CIOT CU CIOT S-AU ADUNAT

România ajunge la 1.000 de kilometri de autostradă. De câți avem nevoie și când îi vom avea?

Computer Hope Guy
România ajunge în 2023 la 1.000 de km de autostradă *Sursa foto: shutterstock

2023 e anul în care ajungem, în sfârșit, să avem 1.000 de kilometri de autostradă și drumuri expres. O bornă simbolică, dar care, dacă ar fi fost depășită de mai mult timp, ar fi fost drumul nostru către o economie mai dezvoltată. Și ne-ar fi ajutat și să nu mai avem atât de multe accidente grave pe șoselele noastre.

Deși fiecare ciot de autostradă contează, realitatea descurajantă e că această mie nu este nici pe departe de ajuns. Specialiștii susțin că ea ar trebui să fie triplată pentru a avea parte de o infrastructură comprehensivă. Cu toate acestea, următoarea mie de kilometri de autostradă ar putea să vină până la sfârșitul acestui deceniu, dacă nu există probleme birocratice sau de altă natură.

3.000 de kilometri de drumuri rapide, cifra la care trebuie să tindem

În 2022, în România s-au deschis 53 de kilometri noi de autostradă și drum expres. E vorba de două loturi din drumul expres care leagă Craiova de Pitești și primul lot din autostrada Sibiu-Pitești, lotul 1 de la Sibiu la Boița. E mult? E puțin? Cei care urmăresc evoluția infrastructurii românești spun că ne înscriem chiar în viteza medie de inaugurare a ultimilor cinci ani. Anul acesta, însă, promite multe:

„În 2023, avem șanse să ajungem la 70-80 de kilometri doar din inerție. Rămâne de văzut cum ieșim din iarnă, sunt mulți de „dacă”, dar șanse ar fi ca în 2023, cu câteva loturi care ar putea fi terminate în avans, dacă se aliniază multe planete, putem depăși 100 kilometri (inaugurați, n.r.)”, explică pentru Panorama Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructura.

Cei de la Asociația Pro Infrastructura au vorbit adesea de o cifră de 3.000 de kilometri de autostradă pentru a avea parte de o rețea decentă de drumuri rapide pentru ca toate regiunile să fie interconectate. Așadar, în acest moment ne-ar mai trebui 2.000 de kilometri ca să vorbim de o rețea prin care ajungem la aproape toate localitățile importante din țară.

„La 50 de kilometri pe an, asta ar însemna că ne-ar lua 40 de ani. Eu o să fac 40, deci aș prinde o rețea completă de autostrăzi în cârje și nu îmi doresc asta. Dacă în 20 de ani facem 2.000 de kilometri, ar fi extraordinar. Asta ar însemna 100 de kilometri pe an în medie. Imposibil n-ar fi”, mai spune, cu același optimism precaut, Ionuț Ciurea.

În acest moment, în România există 534 de kilometri de autostradă și drum expres care au contracte semnate și mai sunt în licitație 348 km de autostrăzi. Asta ar însemna că în cel mult doi ani vor fi contractați 900 de kilometri de drum rapid.

„Să spunem că ăștia 900 de kilometri pot fi gata în următorii zece ani. Sunt multe chestii birocratice pe care statul trebuie să le facă. Din inerție nu se vor face, dar cu niște eforturi susținute avem șanse”, ne mai explică Ionuț Ciurea.

autostrada romania drumuri expres
Așa arată în acest moment Master Planul General de Transport al României care se apropie de cei 3.000 km de drumuri rapide ceruți de Pro Infrastructura

Când ar fi trebuit, de fapt, să celebrăm cei 1.000 km de autostradă?

L-am provocat pe specialistul Pro Infrastructura la un exercițiu de imaginație și l-am întrebat când ar fi trebuit, de fapt, să depășim borna celor 1.000 km de drum rapid.

„Eu m-am născut în ’83, la Revoluție aveam șapte ani. Nu a fost o perioadă în care infrastructura de transport era o prioritate, din varii motive. Așa că am plecat la drum cu 100 de kilometri de pe vremea lui Ceaușescu. Infrastructura rutieră nu a fost o prioritate nici în primii zece ani după Revoluție, din motive lesne de înțeles”, și-a început el relația cu drumurile românești.

După ce am pornit la drum către Uniunea Europeană, s-au schimbat și prioritățile administrației românești. Astfel, datorită fondurilor europene, țara noastră și-a modernizat masiv infrastructura rutieră:

„Tot ce se face acum, proiecte majore, se face cu astfel de fonduri, într-o formă sau alta. Banii ăștia nu i-am avut înainte de 2007. Am avut doar câteva fonduri de preaderare. Din 2007, am început să construim ușor-ușor pe fonduri europene și atunci corect ar fi să adunăm din 2000 până în prezent. În 22 de ani am făcut 900 de kilometri. Și dacă împarți 900 în 22, îți dă o medie de 40 și ceva. În cât timp ar fi trebuit să ajungem la 1.000 de kilometri? Poate o viteză măcar dublă. Ar fi trebuit să avem deja măcar 2.000 de kilometri. Noi suntem cam la jumate din cât ar fi trebuit. Dumnezeu știe cât ar fi fost, ce economie am fi avut și câți ar fi trăit. Dacă am fi avut aceste drumuri de „mare siguranță”, cum ne place nouă să spunem, am fi avut mulți mai puțini morți”, ne-a explicat Ionuț Ciurea.

Care va fi mai întâi? Autostrada peste Carpați sau până în Moldova?

Și pentru că una dintre frustrările românilor e că și ce s-a construit s-a construit ocolind parcă bucăți uriașe de țară, România atinge pragul simbolic de 1000 de kilometri de drumuri rapide cu două proiecte pe post de vis de țară: să aibă o autostrada peste Carpați și una care să lege Moldova de restul țării. Pe acestea când le vom vedea altfel decât pe hârtie?  Directorul Pro Infrastructura ne explică faptul că până la sfârșitul acestui deceniu ar trebui să ajungem în Moldova pe drumuri rapide:

„În cel mai rău caz, în următorii patru ani ar trebui să avem gata autostrada până la Pașcani. Până la Siret, greu de spus. De la Ploiești la Siret nu o să circulăm complet în următorii zece ani, dar până la Pașcani ar trebui în următorii 4 ani, 5-6 ani în cele mai grele scenarii. Ploiești-Pașcani este contractat în mare parte, 7 din 13 loturi. Și celelalte 6 vor fi contractate în 2023. Practic în patru ani ar trebui să ajungem pe autostradă până la Pașcani”.

Cât despre o autostradă peste Carpați, lucrurile nu stau la fel de bine. Lotul Sibiu-Boița, inagurat la sfârșitul lui 2022, ar putea să rămână mult timp singurii kilometri de autostradă de pe Sibiu-Pitești:

„Dacă vorbim de A1, termenele sunt acolo foarte foarte optimiste, cam cinci ani așa. Dar dacă va fi gata până în 2030, eu mă îmbăt. Sper să nu se ajungă la reziliere și să nu se ducă până la sfârșit. Sunt șanse, nu zic nu, să fie gata până în 2030, dar nu cred. Pe Sibiu-Pitești trebuie făcute toate eforturile birocratice și tehnice să se facă. O să vedem la sfârșitul anului viitor câte șanse are să se termine în termenul contractual”, mai explică specialistul.
autostrada romania
Imagini de pe Lotul 4 al autostrăzii Ploiești-Sibiu. Autostrada spre Moldova are mai multe șanse să se realizeze decât una peste Carpați *Sursa foto: Facebook Asociația Pro Infrastructura

UMB e „all-in” pe autostrăzile din România

În ultimii ani, un nume a devenit recurent în ceea ce privește câștigătorii licitațiilor pentru marile proiecte de infrastructură din România. Compania românească UMB, a omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, apare tot mai des pe aceste liste și are și meritul de a fi dat la timp, sau chiar înainte de termenul contractual, anumite șantiere din țară. În prezent, această firmă a reușit să contracteze 50% din kilometrii de autostradă care au fost scoși la licitație.

Reprezentantul Pro Infrastructura are rezerve că UMB are capacitatea să ducă la capăt, în actualul grafic, toate aceste contracte.

„Pe Focșani-Bacău au semnat trei loturi. Împreună sunt 96 de kilometri, nu vorbim de un ciot 10-15 kilometri. Au în total 264 kilometri, proiectele vechi și cele noi, semnate, care trebuie livrați o parte anul viitor și ce s-a semnat acum, pe A7, în 30 de luni. În condiții normale, ar trebui să fie gata, pentru că vorbim de UMB, care au ambiția asta nebună. Dar își pot rupe și gâtul pentru că ei trebuie să livreze nu doar cei 260 de kilometri de acum, dar dacă le câștigă și pe cele de la Bacău la Pașcani aproximativ 400 de kilometri”.

Ciurea crede că UMB ar trebui să își dubleze capacitatea de producție:

„Hai să luăm altfel: 400 de kilometri în 42 de luni, că mai durează semnarea un an. Să livrezi între 12 și 42 de luni atâția kilometri ar fi o nebunie. Noi am livrat 900 de kilometri în 22 de ani, în toată țara. Și acum un singur constructor (promite, n.r.) atâția kilometri într-un timp atât de scurt. Doamne ajută! S-au dus „all-in”, ca la poker. Ai așii în mână, dar uneori poți să pierzi și cu așii”.

Până una alta, cu chiu, cu vai, vom reuși în acest an să trecem de 1.000 kilometri de autostradă și drum expres. Cu brânciul  pe care ni-l dă Uniunea Europeană prin PNRR și alte tipuri de fonduri europene am putea să ne apropiem de 2.000 km până în 2030. Și atunci ar trebui să facem planuri pentru restul de o mie de kilometri fără de care nu putem avea o rețea națională de autostrăzi în adevăratul sens al cuvântului.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.