România generațiilor

Puterea demografică, politică și economică a fiecărei categorii de vârstă din populația țării

EDIT GYENGE

17 august 2022

În contextul primului recensământ care a avut loc în România după mai bine de un deceniu, Panorama și-a propus o inventariere cu totul diferită a populației țării. Scopul ei e să provoace o discuție de substanță despre cine sunt, cum trăiesc și câtă putere au românii, defalcați pe generații. Am făcut asta, printr-un proiect vizual în premieră în România, în care am redat și comparat puterea demografică, politică și economică a fiecărei categorii de generații din compoziția populației țării. La final, am făcut un pas înapoi și am încercat să găsim și explicații pentru aceste raporturi de forțe. 

Pe acestea le-am căutat în câteva elemente-cheie care au marcat viața fiecărei generații de români: urbanizarea țării, evoluția democratică și cea economică.

Am ales acest tip de „recensământ”, pentru că ultimii ani au pus pe agenda publică tematica generațiilor, devenită un subiect recurent, în încercarea de a înțelege cetățenii de azi și cum va arăta România de mâine.

Millennialii au fost cei despre care s-a scris cu precădere, de la cărți la studii și articole, toate realizate în încercarea de a scoate în evidență niște caracteristici care, într-un final, pot explica anumite comportamente economice și sociale.

 

Companiile se întrec în strategii de adaptare la nevoile noilor generații, iar agențiile de marketing pun la cale idei de fidelizare.

Deși la nivel global generațiile sunt definite de același interval temporal, în realitate, caracteristicile lor diferă semnificativ de la o țară la alta. 

Cum arată generațiile în România și cum arată România cu generațiile actuale sunt marile întrebări la care încercăm să răspundem în acest material vizual. 

România generațiilor

Puterea demografică

Cu „Decrețeii”, România are o întreagă sub-generație de „copii născuți din obligație patriotică”. Membrii Generației X, adică cei născuți între 1965 și 1980, sunt dominanți în structura demografică a țării. Cei mai numeroși dintre ei sunt tocmai cei cu vârsta de de 52 și 53 de ani (în anul 2021), adică românii născuți imediat după semnarea Decretului 770. 

În graficele de mai jos, este redată întreaga structură demografică a țării, pe vârste și sexe.

Distribuția populației pe generații (număr de persoane, în 2021): 

Generația X este dominantă în structura demografică

Aproape un sfert din populația rezidentă, adică peste 4.6 milioane de oameni, sunt reprezentanți ai Generației X. 21% sunt Baby Boomers, iar reprezentanții Generației Millennials cumulează 20% din populație. Pe fondul natalității scăzute din ultimii ani, Generația Alpha, copiii Millennialilor, este cea mai redusă categorie de populație. 

De altfel, numărul nașterilor a scăzut neîncetat din 1990 încoace. În 2021, s-au înregistrat cele mai puține nașteri din ultimii 30 de ani. Dacă în 1990 se înregistrau 314 mii de copii născuți vii, în 2021, numărul acestora a fost de numai 180 de mii.

În România se nasc mai mulți băieți

Dacă ne uităm la distribuția pe sexe, interesant este faptul că, în afară de Silent Generation și Baby Boomers, în toate celelalte generații, bărbații sunt dominanți numeric. La generațiile vârstnice, explicația este simplă: speranța de viață este mai mare la femei, iar incidența bolilor cardio-vasculare este mai mare la bărbați. Așa se face că sunt mai multe femei decât bărbați în aceste două generații vârstnice. La generațiile tinere, însă, tendința în România este diferită față de ceea ce se întâmplă pe glob. În ultimii 30 de ani, în România s-au născut mai mulți băieți decât fete.

România generațiilor

Puterea politică

Dominanța demografică a Generației X se resimte și în reprezentarea politică. Atât la nivel local, cât și național, reprezentanții și aleșii poporului sunt, cu precădere, membri ai Generației X. Se observă, însă, un început de transfer de putere politică și către următoarea generație, cea a Millennialilor.

Millennialii au început să-și facă apariția pe afișele electorale și pe buletinele de vot la ultimele rânduri de alegeri și au și strâns numeroși susținători.

Graficele de mai jos arată distribuția generațiilor în Parlament (Senat și Camera Deputaților), la conducerea consiliilor județene și la primăriile de municipiu reședință de județ.

Distribuția parlamentarilor, a șefilor de consilii județene și a primarilor din reședințele de județ, pe generații și sexe (număr): 

Generația X dictează politica în Parlament

Generatia X este dominantă în ambele camere ale Parlamentului. În Camera Deputaților, a fost dominantă și în ultimele două cicluri de alegeri parlamentare. În 2016 și în 2012, Generația X a avut 49% din numărul total de locuri. Pentru Millenniali, ultimele alegeri parlamentare au fost cele în care au reușit să-și dubleze aproape prezența în Parlament față de legislatura anterioară. Asta, deși prezența la vot în 2020 a fost cea mai scăzută din ultimele trei runde de alegeri parlamentare – 31.84%.

Când vine vorba de reprezentarea de gen, femeile continuă să fie subreprezentate, indiferent de generație. În legislatura actuală, doar 19% dintre parlamentari sunt femei. 

Panorama a abordat pe larg subiectul emergenței Generației Millennial în Parlament aici.

Grupează membrii Parlamentului după cameră, generație și sex, folosind graficul interactiv de jos. Click/hover pe cercuri pentru numele parlamentarului.

Baronii județelor sunt tot din Generația X

2020 a fost un an electoral atipic, care a adus numeroase schimbări de paradigmă în planul opțiunilor electorilor. A fost, probabil, și anul în care generațiile tinere au fost cel mai vocale. Dacă în Parlament tinerii Millenniali au ajuns la apogeul reprezentativității după acest ciclu electoral, și în plan județean, mulți dintre clasicii baroni ai ultimelor decenii au pierdut puterea în 2020. 

Spre exemplu, fostul președinte al Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a pierdut funcția pe care a deținut-o timp de 20 de ani în favoarea lui Cătălin Toma, un politician cu 12 ani mai tânăr.

La Iași, după Maricel Popa, presedinte al Consiliului Județean în perioada 2016-2020 și reprezentant al generației Baby Boomers, a venit Costel Alexe, un Millennial de 39 de ani. 

Cel mai tânăr președinte de consiliu județean este în județul Maramureș. Ionel Ovidiu Bogdan are 35 de ani și a venit la conducerea județului după patru ani de mandat ai lui Gabriel Valer Zetea, reprezentant al Generației X.

Când tragem linie, 26 de președinți de consilii județene sunt reprezentanți ai Generației X și doar 4 sunt Millenniali, însă schimbarea este majoră față de alegerile precedente și ea se va accentua în anii următori. 

Defalcat pe gen, femeile sunt și de această dată foarte puține – doar două la număr, ambele din Generația X.

Millennialii au început să obțină și mandate de primar

Imediat după afișarea rezultatelor alegerilor locale din 2020, fluxurile de știri  au vorbit despre multe primării care, pentru prima dată în istorie, aveau la conducere oameni foarte tineri. Sigur că, de atunci, unii dintre ei sunt și subiectul unor dezamăgiri pe măsura speranțelor mari pe care le avea electoratul când paria pe o cu totul altă generație. 

În 2020, în comuna Cenad din județul Timiș, un tânăr de 25 de ani a reușit să câștige alegerile în fața unui edil-șef care rezistase nu mai puțin de 20 de ani în funcție. Cel mai tânăr primar din istoria județului Sibiu a fost votat tot în 2020, la vârsta de 29 de ani, în comuna Micăsasa.

2020 a fost anul electoral în care au câștigat alegeri mai mulți Millenniali ca niciodată și, nu în puține situații, la vârste mult mai tinere decât cele la care veniseră la putere predecesorii lor.

În total, șapte Millenniali au obținut mandate de primari pentru municipiile reședință de județ.

Cel mai tânăr primar de reședință de județ este la Bacău. Lucian Daniel Stanciu Viziteu avea 36 de ani când a fost instalat în funcția de primar al municipiului Bacău.

Oradea, Piatra Neamț. Botoșani, Galați, Slatina și Timișoara sunt alte orașe în care primarii aveau între 37 și 39 de ani la momentul preluării funcției. 

Generația X are 25 de reprezentanți în fruntea reședințelor de județ, iar cei din Generația Baby Boomers, doar nouă. 

România generațiilor

Puterea economică

Ca în tot restul lumii, și în România, obiceiurile de consum s-au schimbat odată cu generațiile mai tinere. Fără doar și poate, Millennialii și Generația Z au impactat piața de retail prin diferențele de consum și de comportament față de generațiile precedente, forțându-i, astfel, pe producători și vânzători de bunuri și servicii să vină cu strategii proaspete de fidelizare și de reținere.  

Deși în România încă nu reprezintă principala categorie de consumatori – aceasta rămâne Generația X -, Milennialii câștigă mai mulți bani, pe care aleg să îi cheltuie online. 

În graficul de mai jos, puteți vedea și compara venitul brut realizat în medie într-o lună, în 2020, de cel mai tânăr și cel mai matur reprezentant al fiecărei generații (sursa datelor: Institutul Național de Statistică).

Millennialii au cele mai mari venituri

Potrivit datelor Institutului de Statistică, în anul 2020, categoria cu cele mai ridicate venituri brute a fost cea de 35 – 40 de ani, adică grupa de vârstă care corespunde celor mai vârstnici dintre Millenniali. Este și grupa de vârstă care înregistrează cele mai mari diferențe de venit între bărbați și femei.

De altfel, România se află în statisticile europene pe penultimul loc în ceea ce priveşte decalajul salarial dintre femei și bărbaţi. Una din explicațiile potențiale este faptul că rata de participare pe piaţa muncii a femeilor din România este printre cele mai mici din UE.

Diferențele de venit dintre bărbați și femei se fac resimțite încă de la momentul încadrării în muncă. 

Generația X, în schimb, nu înregistrează diferențe atât de consistente între venitul încasat de femei și bărbați. Din contră, decalajul salarial se apropie de zero. 

Cât despre Generația Baby Boomers, cu puțini ani înainte de vârsta de pensionare, femeile ajung să încaseze mai mulți bani decât bărbații de vârste similare. 

Generația X rămâne cea mai întreprinzătoare

Cu excepția județelor Giurgiu și Gorj, unde numărul asociaților și acționarilor societăților comerciale este majoritar reprezentat de Generația Y, în toate celelalte județe, dominanți sunt patronii de firme din Generația X.

Generația Z este și ea întreprinzătoare – mai frecvent, în Bistrița Năsăud și Giurgiu, unde 12% dintre acționarii și asociații societăților comerciale au până în 29 de ani. 

Dacă discutăm despre Baby Boomers, aceștia sunt dominanți în județul Covasna. Aici, 22% dintre acționarii și asociații societăților comerciale au peste 60 de ani și alte 22 de procente au între 50 și 59 de ani.

Graficul de mai jos arată distribuția acționarilor și a asociaților societăților comerciale, pe categorii de vârstă, la nivel național.

Generațiile tinere și vârstnice sunt cele mai vulnerabile

Generațiile rămase în afara sferei muncii, adică pensionarii și copiii, au în România cele mai mari rate de risc când vine vorba de sărăcie. 

Dacă ne uităm la statistica europeană, România este prima țară din Uniunea Europeană după riscul de sărăcie, cu peste 35% din populație expusă acestui pericol. 

România generațiilor

Ce s-a întâmplat la vârstele-cheie
ale fiecărei generații

Dacă discutăm de puterea actuală a fiecărei generații, lucrurile sunt aparent simple. Generația X domină demografic, generațiile tinere sunt reduse ca populație, scena politică va fi în curând dominată de Millenniali, iar cele mai mari venituri le au tot Millennialii. Dincolo de portretul demografic, politic și economic, stau comportamente și atitudini specifice fiecărei generații.

Cauzele acestor comportamente sunt determinate de contextul în care a crescut fiecare generație, de principalele evenimente care au marcat copilăria și adolescența acestor categorii de români. 

În infograficele de mai jos, vom vedea, comparativ, cum s-au schimbat lumea și țara și în ce perioadă a vieții generațiilor s-au resimțit aceste schimbări. Facem asta, pentru a înțelege ce atitudini ar putea determina aceste schimbări, cu puternice implicații economice, de consum, dar și politice și sociale. 

Urbanizarea

Românii Baby Boomers au trăit tranziția
de la sate la oraș

Generația Baby Boomer a copilărit în perioada în care trei sferturi din populația țării trăia la sate. Abia mai târziu, după vârsta de 40 de ani, au ajuns acești români să trăiască într-o țară în care gradul de urbanizare a depășit 50%. Cu o copilărie și o adolescență trăite, deci, la sat, prima etapă a maturității lor se petrecea în contextul industrializării puternice a României. Dacă creșteai la țară, era oarecum clar ce vei face după terminarea școlii, pentru că orașele deveneau mari centre industriale. 

Generațiile următoare au crescut, însă, într-o Românie mult mai urbanizată, cu toate transformările pe care le-a adus asta în viața de zi cu zi și în parcursul profesional al populației. Odată cu Millennialii, copilăria românilor s-a desfășurat în contextul în care peste jumătate din populație trăia la oraș.

Drepturile omului

Generația Z, prima care nu a cunoscut restricționarea drepturilor în România

La capitolul drepturi ale omului și libertăți civile, România se clasa pe ultimele locuri în Europa pe întreaga durată a copilăriei, adolescenței și maturității Generației Baby Boomer. Acești români au crescut fără să înțeleagă – sau, dacă au înțeles, nu i-a ajutat cu nimic – că au drepturi și libertăți. Asta i-a făcut cetățeni mai obedienți, care aveau să se raporteze diferit la stat și la instituții și după căderea comunismului. Abia după 50 de ani, au înțeles ce înseamnă să aibă drepturi și libertate. 

La popul opus, Millennialli au crescut într-o societate liberă, îndrumați de părinți care au trăit și înțeles restricțiile și limitările. Ei au încercat să descopere singuri libertatea unei societăți democratice, fără anxietatea opresiunii. 

Generația Z e prima care nu a trăit nici măcar o zi de regim autoritar, cu tot ce înseamnă asta asupra drepturilor omului și a percepției asupra rolului statului în viața cetățeanului.

PIB pe cap de locuitor

Generația Z devine adultă în cea mai prosperă perioadă din istoria României

Millennialii și Generația Z trăiesc cea mai prosperă etapă a societății, după cum a arătat Panorama și în acest material interactiv. Deși au prins criza economică din 2008, unii dintre ei erau prea tineri pentru a o resimți în propriul buzunare. Redresarea economică ulterioară a coincis și cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei, ceea ce, pentru aceste generații, a însemnat o creștere a oportunităților.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc