Blackout peste Prut

„Rusia a lăsat Moldova pe întuneric”. Concret, ce a făcut România pentru moldoveni în criza energiei

Computer Hope Guy
Un mic magazin alimentar din Chișinău și-a continuat activitatea la lumina lanternei, în timpul penelor de curent de miercuri, 23 noiembrie / foto: Profimedia

Pentru a doua oară în puțin peste o săptămână, Republica Moldova a trecut printr-un nou blackout. Miercuri (23 noiembrie), țara s-a confruntat cu pene masive de curent, atât în Chișinău, cât și mai multe raioane. De vină a fost un nou val de bombardamente rusești asupra infrastructurii critice a Ucrainei. Transportul în comun și traficul, la modul general, precum și aprovizionarea cu diverse servicii de necesitate au fost grav afectate. Iar Poliția a publicat imediat un mesaj în care îi îndemna pe oameni cum să circule în siguranță, în bezna de pe străzi, odată cu lăsarea serii. 

Una dintre confuziile care au apărut imediat, pe ambele maluri ale Prutului, a fost de ce rămâne Moldova fără curent când sunt bombardamente în Ucraina, dacă, după cum am explicat și noi aici, Kievul a oprit de mai bine de o lună livrările de electricitate către Republica Moldova, iar România e cea care asigură aproape tot necesarul de curent al țării? 

Explicația stă în faptul că infrastructurile energetice ale Ucrainei și Republicii Moldova sunt interconectate, funcționează ca o singură rețea, indiferent de ce trece prin ea. Prin Moldova trec în continuare o parte din fluxurile de curent dintre vestul și sudul țării, spre Odesa. Iar în situații de variații bruște de fluxuri, cum se întâmplă în timpul unor bombardamente, liniile se deconectează în ambele țări, pentru a evita supraîncărcări. 

„Rusia a lăsat Moldova pe întuneric. Furnizarea energiei electrice poate fi restabilită. Vom rezolva problemele tehnice și vom avea din nou lumină. Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință”, a fost prima reacție a șefului statului moldovean, Maia Sandu. 

La circa șapte ore de la întreruperea aprovizionării cu electricitate, viceprim-ministrul Andrei Spînu anunța că au fost restabilite furnizările în mare parte din țară.

Noul episod de blackout din statul vecin a arătat încă o dată în ce situație precară se află Republica Molodva și cât de mari sunt implicațiile regionale ale războiului din Ucraina. 

Criza energetică fără precedent prin care trece Moldova, rămasă, aproape peste noapte, fără sursele tradiționale de electricitate și fără jumătate din gaz, a fost clipa adevărului și pentru România: suntem în stare să ne asumăm rolul de prim partener al Moldovei despre care vorbim de 30 de ani?

Deși mai sunt, firește, lucruri pe care Chișinăul le-ar vrea din România și nu le-a primit, țara noastră e, în acest moment, motivul pentru care peste Prut nu e beznă, după cum a arătat Panorama și în această analiză

Pe parcursul acestui an, sprijinul acordat de România guvernului de peste Prut a venit în toate formele – de la sprijin politic pentru acceptarea țării ca stat candidat în vederea aderării la UE și până la ajutor financiar și energetic. 

Cronologie: când și cum a ajutat România Republica Moldova în criza energetică de anul acesta

  • 6 martie

    Guvernul aprobă trimiterea către Republica Moldova, din stocurile constituite ca rezerve de stat, a 155.443 litri motorină; 150.993 litri benzină și 5000 tone de păcură.

  • 5 aprilie

    Are loc la Berlin prima Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format înființat de România, Germania și Franța.  Sunt generate angajamente financiare pentru Moldova în valoare de 659,5 milioane euro.

  • 15 iulie

    Are loc, la București, a doua Conferință a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Guvernului de peste Prut i se promite sprijin de încă 615 milioane euro, între care 432,3 milioane euro asistență sub formă de granturi.

  • 5 octombrie

    Ajutor promis Guvernului Republicii Moldova constând în livrarea, la preț preferențial, a 130.000 de metri cubi de lemn de foc pentru încălzire, pentru a compensa reducerea volumului de gaz natural livrat de Gazprom (lemnele au rămas deocamdată promise, pentru că e nevoie de modificări legislative la noi, până a le putea vinde).

  • 14 octombrie

    România începe să furnizeze energie electrică Republicii Moldova, după ce Ucraina suspendă livrările de energie electrică pentru Chișinău.

  • 16 octombrie

    Se suplimentează cu 1,695 milioane de lei sprijinul bugetar de 50 de milioane de euro acordat deja de România Republicii Moldova pentru consolidarea securității energetice.

  • 20 octombrie

    Guvernul României a transferat către Guvernul Republicii Moldova un sprijin bugetar direct în valoare de 10 milioane de euro.

  • 21 noiembrie

    România co-prezidează la Paris a treia Conferință a Platformei de Sprijin, desfășurată la Paris. Franța anunță încă 100 de milioane de euro pentru Moldova, iar Germania încă 32 de milioane de euro (sursa: Politico). Anterior, cele două țări au mai anunțat ajutoare de 200 de milioane de euro, valoare combinată.

Sursă informații: Guvernul României, pentru Panorama

Un alt mijloc prin care România a fost de folos Moldovei în cea mai grea criză energetică prin care a trecut țara sunt banii strânsi prin intermediul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Aceasta e un format creat de România, Germania și Franța, cu scopul de a genera asistență politică, financiară și materială în sprijinul Republicii Moldova. Unul dintre cei șase piloni pentru care se caută asistență pentru Chișinău e tocmai securitatea energetică.

Pe 21 noiembrie, a avut loc la Paris a treia reuniune a acestui format. Bilanțul promisiunilor de ajutor pentru Moldova nu a fost făcut public până la momentul publicării acestui articol, însă Politico relata că doar Franța și Germania au promis împreună încă 132 de milioane de euro pentru Chișinău.


La întâlnirea anterioară, desfășurată în iulie la București, s-au promis ajutoare în valoare totală de 615 milioane euro, între care 432,3 milioane euro asistență sub formă de granturi, potrivit Guvernului. Au participat atunci delegații din 33 de țări, peste zece organizații internaționale, instituții financiare, instituții europene și agenții ale ONU.

De ce ne ajutăm și pe noi când ajutăm R. Moldova

La o privire superficială, asistența acordată anul acesta de România Republicii Moldova, în contextul crizei energetice, poate fi interpretată drept o generozitate obligatorie – „obligatorie”, dat fiind unde se află țările noastre pe harta Europei și în relație cu Rusia și dat fiind războiul din Ucraina.

Totuși, dincolo de motivele politice, există numeroase alte rațiuni pentru care România are tot interesul să continue, ba chiar să-și crească ajutorul pentru guvernarea de la Chișinău.

„Există voință politică să ajutăm, dar suntem complet nepregătiți că vine iarna, în general”, spune Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură. Nu e, totuși, un ajutor dezinteresat. Politic, trebuie să-l acordăm. „Nu-ți dorești să pice acum guvernul pe motiv că lumea rămâne în frig și în beznă”, rezumă calculul Otilia Nuțu.

„Chișinăul este expus unor presiuni crescute, care vizează deturnarea Republicii Moldova de la parcursul său proeuropean”, a comentat, la conferința de la Paris, și ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. „Niciodată în istoria recentă, Republica Moldova nu a avut nevoie de ajutorul comunității internaționale la fel ca acum”, a mai spus oficialul român.

În aceeași zi, Gazprom informa că va reduce și mai mult livrările de gaze pentru Republica Molodova, începând cu 1 decembrie și va trimite astfel 56,5% din volumul pe care ar fi trebuit să-l importe țara. Ca să nu șantajeze doar Chișinăul, Gazprom amenință că va sista, de săptămâna viitoare, livrările de gaze prin Ucraina, singura rută prin care mai curge gaz rusesc spre Europa și unde sunt acumulări de peste 52 de miliarde de metri cubi de gaz care ar fi trebuit să ajungă în Moldova.

Odată cu „căderea” Moldovei sau, mai concret, a celui mai proeuropean și atlantist guvern de peste Prut, se duce și ultimul tampon pe care îl mai are România în calea unei Federații Ruse de o agresivitate fără precedent în ultimul secol.

Dincolo de factorul rusesc și calculele geopolitice, e un simplu calcul demografic: după unele estimări, un sfert din populația din Republica Moldova sunt și cetățeni români, scria anul acesta G4media.

Vindem curent în Moldova și ne mai „ușurăm” rețeaua depășită din Dobrogea

La începerea războiului, Ucraina, împreună cu Republica Moldova s-au deconectat de la rețeaua energetică a fostelor state sovietice. După câteva săptămâni în care au funcționat ca niște insule de energie, Ucraina și Moldova s-au branșat la rețeaua Europei de Vest. Panorama a explicat AICI cum s-a întâmplat asta și de ce avea să aibă o importanță uriașă pentru ambele țări.

Momentul în care Ucraina a fost nevoită să sisteze livrările de electricitate către Republica Moldova, din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii critice a schimbat, însă, totul.

La doar trei zile de la oprirea livrărilor din Ucraina, Republica Moldova primea electricitate din România. Acum, aproape 90% din necesarul lor de electricitate e cumpărat de la noi – scump, dar nu cauți calul de dar la dinți. Cel puțin nu până nu găsești și cai mai ieftini.

„Le-am vorbit partenerilor noștri despre faptul că, din cauza războiului purtat de Rusia împotriva țării vecine Ucraina, Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent - și nu suntem siguri că putem găsi suficiente resurse pentru a ne încălzi și a ne lumina casele. Și chiar dacă vom găsi aceste resurse, prețurile sunt inaccesibile pentru oamenii și economia noastră, ceea ce ne poate pune în pericol pacea și securitatea.”
Maia Sandu
președinta Republicii Moldova

(la Conferința Platformei de Sprijin pentru R. Moldova - Paris, 21 noiembrie)

De altfel, noul aranjament ne convine și nouă, din mai multe puncte de vedere. Pentru că românii și moldovenii sunt frați și în lentoarea cu care fac mari proiecte de infrastructură, toată electricitatea pe care le-o livrăm noi acum se face tot prin conexiunea de pe vremea când și noi eram legați la rețeaua sovietică de la care s-au desprins în ziua războiului Moldova și Ucraina. Și, culmea, așa a reușit România să își mai ușureze rețeaua supracapacitată din Dobrogea.

„Pe noi ne ajută foarte mult să vindem curent în Moldova, pentru că la noi capacitatea de producție este concentrată în Dobrogea. Adică tot ce înseamnă energie regenerabilă, plus reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă – e aglomerație acolo”, explică Otilia Nuțu, vorbind despre problemele noastre de infrastructură energetică.

„Transelectrica a avut o problemă serioasă să transporte energia de acolo spre vestul țării, unde se consumă. În timp ce acum, dacă vin spre Republica Moldova, se pot folosi chiar ceva mai bine centrale eoliene, cărora nu le puteai lua toată energia în rețea din cauză că nu ținea rețeaua. Deci asta ar fi o chestie bună pentru noi și în momentul în care s-a făcut sincronizarea asta (a Moldovei cu rețeaua continentală europeană și, implicit, cu România, n.r.) și au început să circule curenții necontrolat, se duceau niște fluxuri spre Odesa și ne venea un flux echivalent prin nordul Transilvaniei”.
Otilia Nuțu
analist de politici publice în energie și infrastructură

„Transelectrica era foarte fericită că, uite, am rezolvat problema de congestie pe rețea, că nu avem cum să transportăm curentul. Uite că merge și așa”, râde Otilia Nuțu de cum nu le potrivim noi energetic, dar uite că le mai și nimerim.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    Redactor-șef Panorama.ro

    E jurnalistă cu 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc