VACCINARE ANTI-HPV

Fruntașă la morți evitabile de cancer de col, România a făcut prevenția prea grea și prea scumpă

Computer Hope Guy
Fetele cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani pot beneficia gratuit de vaccinul anti-HPV. FOTO: Shutterstock

Cu patru ani în urmă, Ana Măiță renunța la un eventual city break, în speranța că va preveni un cancer. Sigur că, formulat așa, sună drept cea mai simplă alegere pe care o poate face cineva. Nu e. Pentru că multe românce nici nu sunt conștiente că trebuie să o facă. Altele nu-și permit. Și pentru niciuna dintre ele aceasta nu ar trebui să fie alegerea reală, pentru că statul e victima unui paradox care omoară oameni: în țara care susține că încearcă să-și facă populația conștientă de importanța prevenției în sănătate, statul nu reușește, de un deceniu și jumătate, să gestioneze un important program de prevenție.

Concret, ce a făcut Ana Măiță, care este președinta asociației Mame pentru Mame, a fost să investească o sumă considerabilă, pentru a se vaccina pe cont propriu împotriva virusului HPV (Human Papillomavirus), responsabil de 95% din cazurile de cancer de col uterin.

Pentru că nu putea beneficia de vaccin gratuit prin programul național de imunizare anti-HPV (destinat strict fetelor cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani), a început o cursă contra-cronometru prin farmaciile din București, ca să-și cumpere vaccinul din propriii bani.

Așa cum a anticipat, nu l-a găsit din prima. Își amintește că a ajuns pe o listă de așteptare și că, abia la o lună de la comandă, a fost sunată de farmacistă. Și-a ridicat cele trei doze în baza unei rețete medicale și s-a dus să se imunizeze. A vrut să treacă prin această experiență împreună cu prietena sa cea mai bună, care i-a fost colegă de bancă în școală. S-au vaccinat amândouă în aceeași zi, la același medic de familie.

„Știam de la bun început că va fi un efort financiar mare pentru mine, dar mi l-am asumat. Am văzut-o ca pe o investiție în propria mea sănătate”, povestește Ana Măiță pentru Panorama.

Și nu a investit doar în sănătatea ei, ci și în cea a copiilor. La scurt timp de la imunizare, a cumpărat câte două doze de vaccin pentru cei doi băieți ai săi. Ambii aveau sub 14 ani la momentul respectiv.

„Am sacrificat un city break, să zicem. Uitându-mă în urmă, efortul financiar de atunci nu se compară cu liniștea pe care o simt acum, atunci când merg la controalele periodice la ginecolog sau când mă gândesc la faptul că băieții mei au șanse mici să fie purtători ai virusului HPV”, mai spune activista.

Vaccinul e scump și greu de găsit în farmacii

Înainte să se vaccineze, Ana a aflat la investigațiile de rutină că are câteva tulpini ale virusului HPV. Preocupată de starea ei de sănătate, a început să caute informații. Nu s-a oprit doar la studii și cercetări, ci a vorbit direct cu medici de mai multe specialități.

Voia să se asigure că o astfel de investiție merită. A cheltuit atunci aproape 2.000 de lei doar pentru ea. Acum, la 40 de ani, e convinsă că a făcut cea mai bună alegere.

„Mă bucur că m-am vaccinat”, mărturisește Ana, zâmbind.

Prețul unei doze de vaccin, la liber, ajunge la 700 de lei. În 2018, era 620 de lei. Problema, după cum au confirmat pentru Panorama și oameni din sistem, este că serul nu se găsește cu ușurință în farmacii. Listele de așteptare există și azi, chiar dacă suntem la patru ani distanță de momentul în care Ana Măiță s-a vaccinat împotriva virusului HPV.

„Adulții care vor să îl cumpere din farmacii îmi spun că vaccinul nu se găsește și că au făcut comandă pentru a-l primi, dar au mult de așteptat. E o problemă de aprovizionare și e păcat că se întâmplă așa, în contextul în care statisticile referitoare la cancerul de col uterin nu ne fac deloc cinste”, declară Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame.

România, pe primul loc în Europa la mortalitate prin cancer de col uterin

În prezent, România are cea mai mare incidență a cancerului de col uterin și deține cea mai mare rată de mortalitate prin acest tip de cancer din întreaga Uniune Europeană. E cât se poate de clar, deci: cancerul de col uterin reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în țara noastră.

Cu toate acestea, cancerul de col uterin vine abia pe locul trei, după cancerul de sân și cancerul colorectal, într-un clasament național al celor mai frecvente tipuri de cancer care afectează femeile din România.

Datele se desprind din statisticile Ministerului Sănătății, incluse în Planul Național de Combatere a Cancerului, document lansat în ianuarie 2022 la Palatul Cotroceni.

Același document arată că mortalitatea prin cancer de col uterin din România rămâne ridicată, comparativ cu alte state europene, cu toate că numărul deceselor a scăzut constant în ultimii 18 ani.

Potrivit unui raport făcut de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în 2019 peste 1.500 de românce și-au pierdut viața din cauza cancerului de col uterin. Asta în condițiile în care cancerul de col uterin a fost responsabil de aproape 1.800 de decese în 2001.

Patologia poate fi prevenită prin vaccinarea anti-HPV și prin controalele periodice la medicul specialist, atrag atenția experții. E important de menționat că deși indicația medicilor este ca vaccinarea anti-HPV să fie efectuată în adolescență, înainte de începerea vieții sexuale, vaccinul anti-HPV este recomandat și femeilor din alte categorii de vârstă, dar și băieților.

„Virusul HPV, responsabil de cea mai mare parte din cazurile de cancer de col uterin, este o infecție comună, ce apare pe parcursul vieții la aproape 80% din persoanele active sexual. De la prezența HPV în organism și până la transformarea în cancer trece un timp destul de îndelungat. Nu este un proces foarte rapid. De aceea, programele de screening, pentru a depista leziunile precanceroase la timp, sunt esențiale”, explică pentru Panorama medicul ginecolog Felicia Buruiană.

Program de screening cu rezultate ineficiente

Specialista profesează de 15 ani în Marea Britanie, unde anul 2008 a reprezentat un an de cotitură în lupta cu cancerul de col. A fost pus la punct, atunci, un program național de screening populațional, ce viza testarea în masă a femeilor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani.

Și România dispune de un astfel de program, lansat în 2012.

Teoretic, româncele aflate în categoria de vârstă amintită pot beneficia de testare gratuită în cadrul programului național de screening, prin efectuarea unei examinări Babeș Papanicolau (PAP) o dată la cinci ani. Pe de altă parte, medicii ginecologi din România recomandă efectuarea anuală a testului PAP.

Spre deosebire de programul derulat în Marea Britanie, cel derulat de autoritățile române nu este tocmai eficient. O recunosc chiar ele, negru pe alb, în Planul Național de Combatere a Cancerului.

Motivele ce stau la baza ineficienței sunt două: programul nu este promovat corespunzător de autoritățile de sănătate publică locală și centrală și nu beneficiază de suportul medical necesar, se arată în documentul citat.

Lipsa unei campanii de informare are și alte consecințe. Femeile nu ajung să se testeze, deși ar avea posibilitatea să o facă gratuit. Spre exemplu, în decurs de cinci ani, respectiv în perioada 2012-2017, doar 612.000 de testări Papanicolau au fost făcute prin intermediul programului național de screening.

Extrem de puțin, susțin specialiștii din sistem, care remarcă și discrepanțe majore între județe în ceea ce privește prezența femeilor la screening.

„Este o tragedie că atâtea femei își pierd încă viața în România din cauza cancerului de col uterin. Studiile arată că un program național de screening, cum este cel din Marea Britanie, e foarte util, cancerele fiind depistate în stadiu incipient. Sunt tratamente eficiente pentru cancerul de col uterin, chirurgicale și nechirurgicale, dar trebuie să ținem cont și de faptul că patologia oncologică nu este curabilă întotdeauna. Dacă o persoană poate evita leziunile precanceroase prin screening și prin vaccinare, de ce să nu o facă?”, continuă medicul Felicia Buruiană.

Eșecul răsunător din 2008 și noul program de vaccinare anti-HPV

Și din perspectiva vaccinării, România tratează lucrurile diferit de Marea Britanie. Prima campanie de imunizare anti-HPV din 2008 a fost un eșec răsunător. Au fost cumpărate atunci 330.000 de doze de vaccin.

Planul era să fie imunizate 110.000 de fete, cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani.

În lipsa unei campanii de informare a părinților, doar 2.600 de fete din categoria de vârstă țintită au fost vaccinate până la finalul campaniei, restul dozelor fiind distruse.

Valul de scepticism cu care s-au confruntat autoritățile române la vremea respectivă le-a determinat să pună punct programului de vaccinare anti-HPV.

„Deși se vaccina deja în Europa și în SUA, vaccinul era încă la început și românii au fost sceptici atunci, chiar agresivi, legat de vaccinul anti-HPV. Campania de informare din 2008 nu a fost suficient pregătită, de aceea oamenii au fost reticenți”, își amintește medicul de familie Rodica Tănăsescu, vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov (AMFB).

Mai recent, programul de vaccinare anti-HPV a fost reluat de Ministerul Sănătății, la cârma căruia se află acum chiar un microbiolog, sub o altă formă: fetele cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani sunt vaccinate la cererea părinților. Cu alte cuvinte, chiar dacă vaccinul este inclus în programul național de vaccinare, el nu este obligatoriu.

Medicii de familie, responsabili de procesul de vaccinare și, automat, și de cel de informare, spun că, de când cu pandemia, au început să primească mai multe cereri de la părinți dispuși să-și imunizeze fetele. Doctorii admit că percepția față de imunizare s-a schimbat față de 2008. În bine.

„Majoritatea părinților cu care am de-a face în cabinet înțeleg beneficiul pe care îl are vaccinul pentru fete și sunt de acord să le vaccineze”, a declarat medicul de familie Rodica Tănăsescu.

Părinții, mai deschiși la ideea de a-și vaccina copiii

Opinia medicului e întărită și de un studiu făcut recent de compania de cercetare IPSOS, derulat în mai multe state europene, inclusiv în România, care arată că trei din patru părinți sunt conștienți că vaccinarea anti-HPV poate preveni cancerul. Percepția legată de beneficiile vaccinării a modificat-o informarea populației din timpul pandemiei, arată studiul IPSOS.

Concret, 69% din părinții prinși în cercetare au afirmat că se simt mai informați legat de vaccinare după campaniile de informare derulate de autorități.

Același studiu evidențiază că 93% din respondenți sunt total sau parțial de acord cu afirmația că prevenția este cea mai eficientă formă de a-și proteja copiii împotriva infecției cu HPV.

Mai mult, 75% dintre părinții români declară că sunt conștienți că infecția cu HPV poate fi cauza apariției mai multor forme de cancer, atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor.

Cu toate acestea, doar 23% dintre părinții români cuprinși în studiu au declarat că și-au imunizat deja copiii împotriva infecției cu HPV și 32% afirmă că urmează să-și vaccineze fiicele.

Discontinuitățile din programul național

„Chiar primim tot mai multe cereri de la părinți pentru vaccinul anti-HPV”, spune medicul de familie Rodica Tănăsescu.

Doar că, deși are cereri, nu dispune de suficient vaccin în cabinet pentru a-l administra pe loc, atunci când e făcută solicitarea. Recent a fost la Direcția de Sănătate Publică București în speranța că va primi doze și s-a întors la cabinet fără ele.

„Din păcate, nu pot vaccina imediat ce părinții vin cu cererile, pentru că DSP-ul nu a avut vaccinul, sunt probleme de aprovizionare”, explică doctorița pentru Panorama.

Potrivit Ministerului Sănătății, în primele șase luni din an, au fost utilizate 52.066 de doze de vaccin anti-HPV, în cadrul campaniei de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătății. Pe 30 iunie 2022, în cabinetele medicilor de familie erau disponibile 56.842 de doze de vaccin anti-HPV.

De teamă să nu rămână fără doze pentru rapel, medicii nu inițiază noi vaccinări, afirmă Ana Măiță, președintele asociației Mame pentru Mame.

„Preferă să păstreze vaccinurile pe care le au deja pentru a administra rapelul vaccinului anti-HPV. Chiar și procesul de intrare în posesia dozelor din programul național este unul anevoios pentru medici”, completează activista.

Traseul e următorul: medicul de familie face o centralizare a cererilor de la părinți, apoi trimite o solicitare către Direcțiile de Sănătate Publică. Mai departe, acestea transmit către Ministerul Sănătății necesarul pe fiecare cabinet. Când vin dozele, medicul de familie e chemat la DSP, pentru a le ridica și pentru a le administra fetelor.

„E un proces foarte birocratic și le-am cerut în repetate rânduri autorităților să facă o platformă, așa cum a fost cea de programare la vaccinarea anti-COVID, pentru a înlesni întreaga procedură. Nu s-a întâmplat nimic până acum”, punctează Ana Măiță.

Ea adăugă că are plângeri de la părinți care nu au reușit să-și imunizeze fetele deși își doresc asta. Prin urmare, liste de așteptare există și pentru vaccinarea prin programul național, nu doar pentru achiziția dozelor de vaccin din farmacii.

Cum e în Marea Britanie

În Marea Britanie nici nu poate fi vorba de așa ceva, spune ginecologul Felicia Buruiană. Spre deosebire de România, Marea Britanie, dar și alte state europene, vaccinează gratuit nu doar fetele, ci și băieții, cu scopul de a preveni apariția mai multor tipuri de cancer.

De fapt, vaccinul anti-HPV nu previne doar apariția cancerului de col uterin, ci și pe cel buco-orofaringian sau penian.

„Sunt multe state europene unde nu numai că există acces la vaccin fără întreruperi, dar i-au inclus și pe băieți în programul național de vaccinare gratuită anti-HPV. Este una dintre recomandările și angajamentele luate de Uniunea Europeană, prin Planul European de Combatere a Cancerului. Nouă, Ministerul Sănătății ne promite din 2021 că va include și băieții în program. Cert e că nu au inclus băieții și nu intră într-un ritm firesc de achiziții pentru fete”, declară, la rândul său, Ana Măiță.

O altă diferență e că vaccinarea în Marea Britanie se face prin școli, respectiv prin universități, eligibile pentru vaccinare gratuită fiind persoanele cu vârste cuprinse între 12 și 25 de ani.

Cum arată coperta ghidului pentru părinți din UK
Cum arată coperta ghidului pentru părinți din UK

Iar campaniile de informare sunt făcute chiar de către autorități, prin elaborarea unor ghiduri de informare prietenoase ca limbaj, dedicate părinților. Dacă vreți să vedeți cum arată broșurile de informare din Marea Britanie, găsiți două exemple aici și aici.

„Educația părinților și educația populației, în general, este extraordinar de importantă și se fac eforturi în direcția asta. Este importantă educația copiilor în școli, ca să aibă un filtru de gândire și pentru a avea o responsabilitate asupra propriei persoane. E nevoie de o educație bilaterală – și copii, și părinți”, conchide medicul ginecolog Felicia Buruiană.

Când tragem linie în această problemă națională paradoxal și inutil de complicată, situația poate fi rezumată după cum urmează: fruntașă la incidența și la mortalitatea unui tip de cancer care poate fi prevenit și tratat relativ simplu, România e la a doua încercare de a implementa măsuri de prevenție.

Dacă, în 2008, când implementa primul program de vaccinare anti-HPV, statul s-a lovit de reticența părinților în a-și vaccina fetele, acum, când părinții, cu experiența recentă a pandemiei, sunt mai deschiși ca niciodată să-și ducă fiicele la vaccin, procesul e extrem de greoi și multe adolescente rămân nevaccinate.

De cealaltă parte, cei care vor să nu depindă de lentoarea statului află că nici pe cont propriu nu e mai simplu: dozele sunt scumpe și greu de găsit. Iar dacă trendul în lumea civilizată e să se urmeze recomandarea medicilor de a vaccina și băieții, noi încă stăm blocați în prima și cea mai importantă etapă. Între timp, multe românce au deasupra capului, fără să știe, riscul uneia dintre cele mai inutile (sic!) morți.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 12 ani de experiență în presă scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc