PANORAMA RĂZBOIULUI

Cum funcționează sistemul național de plăți din Rusia după excluderea din SWIFT, pericolul șomajului și declinul democrației

Computer Hope Guy
Mai multe persoane stau în fața unui bancomat din Moscova și verifică în aplicația de mobil a băncii unde găsesc dolari / foto: Profimedia (3 martie 2022)

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, vorbim despre cum se descurcă Rusia după ce a fost exclusă din sistemul internațional de plăți SWIFT; discutăm despre un posibil fenomen al șomajului în masă care îi paște pe ruși odată cu suspendarea activității unor multinaționale, după ce au promis că vor continua să plătească salariile angajaților pentru o perioadă limitată de timp. În final, ne uităm la modul în care războiul din Ucraina scoate în evidență un declin al democrației în țările Europei Centrale și de Est și cele din Caucaz.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 20 aprilie 2022:

De ce nu resimt rușii impactul plecării Visa și Mastercard

După ce giganții Visa și Mastercard au luat decizia de a-și suspenda serviciile din Rusia, în semn de protest față de războiul din Ucraina, decizia Moscovei de a-și face, în 2014, propriul sistem de plăți bancare se dovedește una foarte inspirată. Sistemul național de plăți din Rusia – National Card Payment System (NSPK) – ajută acum țara să gestioneze efectele unora dintre sancțiunile de care a fost vizată după invadarea Ucrainei. E și motivul pentru care mare parte dintre rușii din interiorul țării nu resimt încă multe dintre efectele plecării companiilor globale de plăți cu cardul.

O analiză din Financial Times explică povestea din spatele creării sistemului național de plată rusesc, dar și cum funcționează acesta. Mecanismul de plăți este completat cu serviciile unei firme ruse de carduri numită Mir (în traducere: pace, n.red.), lansată în 2015. Potrivit jurnaliștilor FT, partea de hardware a acestei infrastructuri este furnizată de compania chineză de tehnologie Huawei, într-o colaborare cu o firmă IT rusească.

Așa se face că, deși tranzacțiile internaționale ale rușilor au fost restricționate serios, mare parte dintre ei nu au simțit nicio diferență în plățile interne, inclusiv cu carduri care au logourile Visa sau Mastercard.

Amintim că Rusia a fost exclusă parțial din sistemul SWIFT, ceea ce a rupt, practic, marile bănci rusești de la infrastructura de plăți bancare pe care o folosește tot restul lumii. Pe deasupra, țara s-a confruntat și cu un boicot din partea marilor operatori de plăți, cum ar fi Apple Pay și Google Pay, care au luat decizia de a se retrage de pe piața rusească.

Dacă vreți să citiți mai mult despre cum gestionează Rusia retragerea Visa și Mastercard și excluderea din SWIFT, găsiți aici analiza Financial Times.

De asemenea, Panorama a publicat aici o analiză despre sancțiunile impuse de Occident rușilor, în care vorbim inclusiv despre excluderea Rusiei de la sistemul SWIFT.

Multinaționalele au plecat, rușii încă primesc leafă. Până când?

Deși peste 750 de companii străine și-au anunțat încheierea, suspendarea sau limitarea operațiunilor în Rusia, o analiză făcută tot de Financial Times arată că cel puțin 188.000 de ruși sunt în continuare plătiți de angajatorii străini. Printre companiile care încă plătesc salariile se numără McDonald’s sau Renault, conform unui inventar întocmit de jurnaliștii străini. Ikea, spre exemplu, a anunțat că va plăti timp de trei luni, până la sfârșitul lui mai.

Numărul real al rușilor care încă sunt plătiți de companiile care au plecat ar fi însă mult mai mare, precizează ziarul britanic, în condițiile în care unii dintre cei mai mari angajatori străini din țară, printre care se numără și Coca-Cola, nu au confirmat dacă virează în continuare salariile.

Pe lângă cei care au plecat sau și-au suspendat activitatea, mai sunt și business-urile care au relocat cât au putut angajații ruși în alte țări. Câteva nume din această categorie sunt ale Boston Consulting Group, Linklaters sau McKinsey.

În schimb, potrivit publicației, cei mai expuși la pierderea locurilor de muncă sunt cei care care activează în sectorul producției sau în comerțul cu amănuntul.

Autoritățile de la Moscova se pregătesc de un val masiv de concedieri și caută soluții prin care să vină în ajutorul celor peste 400.000 de persoane care riscă să rămână fără un loc de muncă.

Legislația rusă îi obligă pe angajatorii străini cu activitate suspendată să-și plătească angajații. Pentru a face asta, firmele au la îndemână mai multe opțiuni: fie aleg să își plătească angajații lunar, cu salariul obișnuit, timp de șase luni, fie îi plătesc în tranșe, fie îi direcționează în segmente ale business-ului care nu sunt afectate de suspendarea operațiunilor. O altă opțiune e menținerea angajaților pe o leafă redusă, pe durata suspendării activității în Rusia.

Cu toate acestea, un avocat în dreptul muncii citat de Financial Times subliniază că firmele vestice ar fi preferat să dea afară angajații rămași fără activitate. Specialistul estimează că insolvențele și lichidările de operațiuni în Rusia vor fi la ordinea zilei în viitorul apropiat și susține că va dura de la doi până la cinci ani până ce companii care au decis să se retragă din Rusia vor reveni pe această piață.

Analiza din Financial Times arată că, pe măsură ce vor fi descoperite și alte atrocități în Ucraina, lista companiilor care vor opta pentru exit-ul din Rusia se va extinde și mai mult. Panorama a scris aici despre brandurile care au decis să părăsească piața rusă, în semn de protest față de invazia Ucrainei.

Puteți citi aici analiza Financial Times cu privire la riscurile din piața muncii din Rusia și ce alte opțiuni au găsit companiile pentru a pleca total din statul agresor.

Războiul din Ucraina și declinul democrației

Publicația Washington Post prezintă, într-un amplu material, cel mai recent raport făcut de organizația internațională Freedom House și arată legătura dintre războiul din Ucraina și declinul democrației în țările din regiunea care înconjoară Rusia.

Raportul Freedom House, care se uită la statele Europei Centrale și de Est și la cele din Asia Centrală, arată că, în 2021, s-a înregistrat un nou declin democratic. Unele dintre aceste țări se îndreaptă spre autocrație deplină și altele au ajuns într-o zonă gri a guvernării hibride, unde structurile democratice sunt în conflict cu practicile nedemocratice.

Iar deznodământul războiului din Ucraina, atrage atenția Freedom House, ar putea fie să dea avânt luptei împotriva autocraților și a oligarhilor care îi susțin, fie, dimpotrivă, să încurajeze și alte țări care au luat-o pe un drum nedemocratic.

Evoluția tipurilor de regim din Europa Centrală și de Est și din Asia Centrală, între 2004 și 2021 / sursa: Freedom House

Analiza din Washington Post explică și criteriile luate în calcul de autorii raportului: integritatea procesului electoral, puterea societății civile și influența acesteia și independența justiției din statele care au intrat în evaluare. Înrăutățirea acestor indicatori i-a îngrijorat pe experți, care spun că 2021 a fost al 18-lea an de declin al democrației în această regiune.

Problema nu se rezumă doar la autocrații precum Belarus sau unele dintre fostele republici sovietice din Asia Centrală, comentează Washington Post. Un alt exemplu din analiză se referă la țări UE cu democrații considerate relativ sănătoase, precum Slovenia sau Slovacia, în care corupția și tendințele iliberale sunt tot mai problematice.

Și aici se pot retrasa linii care duc la Kremlin, care a fost în spatele multor eforturi de subminare a democrațiilor europene din ultimii ani, subliniază jurnaliștii americani.

În plus, nu trebuie ignorat nici impactul războiului asupra democrației ucrainene,  care, deși nu era o democrație perfectă, era în mod clar pe drumul cel bun.

Jurnaliștii îl citează și pe Michael Abramowitz, președintele Freedom House. Acesta își exprimă speranța ca, odată înfrântă Rusia, țările vest-europene vor gestiona mai eficient problema autocrațiilor și vor aborda politici publice prin care să fie diminuată puterea oligarhilor.

Dacă vreți să citiți mai multe despre modul în care războiul din Ucraina a evidențiat declinul democrației în lume, găsiți aici analiza din Washington Post.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Are 12 ani de experiență în presă, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat timp de șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe domeniile Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. Activitatea sa jurnalistică a fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. Pasionată de politicile de sănătate publică, Claudia a co-fondat în 2012 Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc