Salariile vs. inflația

2023, un an volatil pe piața muncii din România. Ce se va întâmpla cu spirala creșterii salariilor

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Incertitudinea și contrastele vor marca piața muncii în 2023, un an ce se anunță a fi dificil pentru majoritatea industriilor. De departe cel mai vizibil efect al inflației mari va fi spirala creșterii salariilor, fenomen care pare să se contureze nu doar în România, ci și în alte state europene, precum Ungaria sau Polonia.

Specialiștii din sistem atrag atenția că inflația afectează companiile atât din perspectiva costurilor, cât și din prisma așteptărilor salariaților. Ei admit că principala tendință din piața muncii în 2023 va fi aceea de aliniere a salariilor la puterea de cumpărare. Vom vedea astfel de creșteri în special în industriile care se confruntă cu un deficit de forță de muncă.

„Într-o oarecare măsură, simțim deja o presiune de creștere a salariilor, în condițiile în care șomajul este foarte mic. Din păcate, reversul medaliei este acela că aceste creșteri întrețin spirala inflaționistă”, explică pentru Panorama Alexandra Smedoiu, vicepreședinta CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional.

Explicăm, pe scurt, legătura dintre creșterea salariilor și inflație. Motivul pentru care această spirală e privită cu precauție, dacă nu chiar cu temere de specialiști e că ea funcționează în felul următor: cu o inflație foarte mare, angajații sunt nemulțumiți de scăderea puterii lor de cumpărare. Simt, practic, că le-a scăzut venitul. Cer – direct sau indirect – măriri de salarii. Când aceste măriri vin în număr mare, înseamnă că există și mai mulți bani în piață și că se alimentează consumul. Asta, în schimb, contribuie la inflație.

La poluri opuse: angajări și disponibilizări

Angajatorii care se confruntă cu o criză de personal au bugetat, așadar, majorări de salarii pentru acest an. La polul opus, alte companii acționează cu mai multă prudență și au în plan eficientizări, reorganizări sau chiar restructurări de echipe în 2023.

Toate aceste măsuri vor avea, în mod evident, un impact asupra locurilor de muncă și în piața muncii.

„Primele efecte sunt vizibile în anumite industrii. Una dintre mize este retenția personalului, acționând și alte instrumente și metode decât creșterea salarială”, declară pentru Panorama Raluca Pârvu, business manager BPI România, companie de consultanță în management și resurse umane.

Un lucru e cert. Piața muncii nu va fi ocolită de efectele încetinirii economice. Pe cale de consecință, ritmul de creștere al salariilor în 2023 nu va mai fi unul natural – cum am văzut, de altfel, în 2022. Și procentul de creștere, în segmentele în care va exista, va fi mai mic.

Dacă anul trecut s-au majorat salarii cu o medie de 11% – 12%, majorările din 2023 nu vor depăși 10% decât în foarte puține domenii, punctează și Oana Botolan, consultant în piața muncii.

„Chiar dacă este inflație, în industriile în care este nevoie de oameni și lucrurile funcționează, este puțin probabil să vedem înghețări de salarii. Acum, majorările de salarii vor fi clar mai mici decât cele din 2022, dar cele mai multe companii au bugetat majorări salariale pentru 2023, pentru a compensa o parte din inflație. Rămâne de văzut dacă ele se vor concretiza și se vor adăuga la lefurile angajaților”, continuă Oana Botolan.

Creșterile salariale nu depășesc inflația

În ciuda așteptărilor și presiunii angajaților, puține vor fi cazurile în care majorările salariale vor compensa inflația.

„Salariații par să aștepte compensarea integrală a inflației. Considerăm nerealistă o asemenea abordare. Pe de altă parte, toate estimările spun că pe finalul anului 2023 inflația va scădea ușor, astfel încât poate abia în 2024 să vedem o presiune ceva mai mică”, explică Raluca Pârvu, business manager BPI România.

Aceasta, de altfel, e și așteptarea Guvernului român, anume ca inflația să scadă ușor anul acesta și să se apropie de pragul de 10%.

În noiembrie, rata anuală a inflației a urcat la 16,8%, de la 15,32%, cât a fost în octombrie 2022, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 21,55%, a mărfurilor nealimentare cu 16,17% şi a serviciilor cu 9,51%. România a încheiat anul pe locul al 12-lea ca inflație în Europa.

Ceea ce produce însă îngrijorare în rândul angajatorilor din privat și al analiștilor economici deopotrivă este creșterea de salarii anunțată deja în sectorul bugetar, ce va produce efecte din 2023.

Temerea e că măsura, deși poate fi justificată de inflație, alimentează la rândul său spirala creșterii salariilor.

„De regulă, mediul privat concurează cu statul pentru resurse umane deci orice creștere în sistemul public este privită cu îngrijorare, întrucât generează necesitatea de aliniere la nivelul pieței. Iar această creștere generalizată a salariilor va alimenta în continuare inflația, generând alte măsuri (de exemplu, creșterea dobânzilor, n.red.), care vor eroda atât bugetul de stat, cât și rezultatele companiilor private”, crede Alexandra Smedoiu, vicepreședinta CFA România.

Citește și:
Anul cel mai scump. Topul inflației în Europa, la sfârșit de 2022​

Salariu la fel, dar flexibiliate și beneficii extrasalariale

În privat, pentru a regla cumva această tensiune dată de așteptările angajaților, companiile care nu se află în poziția de a oferi majorări salariale în 2023 au luat decizia de a rafina alte elemente din pachetul de beneficii.

Le oferă angajaților flexibilitate la locul de muncă, abonamente medicale la preț redus, inclusiv pentru alți membri ai familiei sau le acordă tichete cadou.

Într-o piață marcată de contraste, există și acele companii care, preocupate de diminuarea costurilor, vor fi prudente în lărgirea pachetului de beneficii, mai ales dacă setul de beneficii nu este susținut de stimulente fiscale din partea autorităților.

Toate aceste transformări anunțate în piață ar putea duce la o schimbare de mentalitate, apreciază consultanții în HR. Sunt șanse mari ca atât salariații, cât și candidații să-și tempereze așteptările legate de locul de muncă.

Se poate ajunge aici datorită precauției angajatorilor din piață. O dovadă a prudenței, spun cei care fac recrutări, sunt tocmai procentele cu care ar putea fi mărite salariile, situate clar sub cele din 2022.

„Costul muncii cântărește mult în rezultatul unei companii, uneori este chiar principalul cost. Va exista, cu siguranță, o diminuare a puterii de cumpărare a fiecăruia dintre noi. Din perspectiva angajatorului, cine spune putere mai mică financiară spune, poate, dificultăți în a reține salariații care pot fi tentați să caute oferte mai bune în piață”, spune Raluca Pârvu, de la BPI România.

„Pe termen scurt, unii angajatori vor plusa și vor profita de momentul favorabil, dar este o abordare cu impact negativ în piață”, continuă experta în resurse umane.

Frica de a nu pierde în fața competitorilor, necesitatea de a crește producția sau, pur și simplu, rezultatele financiare mai bune sunt factorii luați în calcul de companiile care intenționează să facă majorări de salarii în mediul privat.


Citește și:
Clasamentul bugetarilor din Europa. Cum stă România

Dacă n-au primit mărire, și-au căutat joburi cu salarii mai mari

De cealaltă parte, studiile făcute de firmele de recrutare în 2022 arată că inflația și prețurile mari resimțite de români i-au determinat să-și caute un alt loc de muncă mai intens decât o făceau în alți ani.

Nevoia de a fi bine plătiți a stat la baza aplicărilor masive pe platforma de joburi BestJobs, arată un document publicat recent.

Și, ca o noutate, cei mai mulți candidați s-au uitat la anunțurile de job transparente, unde salariul brut sau net oferit de companie era pus la vedere. Aceste anunțuri i-au determinat pe români să aplice masiv la joburi. Lunar, un candidat care avea cont pe platforma amintită a aplicat la cel puțin șase joburi, în speranța că va obține un loc de muncă mai bine plătit, cu mai multe beneficii.

Unii candidați din străinătate au aplicat o altă tactică pentru a obține o mărire forțată de salariu de la compania la care sunt angajați deja. Au aplicat pentru diverse locuri de muncă, au mers la interviuri și, odată ce au primit o ofertă, și-au renegociat salariul cu angajatorul de bază.

Practica, deși considerată lipsită de etică de angajatori și recrutori, i-a ajutat pe o parte dintre candidați să obțină salarii mai bune care să acopere inflația.

Harta salariilor: unde s-a câștigat cel mai bine

Pe parcursul lui 2022, numeroase analize ale pieței muncii vorbeau despre un transfer de putere dinspre angajator spre angajat. 

Această înclinare a balanței în favoarea candidaților și angajaților s-a oglindit și în nivelul de salarizare, așa cum se desprinde din Harta Salariilor elaborată de eJobs România.

La noi, Bucureștiul s-a detașat în clasament, înregistrând și cea mai mare medie salarială – de 4.500 de lei -, urmat de județele Cluj, cu o medie salarială de 4.100 de lei și Timiș, cu 4.000 de lei.

La pol opus, cele mai mici medii salariale se regăsesc județele Bacău și Ialomița, unde se câștigă între 2.700 de lei și 3.000 de lei net, arată un studiu eJobs, conform căruia cei mai bine plătiți angajați din România sunt IT-iștii.

Efectul crizei: mai puține recrutări 

Cum a devenit regula de ani buni, domeniul IT face notă discordantă.  Aici, recrutorii au fost dispuși să ofere chiar și 25% în plus unor candidați buni, doar pentru a-i convinge să se alăture companiilor lor.

Însă, în ciuda salariilor mari, IT-ul se confruntă în continuare cu deficit de personal. Se pare că situația va rămâne la fel și în 2023. Asta pentru că piața recrutării, care abia își revenise după pandemie, va încetini din cauza situației economice și a temerii de o eventuală recesiune.

„Dacă vine recesiunea, companiile IT, spre exemplu, se vor opri din recrutare. Nu de tot, dar vor recruta mai puțin. Piața muncii va fi foarte volatilă în 2023, nu avem un glob de cristal să ne dăm seama încotro ne îndreptăm”, declară Oana Botolan.

Din perspectiva felului în care vom munci în noul an, munca hibrid va rămâne o realitate pentru cele mai multe joburi de birou și din domeniul serviciilor. Concret, majoritatea angajatorilor oferă și în 2023 un mix cu 2-3 zile de birou și restul de la distanță, ca instrument de retenție al angajaților.

Freelancing-ul distorsionează piața locală

Însă munca remote a mai spart o barieră în pandemie: a deschis unele oportunități profesionale pentru cei care-și pot valoriza competențele în afara granițelor, așa cum sunt și cei din sectorul IT. În unele sub-domenii din IT, competiția e acum mai încinsă ca oricând, iar salariații accesează și joburi aflate pe alte continente, dar la distanță.

„Acest lucru distorsionează din păcate piața locală, care nu poate neapărat oferi aceleași salarii. Trebuie însă menționat că în perioade de criză, cei mai mulți salariați caută stabilitatea, un job securizat, un angajator care-și respectă promisiunile”, adaugă Raluca Pârvu, de la BPI România.

„Schimbarea e cuvântul de ordine în 2023 și procesele de transformare vor continua. Unele schimbări sunt dorite (vreau să-mi schimb jobul, caut o companie care răspunde așteptărilor mele), dar altele vor fi impuse (jobul meu dispare, compania se reorganizează). În multe sectoare, angajații erau curtați permanent, așa încât de mulți ani nu-și mai căutaseră spontan job. Acest «lux» ar putea dispărea temporar”, a conchis Raluca Pârvu.

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon

Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 12 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani la ziarul Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.