Situație dramatică

Cum să falimentezi o țară: paradisul pierdut din Sri Lanka

Computer Hope Guy
Protestatari, în piscina președintelui alungat. Gotabaya Rajapaksa nu mai era în țară când protestatarii au intrat în palatul prezidențial. foto: Profimedia

Pentru benzină sau motorină, stai și cu zilele la coadă. Dacă ai noroc să îți vină rândul, alimentezi doar câțiva litri și de trei ori mai scump decât anul trecut. Din acest motiv, mașina, scuterele sau tuk-tuk-urile se mai folosesc doar ca maximă necesitate. Sri Lanka stă pe loc de săptămâni bune. 

Buteliile de gaz pentru gătit se vând la suprapreț prin tot felul de rețele informale. Mare parte din oameni gătesc la sobe cu lemne. Rutina zilnică se face în funcție de penele de curent – două pe zi. Multe categorii de medicamente se găsesc foarte greu. În magazine, prețurile sunt exorbitante. 

În reședința asediată a președintelui fugit din țară, protestatarii se bucură de ceva ce fie n-au cunoscut vreodată, fie n-au mai trăit de mult: bucăți de lux – o baie în piscină, un pic de sală, niște muzică de pian.

Pe grupurile de pe Facebook, străinii care au cumpărat vacanțe pentru a vedea frumusețea Ceylonului stau pe gânduri dacă să mai vină. Ca să-i păzească de disconfortul crizei pe oaspeții aducători de valută, localnicii îi lasă pe turiști sau pe cei de la agenții să sară coada la pompă. Totul, doar să vină bani în țară. Nici curentul nu se ia în zonele care au statut turistic privilegiat. Cine are bani și stă în apropiere de zone turistice merge la hotel când nu e curent.

După luni de zile de situație economică din ce în ce mai precară, Sri Lanka e în colaps și, mai nou, și în criză politică. Conducerea țării a abandonat corabia, alungată de furia protestatarilor.

Situația e dramatică și amenință viitorul unei națiuni care a trecut deja printr-un lung război civil (1983-2009), un tsunami devastator (2004), atacuri teroriste (2019, cu 269 de victime) și, desigur, pandemia. 

„Situația e foarte volatilă în acest moment, foarte incertă. E un mare grad de neîncredere din partea publicului când vine vorba de intențiile reale ale președintelui și ale premierului”, povestește pentru Panorama Andrea Boekel, de lângă Colombo. Oficial, președintele și guvernul au anunțat că demisionează pe 13 iulie.

Panorama a stat de vorbă cu numeroși cetățeni srilankezi și cu expați din Sri Lanka, pentru a înțelege care e situația în acest moment acolo și cum arată viața când o țară întreagă nu mai poate funcționa. Punem relatările lor de la fața locului și în context politic și macroeconomic, pentru a explica filmul crizei care riscă să destabilizeze sud-estul Asiei și să provoace o catastrofă umanitară și o nouă criză a refugiaților. Totul, în timp ce marile puteri regionale încearcă să-și asigure dominația în regiune, inclusiv cu implicarea lor în Sri Lanka. Europa și SUA sunt prea ocupate cu războiul din Ucraina și cu propriile temeri de criză economică pentru a interveni altfel decât anemic.


Criza din Sri Lanka, descrisă de cei care o trăiesc


Dimensiunea crizei

În luna mai, Sri Lanka a intrat, pentru prima dată, în incapacitate de plată. Luna trecută, inflația a ajuns la aproape 55%. Așteptarea e că va trece curând de 70%. Prețurile alimentelor s-au mărit deja, în medie, cu 80% față de anul trecut. Carnea e de trei ori mai scumpă. Peștele, până nu demult un aliment ușor accesibil pentru srilankezi, e tot mai puțin – nu e motorină pentru ca bărcile să plece în larg. Un raport al Națiunilor Unite a arătat că peste două treimi din populație mănâncă mai puțin, din cauza crizei. În transporturi, inflația e de 130%.

inflatie sri lanka
Evoluția inflației din Sri Lanka în ultimul an / sursa: Raport al Băncii centrale

La începutul săptămânii, după un weekend de proteste uriașe, la pompe a curs puțină benzină și au apărut și primele butelii de gaz. Bucuria nu a fost, însă, de durată. „Au adus niște carburant, dar tot nu ai avut voie să cumperi decât foarte puțin și s-a terminat imediat”, povestește Anne Helenius, finlandeză care stă de șapte ani în Sri Lanka.

„M-am operat săptămâna trecută și nu am putut să merg la controalele de după operație pentru că nu mai am benzină aproape deloc, iar taxiurile se găsesc foarte greu”, povestește și Andrea Boekel, care locuiește în regiunea capitalei.
Sunt așteptate noi transporturi de combustibil în perioada următoare, dar nimeni nu își face speranțe că situația va reveni la normal prea curând.
„Nu pot să merg nicăieri. Am combustibil în rezervor, dar îl țin pentru urgențe. Prețurile de taxi s-au triplat chiar, din acest motiv”, descrie și srilankezul Sam Pelpola, care locuiește la nord de Colombo. 

De două ori pe zi, se întrerupe alimentarea cu energie electrică: o oră și 40 de minute după-amiază, o oră și 20 de minute seara. Există un site cu calendarul penelor, în funcție de regiune. Dar mulți oameni se plâng că întreruperile nu merg conform programului.

Cum s-a ajuns aici: principalele cauze ale colapsului economic

Dacă întrebi guvernul, de vină pentru ce se întâmplă e pandemia. Adevărul e că situația era dificilă și înainte de Covid. La bază, avem de-a face cu o criză a datoriei publice după mai bine de două decenii de cheltuieli și politici macroeconomice neinspirate. Între 2018 și 2021, ponderea din PIB a datoriei publice a crescut de la 91% la 119%, potrivit FMI. Datoria a fost accentuată de cheltuielile legate de pandemie. 

Un alt factor au fost tăierile de taxe. Problemele de pe lanțurile de aprovizionare, creșterea prețurilor la nivel global, criza energetică și efectele războiului din Ucraina asupra prețurilor alimentelor au fost celelalte scântei care au aprins butoiul cu pulbere.

Înainte de izbucnirea pandemiei, rezervele de valută ale acestei țări erau de 7,6 miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale. După primul an de pandemie, în martie 2021, scăzuseră la 1,9 miliarde de dolari. Recent, guvernul a anunțat că mai avea doar 50 de milioane de dolari. 

Când guvernul și-a dat seama că nu va mai avea cu ce să plătească importurile energetice – și că, fără combustibil, se oprește toată țara -, srilankezii au fost îndemnați să lucreze de acasă. De parcă ar fi o națiune de corporatiști care își scot laptopul și lucrează remote de lângă o plantație de ceai sau de pe plajele din sudul țării.

Bugetarii au primit o zi liberă, în care au fost sfătuiți să facă agricultură în jurul gospodăriei. Ba chiar pot să își ia cinci ani de concediu fără plată, pentru a merge să lucreze în străinătate și a trimite, astfel, bani acasă. Pauza nu le afectează vechimea la muncă. De altfel, pe măsură ce situația a devenit tot mai dramatică, diaspora a fost îndemnată să facă tot ce poate pentru a trimite de urgență valută în țară.

Afectați sunt și copiii, pentru că școlile sunt în continuare închise.

Dependența de turism, vulnerabilitatea unui paradis exotic

Dincolo de criza datoriei, politicile fiscale și investițiile proaste din ultimii 20 de ani, plus efectele războiului, un alt factor care a dus la prăbușirea economică a țării a fost criza din turism.

În ghidurile de călătorie, pe vloguri și în bulele influencerilor de profil, Sri Lanka e acel tip rar de destinație exotică: turismul s-a dezvoltat extrem de mult în ultimii ani, dar nu cât să șteargă farmecul încă sălbatic al țării. E motivul pentru care Sri Lanka era o destinație preferată de mulți europeni, inclusiv de tot mai mulți români, înainte de pandemie. Era ieftin să fugi aici de iernile noastre.

sri lanka
Evoluția lunară a sosirilor turiștilor străini în Sri Lanka, înainte de pandemie, în timpul pandemiei și acum / sursa: Raport guvernamental

Tocmai după primul sezon în care turismul dădea semne că revine la normal, a izbucnit războiul în Europa. Criza de securitate de lângă noi a avut imediat urmări și în Sri Lanka, inclusiv în turism. Turiștii ruși sunt printre principalii vizitatori străini ai țării. 

Pentru că banii rușilor sunt atât de importanți, președintele demisionar l-a „rugat umil” pe Vladimir Putin ca Rusia să reia zborurile Aeroflot pe ruta Moscova-Colombo. Cursele au fost întrerupte după o dispută comercială, când o aeronavă a companiei ruse Aeroflot cu destinația Moscova a fost ținută la sol, în Colombo, în urma unei decizii a autorității aeronautice srilankeze.

sri lanka
Statistici pentru luna mai referitoare la turiștii străini din Sri Lanka, defalcați pe țările de origine / sursa: Raport guvernamental

Românii nu mai merg aproape deloc în Sri Lanka. Sosirile turiștilor din țara noastră pe insula din Oceanul Indian au ajuns de ordinul zecilor. E drept că nu e sezon acum, dar nici când era vârful sezonului (decembrie-martie), nu au fost decât vreo 500 de turiști români într-o lună. Numărul arată că doritorii de vacanțe tropicale ieftine de la noi s-au reorientat deja.

Tocmai pentru a nu-i speria pe cei care vin să cheltuiască bani în țară, sectorul turistic e protejat de unele dintre efectele crizei. Dincolo de faptul că o agenție de turism, un șofer autorizat sau chiar un turist pe cont propriu au șanse să obțină benzină sau motorină înaintea localnicilor, zonele și punctele turistice sunt exceptate de la penele de curent.

„Turiștii ar trebui să vină în continuare, dar să fie, în același timp, conștienți că e posibil să nu se poată deplasa prea mult. Să își tempereze așteptările. Dar o zi proastă la plajă tot e o zi mai bună decât la tine acasă sau la birou”, e mesajul de încurajare al lui Sam Pelpola, care are și un canal de YouTube despre Sri Lanka. Totuși, nu e tocmai ușor nici să ajungi în zonele turistice de pe coasta de sud sau de est, iar trenurile și autobuzele – extrem de lente – sunt foarte aglomerate acum.

„Am mai avut și pene de opt ore”, mai povestește Sam. „Ca să am curent și să pot lucra în continuare, a trebuit, la un moment dat, să închiriez o cameră de hotel pentru două săptămâni”.

Dezastruosul experiment al agriculturii bio

O altă cauză mai puțin discutată în aceste zile e experimentul președintelui alungat de a trece agricultura peste noapte la standardele agriculturii organice. Guvernul lui Rajapaksa a interzis importurile și folosirea de îngrășăminte și pesticide sintetice. 

Consecințele au fost dramatice: producția a scăzut imediat, prețurile la alimente au crescut, insecuritatea alimentară a devenit tot mai răspândită. Orezul, cultură esențială pentru această țară, a avut imediat o producție cu 20% mai mică. Asta a însemnat că Sri Lanka a început să importe orez. Producția de ceai, export-cheie pentru Sri Lanka, a scăzut și ea. 

Impactul schimbărilor din agricultură a contribuit la criza de valută și la presiunile inflaționiste. În cele din urmă, tranziția la agricultură exclusiv ecologică a fost oprită într-un an de la implementare. Acum, însă, degeaba pot relua importurile. Pe de-o parte, nu mai au cu ce să le plătească, iar prețurile au crescut, ca urmare a războiului din Ucraina.

Unul dintre motivele grabei guvernului, în ciuda avertismentelor unanime ale experților și fermierilor, de a trece la agricultura bio pare să fi fost protejarea rezervelor de valută. Asta pentru că statul cheltuia circa 400 de milioane de dolari pe an pe importurile de îngrășăminte, pe care fermierii le luau apoi cu un preț subvenționat în proporție de 96%, potrivit acestui studiu.

„Ideea de a obliga oamenii să folosească doar îngrășământ organic a fost un dezastru. Fermierii au avut recolte foarte proaste. Producția locală de alimente a scăzut dramatic și am început să avem probleme cu aprovizionarea, așa că a trebuit să importăm”, povestește pentru Panorama Lakshan, un srilankez care locuiește în apropiere de capitală.

Jocurile geopolitice din Oceanul Indian. Cine caută să câștige de pe urma crizei

În fine, corupția e și ea de vină pentru ce vedem în Sri Lanka. Numele președintelui alungat e studiu de caz în care eroii de altădată au devenit personajele negative în Sri Lanka de azi. 

De zeci de ani, politica țării e dominată de o singură familie, Rajapaksa. Mahinda Rajapaksa, fratele președintelui de acum, Gotabaya Rajapaksa, era la putere în 2009. Acela a fost anul în care majoritatea singaleză (budistă) câștiga lungul și cumplitul război civil împotriva minorității tamil (hindusă). 

Președintele care a demisionat acum era atunci mâna dreaptă a Ministrului Apărării. Președintele de atunci a fost premier până de curând. Și tot așa. De la război încoace, neamul Rajapaksa s-a întins în toate structurile statului. 

În loc să folosească investițiile străine și veniturile din boom-ul turistic, de care avea parte țara după război, în reforme structurale și investiții în domenii-cheie, clanul Rajapaska a pompat bani în tot felul de proiecte controversate. Unul dintre ele e un proiect de peste 200 de milioane de dolari pentru construirea unui aeroport în sud-estul țării. Aeroportul e descris acum drept „cel mai gol aeroport din lume”. 

La fel de important, a semnat numeroase acorduri cu China care au transformat țara, discret, dar sigur, într-un pion eficient al Beijingului în jocurile de putere din Oceanul Indian. Mai bine de 10% din datoria externă a insulei e deținută de China. Cele două țări sunt în discuții pentru restructurarea acestei datorii.

Sri Lanka a cerut ajutorul Fondului Monetar Internațional, dar acum FMI așteaptă să aibă iar un guvern cu care să negocieze un pachet de bailout. Chiar dacă va fi aprobată, o astfel de asistență va începe să vină abia spre sfârșitul anului. Or, Sri Lanka nu are atât de mult timp să aștepte.

Asta înseamnă că e mai vulnerabilă ca oricând în jocurile actorilor regionali. Vorbim aici mai ales de India și China, deși Rusia are și ea ambiții și interese în țară. Liderii acestor țări sunt mult mai flexibili decât Fondul și pot încerca să profite de faptul că Europa și SUA sunt concentrate pe războiul din Ucraina și nu vor fi la fel de atente cu implicațiile acestei crize.

Disperat să obțină bani mai devreme decât e FMI dispus să livreze, președintele srilankez a bătut, înainte de demisie, la ușa Rusiei. Rajapaksa i-a cerut lui Vladimir Putin ajutor cu o linie de credit pentru a importa petrol și alte resurse energetice. 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 14 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc