O picătură de Manhattan în Drumul Taberei. Meciul dintre primarii Ciucu și Dan

UPDATE. Prima bucată de 5 hectare din Parcul Liniei este deschisă din 1 iunie 2023. 

Strada Liniei, pe care se află o cale ferată dezafectată care deservea mai multe fabrici de la granița dintre cartierele Militari și Drumul Taberei, ar putea deveni primul parc liniar dezvoltat în București pe o fostă structură industrială, după celebrul model High Line, din Manhattan-ul newyorkez. O fâșie lungă de câțiva kilometri din sectorul 6, această stradă poate deveni o piesă de domino importantă, care să îmbunătățească două mari bube ale Bucureștiului: lipsa spațiilor verzi, dar și traficul sufocat.

Totul depinde însă de cum vor reuși să se înțeleagă primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, cu primarul general Nicușor Dan, care au planuri diferite pentru această stradă, aflată în prezent în administrarea Primăriei Capitalei.

Astfel, Strada Liniei este inclusă în planul primarului Nicușor Dan privind trenurile metropolitane, dar și în încercarea edilului de sector Ciprian Ciucu de a le oferi cetățenilor mai mult spațiu verde prin crearea unui parc liniar, pe modelul Coulée verte din Paris sau High Line din New York. Celebrele puncte de atracție din cele două metropole s-au născut din foste linii de tren dezafectate care au fost înlocuite.

Chiar dacă proiectele celor două administrații se bat aparent cap în cap, reprezentanții lor au explicat pentru Panorama că sunt în căutarea unor soluții care să îmbine ambele nevoi ale Capitalei.

Strada Liniei, ruptă între planurile din sertarele autorităților

Soarta acestei străzi nu a avut însă mereu orizonturi așa de fericite. Mult timp fostele administrații locale au susținut un proiect  prin care și-au dorit ca Strada Liniei să fie betonată și transformată în șosea, în paralel cu Bulevardele Timișoara și Iuliu Maniu. Această soluție nu mai este însă agreată acum, explică pentru Panorama city manager-ul Sectorului 6, Paul Moldovan:

„Nu vom merge pe varianta de bulevard pentru că nu vrem să atragem trafic acolo. Avem un proiect de infrastructură pe Bulevardul Timișoara, împreună cu Ministerul Transporturilor, pe care să o ducem până în Șoseaua de Centură, mai avem un proiect pe Bulevardul Preciziei și vedem ce facem cu Iuliu Maniu. Deci nu vom duce un alt bulevard pe Liniei, nu aducem trafic de acolo. Ce vrem noi să facem este o zonă de promenadă.”

Faptul că Strada Liniei nu a devenit un nou bulevard în ultimul deceniu le oferă noilor administrații oportunitatea să dezvolte aceste noi proiecte care fie pot aduce mai mult spațiu verde în zonă, fie pot veni cu soluții alternative pentru decongestionarea traficului. Sau amândouă…

De ce ar fi nevoie de un parc liniar în Sectorul 6

Autoritățile din cadrul Primăriei Sector 6 ne-au explicat că proiectul Liniei este împărțit în două părți importante, un lot de la Lujerului până la AFI Cotroceni și celălalt de la Lujerului spre Valea Cascadelor. Pentru primul lot va exista în curând un studiu de fezabilitate pentru o suprafață de aproximativ cinci hectare, care ar urma să se transforme într-un parc cu locuri de joacă, piste de bicicletă, bănci, spații pentru consum, terase, restaurante. Pe al doilea lot oficialii de la Sectorul 6 întâmpină mai multe dificultăți, întrucât este vorba despre o zonă mai îngustă, dar și mai insalubră.

Până atunci, primăria sectorului 6 trebuie să obțină „custodia” străzii și a liniei de cale ferată, apoi intenționează să îi întrebe și pe cetățenii din zonă ce părere au.

„Am cerut deja de la Primăria Capitalei strada Liniei, vom încerca să abilităm partea existentă, avem câteva secțiuni cu gropi, nu le mai putem ține așa… Am cerut de la CFR linia și vor urma niște expropieri pentru o altă secțiune de teren, o altă linie, să luăm și terenul aferent. Deocamdată o să începem studiile sociologice între Lujerului și Valea Cascadelor. Vom întreba oamenii care locuiesc în zonă ce își doresc și pe baza lor ne vor spune specialiștii ce soluții sunt preferate de cetățeni și care sunt ok din punct de vedere urbanistic”, ne-a explicat city managerul Sectorului 6.

De ce ar fi nevoie de un parc liniar în Sectorul 6

Despre proiectele de pe Strada Liniei am stat de vorbă și cu Samuel Stancu, unul dintre consultanții UrbanizeHub România, care se ocupă chiar de proiectul Liniei. El a absolvit recent Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și este unul dintre cei care se ocupă de proiectul Urbanism Activ în București (UAB). Samuel ne-a explicat care sunt plusurile pe care le-ar aduce în zonă acest parc inspirat din celebrele modele de la New York sau Paris:

„Ar pune Bucureștiul pe harta orașelor, relativ puține la număr, care au acest tip de parc. În orașele europene este destul de frecvent întâlnită conversia unor segmente de cale ferată neutilizată în spații verzi, cu locuri de odihnă și infrastructură velo. Printre avantajele unui astfel de parc se numără diversitatea activităților pe care acesta le poate găzdui: de la activități de ‘loisir’ cum ar fi plimbările, alergatul sau diverse activități sportive până la activități culturale și comerciale”, explică specialistul.

De asemenea, fâșia de câțiva kilometri ar putea reprezenta și un punct de plecare pentru conceptul “orașului de 15 minute”, mai spune Samuel Stancu:

„Putem vorbi de crearea unui coridor ecologic pentru deplasări active care să conecteze periferia cu centrul și care, dacă ar fi continuat într-un sistem de spații verzi și parcuri, ar putea crea pe direcția Vest-Est o nouă axă verde în oraș. De remarcat este că deseori, beneficiile unei astfel de transformări se reflectă și în prețurile construcțiilor din proximitate precum și în calitatea spațiilor publice din zonă.”

Parcul Liniei vs tren metropolitan. Sau „și tren metropolitan”

Unul dintre tronsoanele proiectului de tren metropolitan promovat de noul primar general merge chiar pe strada Liniei, potrivit celor de la clubferoviar.ro, care au analizat în detaliu rutele propuse de Nicușor Dan. Cu toate acestea, oficialii din Primăria Capitalei și cea a sectorului 6 caută soluții pentru ca ambele planuri să meargă mai departe.

Florin Melciu, președintele Comisiei de transport și mobilitate urbană din Consiliul General al Capitalei, a explicat pentru Panorama că din partea Primăriei București există disponibilitatea unei soluții de tip „win-win” în ceea ce privește proiectul străzii Liniei.

La sectorul 6, lucrurile rămân de asemenea negociabile, astfel încât avansarea cu planul parcului liniar să nu distrugă eventualele planuri de tren metropolitan.

„Noi o să menținem și linia, nu o să o dezafectăm. O să găsim o soluție tehnică prin care ea să fie ascunsă. Va rămâne acolo în cazul în care proiectul trenului metropolitan va continua conform intențiilor inițiale. În mod cert vor putea coexista proiectul de promenada cu cel de tren metropolitan. De asta și mergem pe ideea de a nu dezafecta linia de cale ferată, de amenajare temporară, ca în cazul în care PMB și Ministerul Transporturilor să poată realiza acel proiect, de tren metropolitan, iar spațiul verde să rămână o promenadă. Înțeleg că proiectul nu prevede un tren de mare dimensiuni, ci mai degrabă unul similar unui tramvai, cu podea joasă, cu linie ierbată, va fi mult mai prietenos ca aspect. Așteptăm să vedem și noi ce planuri au”, ne-a explicat Paul Moldovan.

Cu toate acestea, urbanistul Samuel Stancu nu crede că un tren pe strada Liniei, ar avea prea mult sens pentru locuitori, iar costurile ar fi mai mari decât beneficiile:

„Un tren metropolitan care să facă legătura de pe centură cu Gara Cotroceni nu mi se pare deloc fezabil din mai multe considerente. Primul ar fi legat de traseu: nu ar deservi aproape pe nimeni. Localitățile cele mai apropiate de după centură ar fi Domnești, Ciorogârla și Dragomirești. Fiecare din aceste localități are deja o alternativă mai bună pentru intrarea în București decât trenul (există conexiuni atât pe bulevardul Timișoara – tramvai, cât și pe sub bulevardul Iuliu Maniu – metrou) iar conform proiectului pe Prelungirea Ghencea urmează să fie introduse tramvaie. Apoi, din punct de vedere funcțional, întreaga zonă, de la centură până la Cotroceni, este înconjurată de zone preponderent industriale, comerciale și instituționale. Zona rezidențială adiacentă străzii Liniei este deja deservită de mijloacele de transport menționate mai sus. Pe lângă aceste aspecte funcționale se mai poate adăuga și disconfortul fonic (trenuri care trec prin spatele blocurilor), costurile prea mari în comparație cu beneficiile și posibila izolare a stației Cotroceni în lipsa unui plan de integrare modală cu alte mijloace de transport.”

Specialistul este de acord că proiectul lui Nicușor Dan ar putea ajuta la decongestionarea traficului, dacă va fi făcut cum trebuie. Însă deocamdată felul în care e conceput planul nu îl va face atractiv pentru cetățeni:

„Gândite și implementate corect, sistemele de tren urban pot deveni o alternativă viabilă folosită de un număr mare de oameni și astfel pot decongestiona, împreună cu alte măsuri, traficul infernal din regiunea metropolitană București. O analiză obiectivă, în momentul de față când nu avem încă un studiu de fezabilitate pentru acest proiect de trenuri, mă “obligă” să aleg proiectul parcului. Printre argumentele contra sistemului de trenuri metropolitane, așa cum a fost prezentat în public până acum, se numără traseele care din interior pleacă spre exterior, ocolesc practic orașul, pe centură, ca apoi să intre înapoi în oraș. Nimeni nu va alege un mijloc de transport care va face mai mult decât dacă distanța parcursă pe jos sau cu mașina.”

Cele două proiecte se vor bate și pe banii din PNRR

Un alt domeniu unde cele două proiecte vor fi chiar în competiție va fi cel de atragere de fonduri europene, în special acum că există o „pușculiță” de bani numită PNRR pentru exact astfel de proiecte.

„Evident că ne gândim să luăm bani din fonduri europene. Noi oricum vom face acele proiecte și le vom face din bugetul local. În măsura în care se dă drumul la PNRR sau la Programul Operațional de Dezvoltare Durabilă, în mod clar vom merge pe fonduri europene pe tot ce putem, nu doar pe parcuri. Deocamdată nu avem niște estimări despre cât costă”, ne-a povestit Paul Moldovan.

Proiectul de trenuri metropolitane al primarului general al Capitalei nu apare pe lista preliminară de proiecte din Programul Național prezentat de guvern la Bruxelles, însă consilierul general Florin Melciu a explicat pentru Panorama că se vor căuta soluții pentru ca trenurile metropolitane să fie finanțate fie prin PNRR, fie prin alte programe pentru accesat fonduri europene.

În total, costul trenurilor metropolitane ajunge la 587 de milioane de euro, din care 111 milioane de euro investiții în infrastructură, 285 de milioane de euro în material rulant. Aproximativ 400 de milioane speră să obțină Nicușor Dan de la Uniunea Europeană prin PNRR pentru întreaga rețea de tren metropolitan. Rețeaua vizată pentru introducerea serviciilor de tren urban și metropolitan București Ilfov va avea o distanță de aproximativ 250 km. Din aceștia, 101 km de cale simplă vor trebui reînnoiți cu respectarea legislației naționale și europene și aproximativ 8 km reconstruiți.

„High Line”-ul din New York, un proiect cu numeroase beneficii

Chiar dacă există parcuri liniare în Paris, în mai multe orașe din Spania sau chiar și în Belgrad, cel mai important astfel de proiect este „High Line”-ul din New York, o cale ferată suspendată care trecea printre blocuri și care a ajuns să fie abandonată la începutul anilor ‘90. Cu presiuni din partea comunității locale, dar și a unor vedete americane precum Martha Stewart sau Edward Norton care au strâns fonduri pentru revitalizarea căii ferate, „High Line”-ul a fost reabilitat iar rezultatele sunt spectaculoase.

Parcul a devenit una dintre principalele atracții turistice din New York, în 2019 reușind să atragă peste 8 milioane de vizitatori. „High Line” a reușit astfel să revitalizeze cartierul Chelsea, considerat unul dintre cele mai defavorizate din Manhattan, prețurile imobiliarelor din zonă a explodat, iar mai multe muzee s-au înființat pe traseul de 2,3 kilometri al parcului.

În total primele două secțiuni au costat 152 de milioane de dolari, iar bugetul de operare al parcului ajunge la 11,5 milioane anual. Iar în 2021 guvernatorul Andrew Cuomo a anunțat o nouă extindere pentru acest parc, care va costa autoritățile aproximativ 60 de milioane de dolari. Însă beneficiile aduse de regenerarea urbană sunt infinit mai mari.

Înapoi în România, Bucureștiul are nevoie și de transport alternativ pentru decongestionarea traficului, dar și de spațiu verde și de atracții turistice. Rămâne de văzut dacă cele două administrații locale, cea de sector și cea generală, vor reuși să se pună de acord pe strada Liniei.