Începe suprataxarea marilor companii energetice în Europa?

Premierul maghiar Viktor Orban a anunțat săptămâna trecută un nou impozit pentru bănci, companii energetice și operatorii aerieni. Va strânge astfel peste două miliarde de euro, cu care susține că va finanța o serie de subvenții pentru populație.

Tot săptămâna trecută, și Marea Britanie a introdus o suprataxă sectorului energetic, prin care va aduce venituri adiționale de 5 miliarde de lire sterline la bugetul de stat. Practic, impozitul pe profit al companiilor energetice va crește cu 25% față de nivelul anterior, iar banii vor fi direcționați către finanțarea unui pachet de sprijin pentru populație în valoare totală de 15 miliarde de lire sterline.

Și în Germania o astfel de inițiativă este în dezbatere publică, după ce guvernanții au anunțat că iau în calcul suprataxarea sectorului energetic. O propunere similară este discutată și la Bruxelles, care ar urma să se aplice în toate țările din Uniunea Europeană. 

Anterior, Italia și Spania au introdus astfel de impozite de la începutul acestui an. 

Spre deosebire de legea adoptată la Budapesta, toate celelalte inițiative vizează strict sectorul energetic. Suprataxarea este motivată de guvernanți prin profiturile mult peste așteptări înregistrate de companiile de profil în ultimele luni, pe fondul creșterii semnificative a prețului țițeiului și gazelor naturale. 

Guvernul de la Roma, condus de Mario Draghi, a crescut nivelul impozitului pe profit de la 10 la 25% pentru sectorul energetic, oferind în paralel ajutoare directe în valoare de câte 200 de euro pentru familiile sărace, pensionari și categoriile vulnerabile.

Similar, Madridul a decis încă de la sfârșitul anului trecut să crească taxele companiilor de gaze și petroliere, acordând în schimb subvenții pentru gospodării sub forma reducerii semnificative a TVA-ului plătit de acestea pentru gaze și benzină, de la 7% la 0,5%. Recent, guvernanții spanioli au anunțat prelungirea acestor măsuri, care fuseseră anunțate inițial doar până în aprilie, precum și posibilitatea de a introduce și energia electrică pe lista suprataxării. 

În Marea Britanie, acolo unde are loc zilele acestea cea mai aprinsă dezbatere pe tema suprataxării energiei, discuția se concentrează în mare măsură pe rezultatele financiare publicate la începutul lunii mai de gigantul BP, cea mai mare companie energetică britanică și una dintre cele mai mari din lume. Compania a înregistrat un profit total echivalent cu 6,2 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, dublu față de perioada similară din 2021. 

Cum ar putea arăta „taxa de solidaritate” în România

Discuții similare au loc și la București, în contextul crizei energetice și a inflației galopante. Coaliția de guvernare a anunțat, la începutul lunii mai, că are un plan de reformă fiscală prin care să crească încasările la bugetul de stat, însă a lăsat să se înțeleagă că strategia este bazată mai degrabă pe combaterea evaziunii fiscale, și nu pe majorarea impozitelor.

Totuși, în ultima săptămână au avut loc mai multe declarații din partea liderilor coaliției, precum și de la ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, cu privire la impunerea unei „taxe de solidaritate”, prin care Guvernul să poată finanța inclusiv „voucherele” pe care susține că le va distribui de luna viitoare pensionarilor cu venituri mai mici de 2.000 de lei și familiilor vulnerabile. 

CITEȘTE ȘI

Cum ne-am trezit într-o criză energetică mondială

De ce inflația lovește altfel în România

De ce crește inflația în toată lumea și cât de expusă este România

Varianta discutată acum vizează supraimpozitarea tuturor companiilor care au înregistrat anul trecut o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, indiferent de domeniul de activitate. 

Ultima oară când o astfel de suprataxă a fost impusă în România a fost 2018, prin ordonanța de urgență numărul 114 din acel an, supranumită și „OUG Dragnea-Vâlcov”. Atunci, marile companii din energie, sectorul bancar și telecomunicații au fost obligate să achite un impozit adițional de 2% din cifra de afaceri.

Deși a fost abrogată în câteva luni, ordonanța a produs efecte serioase în domeniul energetic, fiind considerată de analiști principalul motiv pentru care companiile au înghețat orice investiții în dezvoltare. În sectorul gazelor naturale, spre exemplu, OUG 114/2018 este indicată drept cauza pentru care nu avem mai multe proiecte de exploatare a gazelor offshore din Marea Neagră.

CITEȘTE ȘI

Cum și de ce a ajuns România dependentă de gaze rusești

Totuși, președintele Klaus Iohannis a declarat luni (30 mai), în direct de la Bruxelles, unde participă la o reuniune a liderilor comunitari, că Guvernul de la București s-a angajat să nu crească nivelul impozitării în acest an și că acest obiectiv rămâne valabil. Iohannis a adăugat că, în prezent, nu există un acord la nivelul coaliției de guvernare, formată din PSD, PNL și UDMR, pentru majorarea impozitării – adică inclusiv impunerea suprataxării printr-o „taxă de solidaritate”.