Fuga de pe Pământ

3 motive pentru care zborul „baronilor” în spațiu e mai mult decât o joacă de bogați

Computer Hope Guy
Capsula spațială Dragon, dezvoltată de compania SpaceX a miliardarului Elon Musk, e folosită deja de NASA, pentru a-și transporta cosmonauții pe Stația Spațială Internațională. Foto: Shutterstock.

Au fost supranumiți „baronii spațiului”. Mulți au râs de ei ca de niște bărbați hiper-bogați, loviți de criza vârstei mijlocii, care și-au făcut damblaua din visul oricărui copil: să se joace de-a cosmonauții în spațiu.

Miliardarii Jeff Bezos (patronul Amazon și cel mai bogat om din lume) și Richard Branson (deținătorul grupului Virgin) au ajuns pentru câteva minute în jurul așa-zisei granițe a atmosferei pământene cu spațiul (controversata „linie Kármán”), în vehicule aerospațiale dezvoltate prin propriile puteri. Totul sub privirea îngăduitor-ironică a altui miliardar, Elon Musk (patronul Tesla), care nu a zburat încă personal în spațiu, dar e mai avansat în domeniu decât ceilalți doi – rachetele sale mult mai puternice ies deja în spațiu și „fac naveta” pentru NASA, între Terra și Stația Spațială Internațională.

Dincolo de valoarea de PR și imagine, dar și de posibilele câștiguri financiare imediate (o mare parte a discuției s-a limitat la dezvoltarea „turismului spațial” pentru cei bogați), ce importanță are că acești trei magnați au decis să investească masiv în cercetarea și dezvoltarea zborului în spațiu?

1. Spațiul pentru toți. De la fantezii SF, la un cosmos mai accesibil

Cei trei miliardari au pornit la drum în aventura lor către cosmos la începutul anilor 2000, când și-au pus bazele companiilor aerospațiale Blue Origin (Jeff Bezos, în 2000), SpaceX (Elon Musk, în 2002) și Virgin Galactic (Richard Branson, în 2004). Dar au făcut-o pe drumuri și cu aspirații destul de diferite. În niciun caz lansarea propriei persoane în spațiu nu era în capul vreunei liste.

„Personal, mi-ar plăcea să ajung în spațiu”, spunea Jeff Bezos în urmă cu 5 ani. „Dar nu acesta e cel mai important lucru pentru mine. Cred că ne aflăm la răscrucea unei epoci de aur a explorării spațiale. Chiar la răscruce. Lucrul de care aș fi cel mai mândru, când aș avea 80 de ani, ar fi dacă Blue Origin ar reuși să scadă costul accesului în spațiu cu atât de mult încât să existe o dinamică, o explozie antreprenorială în spațiu – exact așa cum am văzut în ultimii 20 de ani cu internetul”.

jeff bezos
Jeff Bezos, la revenirea din spațiu, unde a zburat cu racheta New Shepard, dezvoltată de propria companie, Blue Origin.

Jeff Bezos spune acum că „vom construi un drum către spațiu, pentru ca urmașii noștri și copiii lor să poată construi un viitor. Avem nevoie de asta, pentru a rezolva problemele de aici, de pe Pământ”.

Viziunea patronului Amazon este că civilizația umană se îndreaptă spre o criză a energiei și că va fi nevoie ca oamenii să găsească noi resurse, în spațiu, pe alte planete, unde ar putea ajunge și să locuiască sau să muncească. Bezos se mai gândește că „trebuie neapărat să mutăm industria grea și industriile poluatoare de pe Pământ”, dar este conștient că „nu se va întâmpla în timpul vieții mele”.

Britanicul Richard Branson pare mult mai pragmatic decât Bezos în viziunea sa. Miliardarul de la Virgin este cel care pune cel mai mare accent pe dimensiunea comercială a zborului în spațiu sau la limita sa.

richard branson
Sir Richard Branson, la bordul aeronavei spațiale dezvoltate de Virgin Galactic, a fost primul miliardar ajuns la granița spațiului, cu propria tehnologie.

Tehnologia dezvoltată de el vizează însă nu doar agrementul unor persoane care își permit asta (Virgin Galactic are deja peste 600 de clienți care și-au rezervat câte un bilet de circa 250.000 de dolari, pentru o viitoare călătorie în spațiu). E vorba de mai mult. Avioanele sale supersonice, care sunt folosite pentru a propulsa aeronave spațiale deocamdată doar în zboruri sub-orbitale (deci nu în spațiu, propriu-zis), ar putea fi folosite în dezvoltarea transportului aerian. O călătorie intercontinentală care acum durează ore ar putea să fie gata într-un timp mult mai scurt, cu un astfel de aparat.

Elon Musk pare să îmbine cel mai bine utilul cu plăcutul. Rachetele dezvoltate de SpaceX zboară deja în spațiu, nu au făcut doar curse sub-orbitale ca ale celorlalți doi miliardari. Deși nu a recurs la „cascadoria de PR” de a zbura în spațiu cu propria rachetă, pentru a-și promova tehnologia, Musk lucrează deja strâns cu NASA și e cel mai avansat cu zborurile în spațiu. Rachetele sale duc cosmonauții pe Stația Spațială Internațională și au scos SUA dintr-o situație delicată – americanii au depins ani la rând de rachetele Rusiei, pentru a-și transporta acolo oamenii.

elon musk
Elon Musk, patronul Tesla, nu a zburat încă în spațiu, însă rachetele sale o fac mai departe și mai des decât ale celorlalți doi „baroni spațiali”.

Totuși, non-conformistul patron Tesla are și el un vis cu bătaie lungă: să ducă oamenii pe Marte, cu rachetele sale. Deocamdată, compania lui Musk dezvoltă pentru NASA următorul vehicul spațial care va duce oameni pe Lună (contract contestat de compania lui Bezos), iar pentru 2024, NASA a bătut palma cu Musk pentru o misiune spațială către Jupiter.

2. Monopolul de stat se sparge. Banii pentru cercetarea aerospațială se umflă

Toate aceste realizări și idei erau de neimaginat până de curând, când tot ce înseamnă spațiu era o cursă între guvernele câtorva state, cu aplicații care nu deviau de la domenii strict științifice și militare. Cosmosul și zborul spre el erau monopol de stat. Acum, putem spune că asistăm la o „liberalizare” a spațiului, ale cărei efecte pe viitor nu pot duce decât la progres.

Zborurile spațiale comerciale, în afara monopolului de stat, pot însemna lărgirea sferei inovației în diverse domenii precum medicină, farmaceutică, biologie, agricultură sau fabricarea unor materiale.

Blue Origin, compania lui Bezos, chiar se laudă cu asta: asigură loc pentru experimente științifice, academice sau ale unor companii private, la bordul rachetei New Shepard, cea cu care a zburat și Bezos recent.

Să îi ai pe primul și al treilea cei mai bogați oameni din lume care își bagă banii pentru a deschide spațiul este extraordinar”, spune Peter Diamandis, fondatorul XPrize, organizație care susține dezvoltarea tehnologică aerospațială în sprijinul omenirii.

Banii investiți de guverne în domeniul spațial vor fi întotdeauna limitați de constrângerile bugetare. Intrarea în scenă a antreprenorilor nu poate fi văzută decât ca un sprijin. Investițiile în companii private din domeniul aerospațial au explodat în ultimii ani, arată o cercetare a economistului Matthew Weinzierl, de la Harvard. De la sub 500 de milioane de dolari pe an, în perioada 2001-2008, la 2,5 miliarde de dolari pe an, în perioada 2015-2016. Trendul ascendent al banilor privați investiți în domeniul spațial a continuat: 3,5 miliarde de dolari în 2018, apoi 5,7 miliarde în 2019.

Cele mai vizibile figuri, miliardarii investesc și ei bani grei în domeniu. Jeff Bezos a declarat la un moment dat că alocă un miliard de dolari pe an companiei sale Blue Origin. SpaceX a lui Elon Musk a strâns investiții în jur de 7 miliarde de dolari.

Intrarea în cursă a antreprenorilor dispuși să investească bani în acest domeniu înseamnă încă un lucru: concurență. Care, istoric vorbind, a dus la apariția de lucruri noi și la îmbunătățirea celor vechi.

Cartea „Baronii spațiului”, scrisă de jurnalistul american Christian Davenport despre demersurile lui Bezos și Musk în domeniul aerospațial, arată cât de deranjat a fost status-quo-ul din complexul militar-industrial, dominat de stat, de apariția așa-numiților „baroni” independenți pe scenă.

„Companii precum Boeing și Lockheed Martin sunt prinse în contracte guvernamentale profitabile și nu au vreo motivație să inoveze sau să reducă costuri. NASA are o forță de lucru îmbătrânită, care și-a pierdut apetitul pentru risc. (…) Așa cum ne-a obișnuit, Musk are tupeul să dea în judecată guvernul, în același timp încercând să îi câștige afacerile. Titanii aerospațiali îl văd inițial ca pe o bătaie de cap, ca pe un mușcător de glezne, dar el insistă și până la urmă câștigă contracte de miliarde de dolari pentru a livra transporturi către Stația Spațială Internațională. De unul singur, a spart cartelul și a forțat NASA să fie mai agilă”.

– Washington Post în cronica la cartea „Baronii spațiului”.

3. Dezvoltarea tehnologiei și ieftinirea drumului în spațiu

Pentru toți trei miliardarii, a existat însă un ideal comun: accesibilizarea zborului în spațiu, prin ieftinirea sa. Pentru asta, au dezvoltat propriile tehnologii și vehicule aerospațiale, însă scopul lor a fost simplu: să refolosească cât mai mult din materiale și echipamente, pentru a reduce costurile.

Jeff Bezos a rezumat conceptul cât se poate de simplu: „Lansează, aterizează, repetă”. Pe cât de banal sună, pe atât de revoluționar este.

„Când privești la rachetele de unică folosință din zilele noastre, costul propulsiei e doar 1% din costul misiunii. Costurile mari vin din faptul că sunt aruncate la gunoi echipamente la standarde aerospațiale. Prin refolosirea lor, în teorie, poți să întrevezi drumul către reducerea costurilor pentru accesul în spațiu de 100 de ori”, povestea Bezos.

O lansare în spațiu care costă 100 de milioane de dolari ar costa doar un milion. „E gigantic. Ar schimba totul”, spunea Bezos, care speră să poată refolosi racheta New Shepard, cu care a zburat recent, de 100 de ori.

zbor blue origin
Etapele zborului cu racheta New Shepard, făcut de compania lui Jeff Bezos. Foto: Shutterstock.

Pe același principiu al reutilizării echipamentelor, lucru care duce la reducerea costurilor, Branson și Virgin Galactic au dezvoltat un concept nou: în loc de o rachetă care te propulsează în spațiu, a fost dezvoltat un „avion spațial”, care decolează la fel ca avioanele obișnuite, dar care e atașat și propulsat de o aeronavă-mamă, de pe care se desprinde când ajunge la o anumită altitudine.

Pentru Elon Musk, principiul reutilizării e la fel de important, chiar dacă rachetele sale sunt mult mai puternice și execută deja misiuni în spațiu, nu doar zboruri sub-orbitale, precum aeronavele celorlalți doi miliardari. Capsulele spațiale Dragon ale SpaceX sunt concepute să poată fi folosite la 5 zboruri spațiale, de exemplu.

Investițiile miliardarilor au dus și la dezvoltarea de tehnologie nouă. Propulsia folosită de racheta sub-orbitală New Shepard, a lui Bezos, se bazează pe hidrogen și oxigen lichid, ceea ce înseamnă că spre deosebire de propulsia clasică, poluantă, lasă în urmă doar particule de apă și aproape deloc dioxid de carbon.

E adevărat că zborurile și vehiculele spațiale ale celor trei miliardari nu au spart până acum noi frontiere ale cosmosului. Nu au făcut nimic din ceea ce NASA sau alte agenții spațiale de stat din alte țări nu au realizat deja în explorarea spațiului, cu mulți ani înainte. Ce este însă important e că au deschis porțile posibilităților și inovației mult mai rapide, mânate de la spate de elanul antreprenorilor privați. Pentru viitorul Pământului e lucrul care contează cel mai mult.

Disprețuit de unii, admirat de alții, tot multimiliardarul Jeff Bezos a spus-o cel mai bine, pe tonul său idealist: „Nu vreau să trăiesc într-o civilizație care stagnează. Vreau să trăiesc într-o civilizație a invenției, a creșterii și a unor lucruri noi și incredibile. Și sunt foarte încrezător că este singura cale – trebuie să mergem în spațiu”.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Andrei Luca Popescu

    S-a apucat de jurnalism crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București. După 16 ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul sau Europa Liberă, dar și la emisiunea de investigații a televiziunii Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă. Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film.