Turismul „de experiență”

Noul val de turism și complicata nișă premium de experiențe autentice: lux, dar nu și opulență

Computer Hope Guy
Curtea interioară de la Das Fort Boutique, în buricul Râșnovului. Sursă foto: dasfortboutique/Instagram.

Intri în curtea unei case săsești din Râșnov ca și cum pătrunzi într-un film dintr-o altă eră. Arată ca miniatura unui orășel de pe vremuri. E intim, e plin de culori, dar nu țipător, îți ia ochii cu fiecare detaliu asupra căruia se vede că proprietarii și-au aplecat atenția, să ți-l facă special. De la pietrele din pavaj la plantele atent îngrijite din grădină. De la arhitectura casei, la tipurile de tacâmuri de la masă, și de la ospitalitatea nemimată a chelnerilor până la atenția bucătarilor pentru fiecare picătură pe care ți-o aranjează în farfurie. E o atmosferă care transformă vizita ta acolo într-o experiență. Experiență în care tu nu mai ești un simplu turist aflat în vacanță, numai bun de stors de bani, ci un participant care plătește să ia parte la o experiență autentică, de lux, dar nu de opulență proastă.

E casa în care Anamaria Schally, parteneră în cadrul studioului de arhitectură HTO Architecture & Engineering, și-a petrecut multe din verile copilăriei. Îi aparține tatălui ei, dar antreprenoarea este cea care a transformat-o în Das Fort Boutique, un loc de care nu se mai bucură doar familia ei, ci și orice turist în căutare de așa ceva. Spune că este felul ei de a-și reedita copilăria și de a îmbina asta cu experiențele pe care le-a acumulat în călătoriile sale, dar și cu talentul arhitecților și designerilor cu care lucrează.

Exemplul de la Râșnov nu e nici pe departe ceva unic în România, ci face parte dintr-un fenomen care începe să prindă contur pe piața turismului local de la noi. Este o nișă nouă, care oferă doritorilor o experiență de vacanță și explorare, cu cât mai puține din lucrurile care ne enervează la turismul de masă.

O tendință către un turism înclinat către experiențe, unde calitatea serviciilor, a mâncării și a cazării merg mână-n mână cu calitatea oamenilor și a interacțiunilor unice. Pentru asemenea experiențe, unii români (dar și mulți străini deopotrivă) sunt dispuși să plătească bani grei, uneori mai mult chiar decât ar plăti la un hotel de cinci stele din centrul Bucureștiului. 

E o provocare nouă pentru turismul românesc, care încă nu a apucat să-și scoată complet capul din trecut. În loc de opulență și servicii hoteliere ca la carte, acest nou tip de turism caută altceva, chiar dacă e tot de lux. Autenticitate, apropiere de natură, de lucrurile simple, omenia interacțiunilor sunt valori care încep să devină prioritare în tot mai multe locuri.

Nu e pentru toată lumea, e drept. Deocamdată, cei care caută astfel de experiențe turistice sunt mai degrabă oameni educați, care călătoresc în afară, au bani și caută un turism diferit, care să le ofere mai mult decât room service la orice oră din zi și camere luxoase, dar parcă trase la xerox.

Pentru acești oameni, o experiență unică în natură, o masă ca pe vremuri în curtea unui țăran sau o șuetă cu proprietarii unei case săsești de oaspeți din Transilvania contează mai mult. 

„Când vorbim de acest tip de turism, valoarea unei locații nu se traduce neapărat prin nivelul de lux sau grandiozitatea locului. Componenta umană este mult mai importantă, iar de multe ori, de proprietari depinde dacă o locație eșuează sau are succes. Este vorba de o anumită autenticitate tradițională, un feeling local și căldura celor care se ocupă de loc”, explică pentru Panorama Gabriel Gavrilescu, om cu experiență în marketing și comunicare pe industria HoReCa, pasionat de călătorii cu specific culinar, care împreună cu soția sa, Ruxandra, au dezvoltat „Amuse Bouche”, un proiect care promovează evenimente aparte și experiențe de fine travel și fine dining în România.
Gabriel și Ruxandra Gavrilescu sunt creatorii din spatele „Amuse Bouche” – un proiect care organizează și promovează evenimente de fine dining & fine travel în România. Sursă foto: Amuse Bouche.

Românii nu prea fac turism în străinătate, dar aruncă cu bani în țară cât nu face

În sezonul de vară, unii români plătesc sume exorbitante pentru niște servicii cel mult modeste, caracteristice în mare parte litoralului românesc. În 2021, turiștii au trebuit să scoată din buzunar pentru o cameră într-un hotel de lux în vârf de sezon sume care începeau și de la 13 – 14 mii de lei pe săptămână (circa 2.800 de euro).

Pentru asemenea sume, turistul român s-ar putea reorienta spre o vacanță în străinătate, unde calitatea serviciilor este net superioară. Dar prețul pe care turistul român este dispus să-l plătească pentru un serviciu denotă deseori o nevoie de confirmare socială, mai mult decât o conștientizare și o apreciere a calității.

Bineînțeles, când vorbim de asemenea sume ne raportăm la o nișă mică a societății și nicidecum la întreaga populație a României. Din contră, realitatea în România este cu totul alta. În 2018, România era pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene (UE) raportat la numărul de cetățeni care plecau măcar o dată pe an într-o vacanță în străinătate. Doar 23,7% dintre români fuseseră într-o vacanță în 2016, iar doar 10% dintre aceștia au ales destinații din străinătate, conform Eurostat.

Pe de altă parte, proporția segmentului de ecoturism (turism în locații protejate care se axează pe prezervarea naturii și promovarea comunităților locale), este în creștere. În 2019, dimensiunea pieței de ecoturism era evaluată la 181 miliarde de dolari și este preconizată să ajungă la peste 333 de miliarde până în 2027, conform unui studiu Allied Market Research.

„Românii au început să călătorească mult și în afara țării și au început să aprecieze lucrurile pe care le au acasă – cum ar fi această tendință spre natural, conceptul de mindfulness, de a sta în natură și de a te bucura de experiențe autentice și interacțiuni valoroase cu alți oameni. Această realitate pune în balans presiunea pusă pe oameni de ritmul alert în care trăiesc (stres, burnout, suprasolicitare) și nevoia unui stil de viață mai tihnit”, explică Raluca Spiac, managing partner la Beyond Dracula, singura agenție de bespoke travel din România. Bespoke travel este un concept de turism dedicat care se concentrează pe experiențe locale și unice, la care turiștii străini n-ar putea ajunge altfel.

România turismului mediocru și modelul suedez

Zabola Estate este o proprietate deja consolidată pe piață și care se află mai pe toate listele cazărilor din nișa acestei noi tendințe în turismul românesc.

Situată în inima Transilvaniei, în județul Covasna, proprietatea este deținută de o familie nobilă transilvăneană, iar castelul datează din secolul al XVI-lea. Cu un domeniu privat de 40 de hectare care cuprinde o pășune, o pădure, două lacuri, patru iazuri de pescuit și facilități de drumeție și călărie, proprietatea îmbină atmosfera nobiliară de familie veche cu modernismul calității serviciilor de astăzi. 

„În pofida dimensiunii proprietății, avem doar 25 de camere care deservesc 50 de oaspeți. Ăsta este și farmecul locului, asta dorim să oferim. O experiență intimă, în mijlocul naturii, înconjurată de păduri și de liniște. Nu un hotel din beton, unde camerele arată toate la fel”, explică Zoltán Albert, consultant de turism și director de vânzări și marketing la Zabola.

Inspirația care stă la baza acestui altfel de turism pe care îl practică Zabola își are rădăcinile într-un experiment suedez. În cadrul proiectului, turismul rural din țara nordică fusese transformat în turism de nișă pentru consumatorii cu posibilități financiare mai mari.

„Noi ne-am gândit să ne axăm pe acest segment al conacelor secuiești. Conceptul de turism nobiliar se dezvoltă într-un mod extrem de dinamic pe piața din România. Există multe conace secuiești care au fost regândite și li s-a găsit o reutilizare: se pot vizita, sunt muzee sau au fost renovate, în timp ce unele au fost transformate în cazare sau oferă alte tipuri de servicii”, mai explică Albert.

În România nu e însă ca în Suedia. Progresul este unul greoi, pentru că schimbarea percepției turiștilor că în România calitatea serviciilor este minimală reprezintă o reală provocare.

„Există acest snobism la români de a fi mai generoși și de a plăti mai mult în afară. Iar, deseori, sumele pe care sunt dispuși să le plătească nu reflectă calitatea serviciilor. Este logica aceea cum că în afară se justifică să plătești asemenea sume, dar în Giurgiu nu, explică Adrian Adam, executive manager la Singureni Manor, care are o experiență de peste 22 de ani în industria ospitalității, ocupându-se în trecut de hoteluri precum Hilton sau Radisson pe partea de vânzări și marketing. 

Dar e valabil și invers. Percepția este prezentă și în rândul turiștilor străini, nu doar printre români.

Zoltán Albert este consultant de turism și responsabil de marketing la Zabola Estate în Covasna.

„Din păcate turistul străin încă nu asociază regiunea țării noastre ca fiind una în care există o calitate superioară a produselor și a serviciilor. Cei cu bani nu vin spre Est, ci merg spre Marea Adriatică sau Mediterană, pentru că acolo se consideră că există servicii de cumpărat”, explică Zoltán Albert de la Zabola Estate. 

Pandemia i-a întors pe români către turismul local

Evoluția acestui segment de turism local de nișă are un potențial de monetizare mare, în special odată cu venirea pandemiei. Cel puțin în vara lui 2020, când incertitudinea privind situația crizei sanitare era încă mare și efortul de vaccinare nu era încă în derulare, oamenii cu un anumit nivel financiar au aflat că și țara lor are multe de oferit.  

Radu Fusea este fondatorul Travlocals.com, singura platformă de booking din România destinată exclusiv cazărilor care ies din tiparul clasic al hotelurilor și pensiunilor. Aceasta are ca scop promovarea gazdelor „cu suflet” și creșterea turismului la gazde locale de calitate din țară.

„Odată cu ridicarea stării de urgență, ne-am trezit cu o explozie de rezervări, fiind singura platformă de acest gen, activă în România. În vârf de sezon aveam peste 100 de solicitări de rezervare neonorate zilnic, din cauza indisponibilității. În vara anului 2020, cererea a fost mult mai mare decât oferta. S-au înregistrat chiar grade de ocupare de peste 80%-90% în decursul anului respectiv, în condițiile în care până în 2019 gradele de ocupare erau de sub 35%-40%”, explică Radu Fusea.
Radu Fusea este fondatorul Travlocals.com, o agenție de booking exclusivistă din România. Sursă foto: District One Studio.

În fața acestui val, oferta de turism local s-a dezvoltat accelerat. „Multe gazde s-au extins și, de asemenea, au apărut alte gazde noi în nișa turismului premium. Cererea s-a mai temperat odată cu apariția vaccinurilor, iar în vara anului 2021 ne-am confruntat cu reculul situației benefice din anul anterior. Totuși, foarte mulți români și-au redescoperit țara și s-au transformat în clienți recurenți pentru serviciile pe care noi le promovăm”, mai spune fondatorul Travlocals.com despre cum a ridicat și a coborât turismul local în pandemie. 

Deși vara lui 2021 a văzut o reîntoarcere la normal în ceea ce privește plecările în afara țării, turismul local a avut de suferit. În primele șapte luni ale acestui an, puțin peste 300.000 de turiști străini au lăsat 1,2 miliarde de euro în România, raportat la 2,2 miliarde cheltuite de români în străinătate, în aceeași perioadă, conform Institutului Național de Statistică (INS). 

Românii cheltuie cel mai puțin pe o vacanță dintre toate statele UE – în medie, 125 de euro pe o vacanță. În același timp România se află pe primul loc în topul UE al celor care cheltuie cea mai mare parte din bugetul de vacanţe pe destinaţii interne. Românii sunt pe ultimul loc la numărul de vacanţe în afara ţării, conform datelor Eurostat din 2019.

Banii nu aduc fericirea. Și nici turism de calitate

Supriza face că turismul premium nu necesită investiții colosale pentru a face parte din această categorie de nișă, a turismului „autentic”. Într-un fel, tendința spre acest tip de turism chiar de acest lucru pare să fugă: opulență și exces. Există locații în care s-a investit considerabil, dar există și multe locații al căror principal farmec este chiar ospitalitatea și autenticitatea proprietarilor.

„Aceste locuri nu reprezintă neapărat o investiție de natură financiară, ci mai degrabă o formă de viață pentru oamenii care dețin asemenea cazări. Prin turism, aceste locații se pot autosusține. Pentru asemenea tipuri de experiențe, omul sfințește locul mai mult decât o face o cameră de lux”, spune Raluca Spiac de la Beyond Dracula.

Raluca Spiac este Managing Partner la Beyond Dracula, o agenție de turism de experiență, un concept știut sub numele de bespoke travel.

Cu siguranță, deschiderea către noi oportunități și dorința de a încerca altceva este ce îi mână și pe turiștii care trec pragul acestor locații speciale, unde încearcă experiențe turistice și culinare diferite. 

Iar această disponibilitate de a încerca noi experiențe este strâns legată de călătoritul în străinătate – segmentul țintă de turiști români al acestor locații, cei care au văzut și experimentat calitatea și inovația turismului din alte țări.

Doar în luna iulie 2019, românii au cheltuit pe vacanțe în afara țării peste 452 de milioane de euro – 2019 fiind considerat cel mai bun an pentru turism. Luna iunie din 2021 a înregistrat un nivel mai mare decât cel din 2019 – 561 de milioane de euro, conform datelor Băncii Naționale a României. Iar acest apetit al românilor pentru călătorit se reflectă și în dinamica acestui segment de turism de lux din țară, care prinde aripi și peste hotare.

Transilvania este noua Toscana

Așa sună titlul unui material Financial Times din 2019 care vorbește despre interesul crescut al turiștilor străini pentru bucătăria rustică și autenticitatea satelor săsești uitate în timp, din România. 

„Transilvania este specială chiar în detrimentul altor regiuni din țară. În pandemie au apărut chiar și mai multe locații și regiunea începe să fie din ce în ce mai căutată. Cred că e ceva ce ține de spiritul săsesc de a face lucrurile calitativ. Cu siguranță și Prințul Charles a amplificat valoarea regiunii și a patrimoniului. Și începe să existe un mix de oameni – români și străini – care s-au îndrăgostit de regiune. De asemenea, este și o regiune accesibilă, relativ aproape de București și de cel mai mare aeroport”, explică Raluca Spiac, care, împreună cu Giulio Da Sacco (care e menționat și în materialul Financial Times) și soția sa, Alexandra, au fondat Beyond Dracula.

Ideea de a crea o agenție de turism high end în România le-a venit Alexandrei și lui Giulio în timp ce se aflau într-o excursie în Bhutan – o destinație căutată și foarte scumpă pentru natura sa neatinsă și experiențele autentice. Fondată în 2012, agenția a rămas inactivă pana în 2013, când li s-a alăturat și Raluca. 

„În Bhutan, asemenea experiențe deveniseră un brand de țară și m-am gândit că locații neatinse avem și noi în România, doar că nimeni nu se înghesuie să vină și la noi. Așa că în 2013 am început să colindăm țara, să ne familiarizăm cu locațiile și cu oamenii, dar și cu diversele experiențe și activități pe care le puteai face pe trasee. Ce ne-am propus a fost să învățăm cât mai multe despre țară, să știm despre ce vorbim și să ne cunoaștem atât de bine clienții, încât să le putem crea itinerarii personalizate la un nivel cât mai înalt calitativ”, mai adaugă Raluca.

Beyond Dracula creează experiențe și trasee personalizate exclusiv pentru turiștii străini, iar serviciile oferite în pachet (cazare, mese în zone rurale, șofer, ghid, suport logistic și asistență full-time din partea echipei) variază între 390 și 510 euro de persoană pe zi, în funcție de proprietăți, de mașină sau de alte considerente. 

Nu este ieftin, dar e o experiență unică pentru un turist străin care vrea să aibă parte de adevărata Românie o dată-n viață și să ajungă în locuri în care singur nu ar fi știut să ajungă.

Întrebată de ce nu oferă asemenea experiențe inedite și celor din țară, Raluca spune că există în continuare un clivaj de mentalitate între turistul român și cel străin în ceea ce privește aprecierea calității.

„Este dificil ca un român să poată aprecia niște lucruri pe care le apreciază niște străini. Vorbim de niște experiențe precum a face pâine pe vatră sau a vorbi cu meșteri populari despre practica lor. Pentru un român asta nu este wow, dar pentru un străin care nu a văzut niciodată asta, este. Majoritatea clienților străini optează pentru cazări rustice, mai la țară, pentru a se cufunda cu adevărat în experiența și atmosfera zonei. Iar oamenii care au călătorit apreciază experiențele care îi poartă dincolo de un oraș”.

Iar pentru acest segment de turism de nișă factorul de unicitate este cel mai important. 

Radu Fusea, fondatorul platformei de booking Travlocals, confirmă acest fenomen, dar spune că mai este cale lungă până când un asemenea trend se va consolida la nivel de masă în România. Nu în ultimul rând din cauza posibilităților financiare, dar și din cauza culturii turistului român.

„România excelează la capitolul kitsch și suferă din păcate din ce în ce mai mult la capitolul calitate. Dintre toate nișele, consider că prostul gust afectează cel mai mult arhitectura locală. Acolo, lucrurile sunt cu greu reversibile, odată ce au fost distruse. Practic, sunt suficiente câteva mere stricate pentru a distruge potențialul unei întregi regiuni. Problema este că la noi rar mai găsești câte un măr bun, printre cele stricate. Mi-am dat seama că dacă nimeni nu face nimic, tot potențialul va fi compromis rapid”, explică antreprenorul Radu Fusea, de la Travlocals.

Pe lângă lipsa de cultură în ceea ce privește turismul și experiențele de calitate menționate de toți acești actori de pe piață, două lucruri sunt clare: România are mult mai mult de oferit decât ne așteptăm, dar percepția noastră (și a celor din afară) despre țară are un impact semnificativ asupra acestui deja regretat și mult prea des întâlnit concept de “potențial neatins” pe care îl au atât țara, cât și oamenii.

„Noi suntem știuți ca o țară de low cost – ăsta e brandul de țară, iar asta e o tâmpenie maximă pe care o perpetuăm cu toții într-un fel sau altul. Avem atâtea lucruri de arătat, de oferit și de promovat cu care putem alege să ieșim în față. România trebuie să înceapă să fie văzută drept o destinație unde poți avea experiențe faine la nivel local, iar lumea trebuie să nu mai gândească în termeni de low cost. Avem locații absolut speciale, gospodărite și îngrijite cu grijă, respect și drag – aceste lucruri merită promovate”, mai spune Raluca Spiac.

Până să învețe să discearnă însă toate aceste lucruri, masa turiștilor români rămâne deocamdată ruptă între extremele mentalităților de „ieftin, deci bun” și cea a aruncatului cu bani în locații supraaglomerate și cu servicii de proastă calitate. Asta atunci când nu pleacă în vacanță în străinătate, în clasicele destinații-debușeu precum Bulgaria, Grecia sau Turcia.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Mălina Mîndruțescu

    Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

    Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

    Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

    malina.mindrutescu@panorama.ro


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc