Gafă?

Ucraina: Curiosul caz în care aderarea la NATO a părut negociabilă, preț de o noapte

Computer Hope Guy
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin / sursa foto: Profimedia

Când toată Alianța Nord-Atlantică e într-o confruntare cu Rusia pentru a-i arăta lui Vladimir Putin că Ucraina are dreptul să vrea să adere la NATO, tocmai din tabăra (pro-europeană) ucraineană a venit primul mesaj că țara ar putea fi dispusă să renunțe la acest obiectiv, dacă asta ar împiedica un război deschis cu Rusia. Ceea ce pentru unii a fost o gafă corectată agresiv a doua zi, pentru alții poate fi un semn de îngrijorare că frontul unit din Ucraina are fisuri în fața presiunilor rusești. 

– Dacă asta ar împiedica un război, ar fi țara dumneavoastră dispusă să nu mai adere la NATO, să renunțe la acest obiectiv?

– Am putea, mai ales când suntem amenințați și șantajați în felul acesta. (…) Aveți dreptate, (aderarea, n.r.) e trecută în Constituția noastră și când spun că am putea face asta vorbesc cumva în contradicție cu legea fundamentală. Ce spun e că suntem flexibili și vrem să găsim cea mai bună soluție. Dacă e să facem concesii serioase, am putea face asta, sigur că da.

Dialogul face parte dintr-un interviu acordat de ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Vadim Pristaiko, postului BBC Radio 5, pe 13 februarie. 

Înregistrarea completă poate fi ascultată AICI mutați cursorul de la 1 oră 17 minute și 42 de secunde încolo.

De ce contează

Mesajul a făcut repede înconjurul lumii, pentru că perspectiva aderării Ucrainei la NATO, oricât de îndepărtată și ipotetică sau chiar improbabilă e ea, este „linia roșie” în confruntarea dintre Ucraina-Rusia/NATO-Rusia. 

Renunțarea Ucrainei la visul de a face parte din Alianța Nord-Atlantică ar fi cadoul cel mai valoros pe care l-ar putea primi Vladimir Putin acum, după două luni în care serviciile de informații occidentale au spus că un atac este iminent. De cealaltă parte, discursul Vestului e că Ucraina și numai Ucraina decide cu cine se aliază, și nu Moscova, prin șantajul cu tancuri și soldați la graniță. Altfel, spune NATO, ne-am întoarce în era „sferelor de influență”.

Până și jurnalistul BBC care îl intervieva pe Vadim Pristaiko a fost atât de mirat de comentariul diplomatului, încât i-a repetat întrebarea, pentru a-i mai da oficialului ucrainean o șansă să transmită corect ce voia să se audă în toată lumea. În fond, a spus jurnalistul, „poate mesajul s-a pierdut în traducere”. 

Asta se întâmpla duminică seară. Luni, diplomatul a fost prezent la alte televiziuni britanice. Întrebat iar dacă Ucraina e dispusă să renunțe la ambițiile de a fi membră NATO, ambasadorul și-a nuanțat declarațiile până în punctul în care a revenit asupra lor.

Vadim Pristaiko, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, într-o intervenție de la BBC, pe 14 februarie / captură ecran

Între timp, președintele ucrainean, Volodîmîr Zelenski, i-a cerut explicații lui Vadim Pristaiko și a dat asigurări că nu s-a schimbat nimic: aderarea la NATO și la UE, indiferent când ar putea să se întâmple, sunt priorități de țară. Și ministerul de Externe de la Kiev s-a grăbit să „editeze” comentariile ambasadorului, despre care a spus că au fost scoase din context de presă, justificare contrazisă clar de înregistrarea de la BBC.

Aparent, toată situația a fost o gafă din partea cuiva care nu e vorbitor nativ de limba engleză. Totuși, ambasadorul părea că știe ce spune, cu atât mai mult cu cât și el admite, în interviul inițial de la BBC, că afirmațiile lui privind concesiile referitoare la NATO contravin Constituției ucrainene. Pe urmă, i s-a dat ocazia să reformuleze și nu a făcut asta. În fine, mai e și faptul că Vadim Pristaiko e un diplomat ucrainean reputat și experimentat – fost  ministru de Externe, fost ambasador la NATO și în Canada. 


Citește aici mai multe despre situația din Ucraina și contextul regional:

De unde își ia Ucraina sprijin militar

Cu ce am ajutat Ucraina până acum

Funcționează sau nu sancțiunile rusești? Ce știm despre ce i se pregătește Moscovei

Vladimir Putin, între șantaj și obsesie. Ce se întâmplă, de fapt, la granițele Ucrainei


Cum stă Ucraina pe drumul spre NATO

Dacă nu a fost o scăpare într-un moment extrem de inoportun, când comunitatea internațională încearcă să negocieze cu Rusia fără ca extinderea NATO să fie pe masă, cealaltă îngrijorare e ca nu cumva în frontul unit al puterii de la Kiev să fi apărut fisuri, care să poată fi folosite de Rusia prin tehnici de război hibrid. Indiferent de cine a venit la putere, din 2014 încoace, obiectivul integrării în NATO a fost de neatins. În 2019, el a fost trecut și în Constituția ucraineană.

Totuși, amintim că Ucraina nu e nici pe departe aproape de aderare. Ea nu a primit nici măcar Planul de Acțiune din partea NATO (Membership Action Plan – MAP). MAP e principalul instrument prin care o țară se pregătește oficial de aderare. Și când sau dacă îl va primi, nu înseamnă automat că Ucraina va adera. Până la urmă, toată discuția despre aderarea Ucrainei la NATO se rezumă la faptul că nici Ucraina, nici NATO nu îi pot permite lui Vladimir Putin să decidă de pe margine cine are voie să adere și cine nu. Mai multe pe acest subiect, AICI.

Dincolo de politica externă, există și o presiune populară uriașă în Ucraina în direcția integrării euroatlantice. Strada, cea care a participat la Euromaidanul din 2013-2014 și l-a îndepărtat de la putere pe fostul președinte Viktor Ianukovici, nu ar accepta ca Ucraina să dea acum înapoi în această privință, după tot ce s-a întâmplat în ultimii ani (Euromaidanul, anexarea Crimeei, războiul din Donbas, în care și-au pierdut viața peste 14.000 de ucraineni). 

Întrebați, anul trecut, în ce uniune economică ar vrea să fie Ucraina – în UE sau Uniunea Vamală a Rusiei -, 58% dintre ucraineni au ales UE și doar 21% au preferat alianța cu Moscova, potrivit unui sondaj publicat la sfârșitul lui 2021. Cât despre NATO, dacă ar fi organizat un referendum privind aderarea la NATO, 54% dintre ucraineni ar vota pentru intrarea în Alianța Nord-Atlantică, potrivit aceluiași sondaj.

Situația, la zi

Rusia are peste 130.000 de soldați poziționați în jurul granițelor ucrainene. Serviciile de informații americane susțin că un atac e iminent și că ar putea avea loc chiar și pe 16 februarie.

După președintele francez, și noul cancelar german a decis să meargă la Moscova, pe 15 februarie, pentru a obține de la Vladimir Putin o detensionare a crizei. Înainte de a ajunge în Rusia, Olaf Scholz, criticat intens pentru răspunsul slab al Germaniei în această criză, a mers la Kiev.

Tot pe 15 februarie, Duma de Stat de la Moscova va dezbate două inițiative diferite care vizează recunoașterea independenței provinciilor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, a anunțat Preşedintele Dumei, Viaceslav Volodin. Prima dintre aceste inițiative, care vine din partea unor deputați comuniști, ar merge direct la Vladimir Putin, odată ce ar fi votată de deputați, pe modelul Crimeei, în 2014. Cealaltă inițiativă, mai amplă și, implicit, cu un proces mai lent, a fost depusă de deputați ai Partidului Rusia Unită, al lui Vladimir Putin.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 13 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc