Odesa și-a lansat grâul pe mare, propaganda Rusiei merge unsă și de ce ar trebui să pună NATO umărul în Ucraina

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte de săptămâna aceasta.

Primul transport maritim de grâu a plecat din Ucraina

Luni, 1 august, primul transport maritim de grâu a plecat din Ucraina, prin portul din Odesa. Înțelegerea, care face parte dintr-un acord mediat de Națiunile Unite și Turcia și care a fost semnat la final de iulie în Istanbul, reprezintă un pas important pentru a diminua criza alimentară, la nivel global. Rămâne însă de văzut cât de bine va funcționa această înțelegere și cât va dura.

Invadarea Ucrainei și imposibilitatea porturilor de a funcționa și de a permite transportul maritim de grâu și alte alimente a paralizat și mai mult situația economică a lumii, care se luptă cu o inflație de proporții, o posibilă recesiune, un nou val pandemic, un război în estul Europei și crize ale lanțurilor de aprovizionare, în multiple industrii.

Nava din Sierra Leone, care trebuia să ajungă în Liban, a rămas blocată în portul din Odesa încă de pe 18 februarie. Vasul este primul care părăsește un port ucrainean de la începutul războiului. Blocada navală impusă de Rusia asupra porturilor din Ucraina a contribuit la un deficit al exporturilor de grâu la nivel global. Pe lângă aceasta, mai sunt 16 alte nave care așteaptă să plece din port, iar reînceperea transportului de grâu va însemna cel puțin un miliard de dolari în buzunarul Ucrainei, bani de care țara are mare nevoie.

.@antonioguterres warmly welcomes the departure of the M/V Razoni, the first commercial ship leaving Ukraine’s port of Odesa since 26 February 2022. Ensuring that existing grain and foodstuffs can move to global markets is a humanitarian imperative. 👇👇👇https://t.co/YxCjl7XSvk pic.twitter.com/oy65FURNn4

— UN Spokesperson (@UN_Spokesperson) August 1, 2022

După luni de negocieri intense, reprezentanții UE, ONU și din partea Ucrainei au reacționat cu bucurie la deznodământul deciziei. Ucraina și Rusia sunt printre cei mai mari producători și exportatori de grâu din lume, iar, cu mai bine de 20 de milioane de tone de grâu din recolta anului trecut blocate în porturi, reluarea exporturilor a reprezentat una din principalele priorități ale guvernului ucrainean, de la începutul războiului.

Acordul dintre Ucraina și Rusia, semnat pe 22 iulie la Istanbul, garantează libera trecere a navelor blocate în portul din Odesa și alte două porturi ucrainene, printr-un mecanism comun de monitorizare, la care participă Rusia, Ucraina, Turcia și ONU. S-a stabilit ca acordul să rămână în funcțiune timp de 120 de zile, timp în care delegații din partea Rusiei, Ucrainei, Turciei și Națiunilor Unite vor monitoriza coridoarele maritime.

Dacă vreți să citiți mai multe despre implicațiile acestui acord diplomatic, găsiți aici analiza din Washington Post.

NATO trebuie să apese pedala de accelerație în Ucraina

De la începutul războiului, cea mai mare alianță de securitate a lumii a avut doar de câștigat: Germania și-a dat uitării decenii de izolaționism extern, pentru a reacționa împotriva Rusiei, Congresul SUA tocmai a votat ca Finlanda și Suedia să devină membre NATO, lărgind considerabil granița Alianței cu Rusia, iar la final de iunie, la summit-ul de la Madrid, Alianța a decis să mărească numărul forțelor de reacție rapidă, de la 40.000 la 300.000, pentru a face față amenințării Rusiei.

Însă, la mai bine de cinci luni de la invazie și după miliarde de dolari pompați în ajutorul pentru Ucraina, nota de plată și implicarea statelor aliate sunt cel puțin inegale: Statele Unite au donat Ucrainei peste 8 miliarde de dolari, iar săptămâna aceasta, americanii au mai trimis un lot de sisteme lansatoare de rachete HIMARS, care i-au ajutat pe ucraineni să organizeze campanii de ofensivă împotriva Rusiei și să contrabalanseze atacurile din sud-estul țării.

În timp ce greul economic și militar a stat pe umerii americanilor, membrii Alianței din Europa au fost mult mai timizi. Artileria promisă de Germania Ucrainei întârzie.

Franța, care deține una dintre cele mai capabile armate ale Europei, a ajutat Ucraina cu sprijin militar în valoare de doar 160 de milioane de dolari. Țara și-a propus să redirecționeze 0,008% din PIB-ul său către Ucraina, în timp ce Estonia, Letonia și Polonia au donat mult mai mult (0,84%, 0,69% și 0,32% din PIB), deși economiile țărilor sunt mult mai mici.

Între timp, Bulgaria face eforturi în secret, pentru a-și plasa armamentele produse în țară pe frontul din Ucraina. La Sofia, în urma unor contre politice, s-a confirmat informația că bulgarii au trimis prin Polonia peste 4.000 de tone de armament către Ucraina. Panorama a scris despre acest lucru, dar și despre o afacere eșuată cu armament sovietic vechi, pe care bulgarii au încercat să-l trimită prin România, către Ucraina.

De altfel, la summit-ul NATO de la Madrid, s-a adoptat un nou concept strategic, care va funcționa drept misiune a Alianței, centrat în jurul a trei obiective: descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor și securitatea prin cooperare. Așadar, noua viziune strategică oferă Alianței un mandat politic vast, dar și o capacitate operațională care să-i permită să acționeze mai virulent împotriva Rusiei.

În timp ce diverse niveluri și tipuri de asistență de securitate au fost oferite Ucrainei din partea statelor membre NATO, distribuirea materialelor s-a transformat într-o coordonare logistică de mare amploare. Însă, deși SUA se ocupă pe termen scurt de logistica tuturor acestor livrabile militare, NATO este instituția care a fost creată în mod explicit pentru a oferi o astfel de securitate colectivă, prin cooperare și coordonare. Are, deci, o capacitate mult mai mare să gestioneze eforturi comune ale aliaților europeni și, în plus, are o ocazie de a se înălța la nivelul scopului său politic.

Despre cum NATO ar trebui să se implice mai mult în gestionarea, finanțarea și coordonarea ajutorului pentru Ucraina, puteți citi în această analiză din Foreign Affairs. 

Războiul din Ucraina, prin ochii mașinăriei de propagandă rusești

Ce legătură are actualul război din Ucraina cu Ziua Botezului lui Rus (creștinarea kievenilor) sau Bătălia de la Neva, din 1240? La prima vedere, probabil că nimic, dar în mentalul colectiv rusesc, ar putea avea o mare însemnătate pe viitor.

Prin aceste două evenimente istorice, guvernul de la Kremlin încearcă să creioneze discursul pe care trusturile pro-guvern din țară ar trebui să îl aibă vizavi de invazia din Ucraina.

Meduza, o organizație media independentă din Rusia, a obținut două documente care arată modul prin care guvernul rus încearcă să controleze fluxul de informații și felul în care acestea sunt prezentate publicului. Făcând referire la evenimente de o greutate istorică importantă pentru Rusia, documentele blamează „Vestul”, descris ca fiind un personaj colectiv negativ, pentru declanșarea războiului din Ucraina și care, de-a lungul istoriei, a încercat să submineze Rusia, să pună mâna pe resursele ei și să distrugă instituția Bisericii Ortodoxe.

Filonul religios al acestui prim document e relevant, deoarece, conform acestuia, similar cu creștinarea Rusiei, identitatea ortodoxă a ajutat la unificarea pământurilor Rusiei și la crearea unui stat de sine stătător, care e ghidat de valori precum toleranța. Acest discurs argumentează că războiul actual din Ucraina ar ajuta la consolidarea țării și la o coeziune socială, principalul obiectiv al Rusiei fiind apărarea celor asupriți.

Al doilea document, care a fost publicat în iulie, când Rusia aniversează anual bătălia de la Neva, se referă la eforturile Vestului de a întoarce vecinii Rusiei împotriva țării, prin diverse entități, de-a lungul istoriei. Acum, această entitate e cunoscută sub numele de NATO. Discursul critică aspru finanțarea Ucrainei și armamentul trimis țării dinspre Vest, un efort care reprezintă slăbirea Rusiei. Însă, contrar acestor multiple opreliști de-a lungul istoriei, Rusia a reușit mereu să învingă invadatorii, mai arată modelul de propagandă lansat de la Kremlin.

Meduza a reușit deja să găsească entități media din Rusia, care au început să folosească o parte din aceste argumente. În Gazeta.ru, spre exemplu, într-un material intitulat „Creștinarea Rusiei și operațiunea specială din Ucraina: ce au cele două în comun?”, se regăsesc pasaje care copiază fraze întregi din „ghidul” sugerat și oferit de către guvernul rus, cât și lupta Rusiei împotriva celor „fără Dumnezeu”.

Dacă vreți să citiți mai multe despre cum guvernul rus încearcă să controleze întregul discurs public și mediatic vizavi de războiul din Ucraina, găsiți aici analiza Meduza.