Panorama războiului

Biden cere noi ajutoare pentru Ucraina, războiul dezbină familiile Rusiei și un fost cancelar german îi ține de urât lui Putin

Computer Hope Guy
Oameni au ieșit în stradă într-un oraș rusesc pentru a susține "operațiunea militară" demarată de forțele rusești în Ucraina. Sursă foto: Profimedia.

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, ne uităm la noul pachet de ajutorare pentru Ucraina propus de președintele Joe Biden în Congresul american. Apoi, vedem cum a dezbinat războiul familii întregi în Rusia cu ajutorul propagandei. În final, ne uităm la cum a reușit un fost cancelar al Germaniei să ajungă unul dintre cei mai apropiați și de încredere oameni ai lui Vladimir Putin.

Așa arată Panorama războiului, la finalul zilei de 29 aprilie 2022:

Biden cere ajutor pentru Ucraina

Ieri, președintele Joe Biden a cerut Congresului american să aprobe un pachet de sprijin în valoare de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina. În această nouă fază a războiului, care se dovedește a fi tot mai brutală, Administrația Biden își propune să susțină Ucraina pe o perioadă mai îndelungată prin noile măsuri.

Acest material CNN enumeră prevederile incluse în pachetul de ajutorare destinat Ucrainei, care conține artilerie, vehicule armate, sisteme anti-rachetă, dar și ajutor umanitar, precum mâncare, apă, medicamente și adăpost pentru ucrainenii care au fugit din zonele fierbinți ale războiului și se află încă pe teritoriul Ucrainei.

La momentul prezentării pachetului de ajutorare, Biden a declarat că Statele Unite colaborează îndeaproape cu țări precum Coreea, Japonia și Qatar pentru a ajuta aliații europeni să-și atingă nevoile energetice, fără să mai fie nevoie să se bazeze în proporție covârșitoare pe resursele rusești. Rusia a început deja să suspende aprovizionarea de gaze naturale în Polonia și Bulgaria, iar realitatea dependenței energetice a statelor europene a devenit a doua mare provocare a acestui război.

Despre cum ar putea Europa să se rupă de gazul rusesc, Panorama a scris AICI.

Președintele Joe Biden a vorbit joi, 28 aprilie, la Casa Albă, despre noul pachet de ajutorare pentru Ucraina. Sursă foto: Profimedia.

O altă măsură îndrăzneață propusă de președinte este cea de a crește abilitatea aparatului de justiție american pentru a putea confisca proprietăți de pe teritoriu american, deținute de oligarhi ruși, care fac obiectul sancțiunilor internaționale. Un asemenea demers ar putea permite guvernului american să obțină venituri care ar putea fi ulterior folosite pentru a sprijini Ucraina în război.

Deși Congresul e de acord că Ucraina are nevoie de ajutor financiar în regim de urgență, este neclar cât de repede va fi aprobată moțiunea privind proprietățile oligarhilor.

Toate prevederile din pachetul de ajutorare al Administrației Biden pentru Ucraina sunt trecute în revistă în această analiză CNN.

Până atunci, Congresul a aprobat joi (28 aprilie) un cadru legislativ care permite SUA să împrumute armament Ucrainei. Măsura este extrem de importantă: poate fi folosită pentru a scurta semnificativ timpul de răspuns și pentru a simplifica toată birocrația care trebuie bifată înainte ca SUA să trimită ajutoare Ucrainei. Fiind vorba despre armament trimis cu titlu de împrumut, nu mai trebuie aprobate pachete de ajutorare și finanțare prin votul Congresului.

Legea nu este nouă, ci a fost introdusă în corpul american de legi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca răspuns al americanilor împotriva regimului nazist condus de Adolf Hitler.

„Aprobarea acestei norme a permis Marii Britanii și lui Winston Churchill să continue să lupte și să supraviețuiască bombardamentelor fasciste și naziste până când SUA au putut intra în război. Președintele Zelenski a spus că Ucraina are nevoie de arme pentru a se susține, iar președintele Biden a răspuns acelui apel”, a declarat Jamie Raskin, congresmen democrat citat de ”The New York Times”.

Războiul destramă familii în Rusia

De la începutul conflictului din Ucraina, presa a fost inundată de povești despre familii din Rusia care s-au înstrăinat ca urmare a clivajului creat pe marginea războiului.

Mulți au căzut pradă propagandei rusești, crezând cu tărie în teoria genocidului pe care ucrainenii l-ar fi provocat împotriva rușilor. Astfel, „operațiunea militară” anunțată de președintele Vladimir Putin pe 24 februarie a fost percepută ca o misiune de salvare, ce va fi întâmpinată cu căldură de ucrainenii care trăiau subjugați sub un regim nazist.

Acest material din Financial Times explorează chiar complexitatea relațiilor generate de război și discuțiile dificile pe care generații din aceeași familie au fost nevoite să le poartă pentru a ajunge la adevăr.

O experiență împărtășită în material este cea a Olgăi Popova, o femeie originară din Ucraina care locuiește la Moscova de mulți ani. Femeia, în vârstă de 33 de ani, are un copil mic și e însărcinată cu al doilea, are o profesie liberală în capitala Rusiei și este împotriva războiului.

În momentul în care aceasta a văzut imagini cu maternități bombardate în Ucraina de forțele rusești, Popova a încercat să-și convingă tatăl de gravitatea acțiunilor regimului rusesc, dar fără prea mult noroc. Popova a încercat să-i arate poze cu o femeie rănită, care a și murit ulterior, alături de nou-născutul ei. Însă tatăl Olgăi și-a menținut ferm poziția, spunând că femeia era o actriță, iar poza a fost falsificată de naționaliștii ucraineni pentru a denigra reputația Rusiei.

„Nici nu pot explica de ce nu-l pot convinge care e adevărul. Este extrem de obositor. Iar pentru fiecare acuzație pe care o face trebuie să fii în stare să o poți denunța cu fapte” explică Popova pentru publicația britanică.

Conform unui sondaj Levada Center, peste 64% dintre cei intervievați, cu vârsta peste 55, susțineau în mod categoric acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina. Dar, cu cât vârsta respondenților scădea, scădea și susținerea față de război, mai arată sondajul.

Tendința nu este însă universal valabilă.

Andrei Kolensikov, un expert al Carnegie Moscow Center, a declarat pentru Financial Times că diviziunile care s-au creat în familii ca urmare a războiului demarat de Vladimir Putin nu mai respectă nicio regulă.

„Știu de un caz în care bunicul este împotriva războiului, dar nepotul dorește să se înscrie să lupte pentru Armata Rusiei. Ce se întâmplă nu este doar o poveste între adulți și copii, ci vizează toate grupele de vârstă, toate genurile și toate profesiile”, a continuat expertul.

Pentru a citi pe larg poveștile unor familii din Rusia, care se luptă să ajungă la același adevăr, puteți citi materialul integral din Financial Times.

Cancelarul fără remușcări 

Gerhard Schröder, predecesorul social-democrat al Angelei Merkel la conducerea Germaniei, a devenit, în cele două luni la invazia Rusiei în Ucraina, persona non grata în țara sa natală.

Din 2005, de când a părăsit postul de cancelar, Schröder ocupă poziții înalte în mai multe companii energetice de stat din Rusia, precum Rosneft, Nord Stream și, mai nou, Gazprom, de pe urma cărora face bani frumoși. Acesta a continuat să promoveze interesele Rusiei pe scena politică germană și este un apropiat de-al președintelui rus Vladimir Putin, cu care s-a și întâlnit de la începutul invaziei.

Fostul Cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, îl întâmpina pe președintele rus, Vladimir Putin, la Berlin, în 2005. Sursă foto: Profimedia.

Într-un profil complex al cancelarului, Katrin Bennhold, jurnalista care conduce biroul din Berlin al cotidianului american „The New York Times”, l-a intervievat pe Schröder, care continuă să sfideze criticile aduse la adresa sa. Printre cele mai aspre condamnări se numără și faptul că acesta a profitat de pe urma reputației și influenței care venea odată cu poziția de cancelar pentru a se îmbogăți, desconsiderând interesele Germaniei.

„Nu îmi fac mea culpa. Nu e genul meu”, a spus Schröder, în interviul acordat pentru „The New York Times”, criticând dublul standard al Germaniei, care s-a îmbogățit de pe urma relațiilor economice cu Rusia.

„Toată lumea a acceptat acest lucru timp de 30 de ani, dar brusc, acum toți știu mai bine”, a continuat acesta.

Despre ambivalența Germaniei vizavi de Rusia, creată pe fondul unei profunde dependențe de gazul rusesc, dar și a unei strategii de politică externă din anii ’70-’80 care viza integrarea Uniunii Sovietice în discursul de securitate european, Panorama a scris AICI.

Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, Germania se află în complicata ipostază de a fi extrem de dependentă economic de Rusia, o stare de fapt care a fost alimentată și de fostul cancelar, dar în același timp e nevoită să urmeze direcția alianței occidentale, de a sancționa Rusia și a sări în ajutorul Ucrainei.

De la începutul războiului, Schröder a fost ținta mai multor presiuni de a demisiona din pozițiile pe care le ocupă în fruntea celor mai mari companii energetice rusești. Însă fostul cancelar a refuzat, spunând că o asemenea decizie l-ar putea distanța de singurul om care ar putea pune capăt războiului, Vladimir Putin.

„Întotdeauna am servit interesele Germaniei. Eu fac tot ce pot. Măcar una dintre tabere are încredere în mine”, a mai spus Schröder în interviu.

Însă acea tabără nu este cea germană.

Profilul din New York Times al fostului cancelar german Gerhard Schröder poate fi citit integral aici.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Mălina Mîndruțescu

    Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

    Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

    Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

    malina.mindrutescu@panorama.ro


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc