Panorama războiului

Soluția UE la criza energiei, umbra Kremlinului la Sofia și cum ar arăta victoria pentru Ucraina

Computer Hope Guy
sursa foto: Shutterstock

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, vorbim despre deciziile pe care le vor anunța liderii europeni zilele următoare în criza energiei; despre cum încearcă Bulgaria să renunțe la echilibristica pe care a făcut-o în ultimele decenii între Moscova și Bruxelles/Washington; și vorbim despre cum ar arăta victoria ucraineană și trei posibile scenarii pentru cum va evolua războiul.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 22 martie 2022:

Soluția UE la criza energiei

E săptămână mare la Bruxelles pe tema energiei, marea vulnerabilitate europeană în fața Rusiei. Liderii UE, care au programat un summit pe 24 și 25 martie, ar urma să aprobe achiziționarea comună de gaze naturale, lichefiate și de hidrogen pentru iarna viitoare, arată un draft de acord apărut în presa europeană

Ideea achizițiilor comune, promovată de țări precum Franța, Italia și Spania, nu e nouă (propunerea Comisiei e din decembrie 2021, dezbaterea chiar mai veche de atât), dar revine pe masă cu urgență, ca urmare a nevoii de a reduce drastic dependența de gazul rusesc.

Concret, ce ar urma să aprobe liderii europeni săptămâna aceasta e ca țările UE să poată alege să cumpere împreună gaze naturale și să le depoziteze și acceseze tot laolaltă, din rezervele strategice create.

Logica e următoarea: dacă achizițiile comune au funcționat în pandemie, în cazul vaccinurilor, nu e asta dovada că ar putea fi o idee bună și acum? Da și nu, spun experții – depinde către ce think tank sau grup de interese te uiți.

CEPS, de pildă, care e un think tank de la Bruxelles cu patru decenii de experiență în afaceri europene, arăta, într-o analiză de anul trecut, că achizițiile comune de gaze sunt o idee bună în special pentru Europa centrală și de sud-est, dar nu neapărat pentru toată Uniunea Europeană.

În loc să trecem direct la achiziții comune și la rezerve strategice, un mecanism european de solidaritate ar putea, dacă ar fi implementat rapid și relativ ieftin, să fie soluția pentru problemele actuale și, cel mai probabil, și pentru problemele viitoare de aprovizionare energetică, scriu autorii.

În ajunul summitului, adică miercuri (23 martie), Comisia Europeană va anunța o propunere care le va cere statelor membre UE să umple depozitele de gaze la 90% din capacitate la toamnă. Din aceste depozite vine cam o treime din ce consumă europenii iarna, un tampon vital pentru a nu ne încălzi în bătaia vântului. În acest moment, depozitele din UE sunt la 26% din capacitate, potrivit Reuters.

Politicile energetice sunt sub jurisdicția fiecărui stat membru, însă criza energiei și reașezarea planurilor energetice europene după invazia rusă din Ucraina au arătat că e nevoie de mai multă coordonare în plan european, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană și-a propus să reducă importurile de gaz rusesc cu două treimi până la sfârșitul lui 2021. Rusia furnizează aproximativ 40% din importurile de gaze ale Europei.

Umbra Kremlinului la Sofia

„Războiul din Ucraina a expus influența Kremlinului în Bulgaria”, e titlul unui material din Politico, care analizează așa-zisul cal troian al Moscovei de la granițele noastre, cum a mai fost descrisă Bulgaria în ultimii ani. 

Noul prim-ministru de la Sofia, Kiril Petkov, un antreprenor prezentat în România drept unul dintre noii lideri din regiune școliți la Harvard (un alt exemplu e prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță), a fost nevoit să-și concedieze ministrul Apărării la începutul războiului din Ucraina, pentru că promova linia Kremlinului. 

„Ani de zile, Bulgaria a făcut un act dificil de echilibristică între Est și Vest, cât să nu supere Moscova. Deși invazia Ucrainei de către Rusia a unit Europa în condamnarea războiului, conflictul nu a făcut decât să adâncească vechi clivaje din interiorul societății și politicii din Bulgaria”, scrie Politico.

La istoria complicată se adaugă prezentul și mai dificil. Bulgaria este un canal preferat al eforturilor de dezinformare rusești. 

Tocmai de aceea e atât de important anunțul făcut recent de guvernul bulgar că nu va discuta cu Gazprom despre reînnoirea contractului pentru cumpărarea de gaze naturale. Țara are un contract pe zece ani cu furnizorul rus, iar acesta expiră anul acesta (Viktor Orban al Ungariei a semnat, recent, un astfel de contract pe 15 ani). „Nu e vorba doar de Bulgaria, e o strategie europeană”, a explicat guvernul bulgar. Decizia e ceva ce, până nu demult, părea de neconceput pentru Bulgaria, comentează, în alt material, tot Politico.

Ucraina, două viziuni: victoria ucraineană vs războiul prelungit

Două viziuni complementare despre stadiul în care se află războiul din Ucraina și cum s-ar putea încheia:

Prima astfel de viziune îi aparține scriitoarei Anne Applebaum. Într-un articol din The Atlantic, ea comentează că războiul din Ucraina e într-un punct de cotitură, cu trupele rusești care au invadat țara de la nord, sud și est aproape bătând pasul pe loc.

„Strategii ruși s-au așteptat ca întregul război și cucerirea Ucrainei să nu dureze mai mult de șase săptămâni. A trecut deja mai bine de jumătate din acest interval. Trebuie să fie o schemă de final, un moment în care conflictul încetează. Atât ucrainenii, cât și puterile democratice care susțin Ucraina trebuie să se concentreze asupra unui obiectiv. Obiectivul nu ar trebui să fie un armistițiu, ceva confuz sau o decizie de a menține o formă de rezistență ucraineană pe parcursul următorului deceniu, nici o promisiune că vom secătui Rusia – pe scurt, nicio variantă care ar extinde luptele și instabilitatea. Scopul ar trebui să fie victoria Ucrainei”.  – Anne Applebaum, The Atlantic

Acum o lună, nimeni nu și-ar fi putut închipui că acest război va fi atât de important, că el va putea să redeseneze hărți și alianțe, valori și relații economice, ba chiar și părți fundamentale ale capitalismului hiperglobalizat. Acum, avem cu toții o miză în victoria Ucrainei.

Înainte să obții ceva, trebuie să știi ce vrei. În cazul unui conflict, trebuie să știi cum ar trebui să arate victoria. În acest război, victoria ucraineană trebuie să însemne o Ucraină suverană și democrată, care își poate alege singură liderii și tratatele. Cu alte cuvinte, scenariul unui regim instalat de ruși sau măcar cu acordul Kremlinului nu poate fi o variantă, comentează Applebaum.

Ne putem imagina și o eventuală retrasare a granițelor, odată ce armata rusă face cale întoarsă peste aceste granițe, spune ea. Totuși, președintele Zelenski pare că fix aici trage linie. Liderul ucrainean e de părere că poate discuta orice cu Vladimir Putin – apartenența la NATO sau statutul limbii ruse în Ucraina, de exemplu. Orice discuție despre cedarea de teritoriu, cum ar fi în cele două regiuni din estul Ucrainei unde sunt republicile autoproclamate recunoscute de Rusia, nu vor duce nicăieri, a transmis un consilier prezidențial ucrainean pentru Politico.

Cealaltă viziune despre soarta conflictului e din Financial Times, unde ni se spune să fim pregătiți pentru un război lung, cu luni bune de lupte încă la orizont. Există trei scenarii acum, spune Gideon Rachman, analistul de politică externă al publicației britanice.

„Primul dintre ele, deopotrivă cel mai tragic și cel mai probabil, e că acest război va mai continua multe luni. Al doilea scenariu, pe care l-aș pune la o probabilitate de 30%, e că vom vedea un acord de pace. Al treilea scenariu – poate cu 10% ca șanse – e că va există vreun eveniment politic în Rusia, care să vizeze înlăturarea de la putere a lui Vladimir Putin și impunerea unei noi viziuni referitoare la Ucraina.” – Gideon Rachman, Financial Times

Dacă opțiunile sunt război prelungit, acord de pace și puci în Rusia, ar trebui să ne așteptăm la prima, să depunem eforturi pentru cea de-a doua și să sperăm la cea de-a treia, e îndemnul cu care se încheie textul din Financial Times.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 13 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc