Povestea în două minute

Cu ce am ajutat Ucraina până acum

Computer Hope Guy
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de președintele ucrainean, Volodîmîr Zelenski, și de președintele Consiliului European, Charles Michel / foto: EPA/Agerpres

În timp ce țările UE și Aliații NATO încearcă să se pună de acord asupra sancțiunilor cu care ar urma să lovească Rusia în cazul unei noi invazii în Ucraina, Comisia Europeană a anunțat un nou plan care să ajute Kievul să se apere de pericolul rusesc, de această dată cu bani – granturi și împrumuturi de urgență. Mai aproape de epicentrul crizei, România a oferit Ucrainei asistență oficială pentru dezvoltare în valoare de 7,46 milioane de euro, de la Euromaidanul din 2014 și până în 2020, potrivit informațiilor obținute de Panorama de la Ministerul Afacerilor Externe. În continuare, POVESTEA ÎN DOUĂ MINUTE a bilanțului asistenței europene pentru Ucraina.

Criza energetică, povara inflației, șomajul ridicat (peste 9%) și starea economiei ucrainene după opt ani de război și doi ani de pandemie sunt o sursă suplimentară de îngrijorare la nivelul UE când vine vorba de vulnerabilitățile din vecinătatea estică. 

Temerea, după cum a arătat și Politico la finalul unei reuniuni recente a miniștrilor de Externe ai statelor membre, e că problemele economice pot duce la „o revoltă populară care să aibă același deznodământ, al venirii la putere a unui guvern pro-rus la Kiev”. Cu alte cuvinte, să nu vedem, la opt ani după Euromaidan, alte proteste anti-guvernamentale în Ucraina care, de această dată, să fie deturnate cu succes de Moscova.

Câteva date care să ne arate de ce sunt atât de preocupate statele UE:

PIB-ul real al Ucrainei a scăzut cu 4% în 2020, potrivit datelor publicate de Banca centrală de la Kiev. Țara se confruntă cu o scădere majoră a investițiilor, o scădere de aproape 10 procente a importurilor, alături de o scădere de 5,6% a exporturilor de bunuri și servicii.

În decembrie 2021, inflația ajungea la 10% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar prețurile la combustibil erau cu 26% mai mari, raportate la același interval. Din acest motiv, Banca Națională a Ucrainei a decis să crească dobânda-cheie la 10% pe an

Acesta e contextul în care executivul UE a propus un pachet consistent de asistență macrofinanciară pentru Ucraina, în valoare de 1,2 miliarde de euro.

Spre deosebire de asistența militară din partea Aliaților NATO, ajutorul financiar vine să răspundă vulnerabilităților economice ale Ucrainei în fața agresiunii rusești.

Dincolo de noul pachet de asistență, iată cum arată bilanțul ajutoarelor UE pentru Ucraina, în intervalul 2014-2021 (sursa datelor: Comisia Europeană)

  • 17 miliarde de euro alocate de UE și de instituțiile financiare europene sub formă de granturi și împrumuturi în condiții avantajoase pentru Ucraina
  • 1 miliard de euro – asistență de urgență
  • 268,9 milioane de euro – asistență umanitară asigurată de statele membre
  • 190,2 milioane de euro – asistență umanitară oferită de Comisia Europeană

Cu ce a ajutat România Ucraina (financiar)

Dacă vrem să ne uităm la ajutorul financiar acordat de România țării vecine, cele 7,46 milioane de euro oferite pe post de asistență oficială pentru dezvoltare (AOD; e vorba de ajutoare pe care statele membre UE le oferă țărilor în curs de dezvoltare de pe lista Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE) sunt defalcate astfel:

Mare parte din sumă, adică 6,5 milioane de euro, a mers către zona de educație, sub formă de burse de studii și cursuri de formare profesională.

Președintele Klaus Iohannis, alături de omologul ucrainean, Volodîmîr Zelenski / foto: Agerpres

Pe lângă AOD, România a mai contribuit cu aproape 600.000 de euro la Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina și pentru sprijin financiar alocat refugiaților. Acestei sume i se mai adaugă asistența umanitară, în cuantum de 191.000 de euro.

În rest, țara noastră a oferit asistență mai degrabă simbolică, de mii sau câteva zeci de mii de euro, sub formă de misiuni de observare a alegerilor, schimburi de experiență privind lupta anticorupție și consolidarea statului de drept și donații de echipamente de protecție pentru Spitalul Regional de Oncologie din Cernăuți, orașul ucrainean unde se află cei mai mulți etnici români din Ucraina.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 13 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc