Recomandările Panorama

5 cărți de care să te apuci în vacanța de Paște

Computer Hope Guy
În caz că ești nehotărât, ți-am pregătit câteva recomandări de lectură/ Sursa Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Sărbătorile de Paște ne aduc câteva zile de liniște și odihnă, dar și un prilej numai bun de a citi niște cărți (sau măcar de a ne apuca de ele). În cazul în care sunteți nehotărâți, în redacția Panorama am pus de-o listă cu cinci recomandări de lectură, una mai diferită de cealaltă.

Avem un roman despre cum e viața când nu ești pe tiparul sentimental al societății, o carte despre Războiul Rece, care ne ajută să înțelegem ce se întâmplă astăzi în Ucraina, dar și una despre două povești sentimentale, care se intersectează printre bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial.

Apoi, mai avem două romane: un clasic care vă va face să luați o pauză și să fiți recunoscători pentru momentele petrecute alături de cei dragi și una despre ceva ce s-ar putea să devină curând realitate: singurătatea omului în fața inteligenței artificiale.

Migdală (de Sohn Won-Pyung)

În societate, pe cât de mare poate fi sprijinul pe care îl poți primi din partea celorlalți, pe atât de mare poate fi dizgrația în care cazi, dacă ieși în vreun fel din „rândul lumii”.

Iar în romanul scriitoarei sud-coreene Sohn Won-Pyung, chiar asta vedem: cât de greu îți poate fi în societate, dacă nu reacționezi ca ceilalți.

Protagonistul Yun-jae este incapabil să simtă emoții, de la frică și afecțiune, până la furie, din cauza unei afecțiuni cerebrale numite alexitimie. Din această cauză nu are niciun prieten, mama și bunica sa încercând din răsputeri să-i explice care sunt reacțiile și răspunsurile normale la banalele schimburi de replici de la școală.

Yun-jae ajunge însă rapid să fie catalogat drept un monstru care, chiar și atunci când este bătut cu bestialitate, nu are nicio reacție. Totuși, lucrurile încep să se schimbe când un alt „monstru” apare în viața lui.

Sohn Won-Pyung este cunoscută pentru faptul că în scriitura ei abordează teme legate de existența umană și de dezvoltare, având totodată acțiune care se desfășoară în salturi rapide. „Migdală” nu face excepție: e scrisă într-o manieră simplă, fără metafore sau descrieri lungi, iar dintr-un moment de liniște ajungi brusc în mijlocul unui moment de violență puternică. Așa că e un roman de care nu te vei plictisi, pentru că e palpitant, iar lectura curge rapid. Poți găsi cartea la Cărturești. (Dana Mischie)

The Cold War: A World History (de Odd Arne Westad)

E imposibil să înțelegi în profunzime cum a ajuns Rusia să invadeze Ucraina fără să știi despre Războiul Rece, iar cartea scrisă de Odd Arne Westad, din 2017, reprezintă una dintre cele mai bune resurse pentru cei care vor să intre în toate dedesubturile unui conflict care a marcat secolul trecut și încă îl influențează pe cel prezent.

Westad oferă, în aproape 700 de pagini, una din cele mai profunde explorări ale Războiului Rece, dintre Uniunea Sovietică și SUA, și examinează laturile politice, economice, sociale și culturale ale acestui conflict.

La fel de important, Westad nu lasă nimic la voia întâmplării și are grijă să analizeze toate locurile din lume afectate de tensiunile cu sovieticii, nu doar cele mai evidente. E o carte lungă și plină de detalii, însă e scrisă într-un mod accesibil, astfel încât e destul de ușor de parcurs pentru cei interesați de subiect. Găsești cartea pe Elefant sau Amazon.  (Vlad Dumitrescu)

Băiatul cu pijamale în dungi (de John Boyne)

Doi băieți născuți în aceeași zi se împrietenesc, în ciuda unui gard care îi desparte. Prin ochi de copii, este urmărită viața din afara și dinăuntrul Out-With (de fapt, Auschwitz).

Bruno nu prea înțelege de ce familia lui nu este foarte fericită atunci când tatăl, capul familiei, este mutat undeva la țară, lângă un teren cu multe barăci împrejmuite de un gard. De fapt, când l-au întrebat la școală ce e tatăl lui, nici el nu a prea putut să spună, doar că știa că e un om important, că purta o uniformă foarte frumoasă și că Fury avea planuri mari pentru el.

Tatăl lui este, de fapt, un înalt ofițer SS, desemnat să conducă lagărul.

Din noua lui locuință, Bruno se duce să investigheze de ce toți oamenii de peste gard poartă pijamale cu dungi și trăiesc împreună, deși nu par să fie rude. De partea cealaltă a gardului, îl descoperă pe Shmuel, care nu știe exact nici el de ce este acolo. În timp, între cei doi se leagă o prietenie, iar Shmel îi povestește lui Bruno viața lui de dinainte de a trăi în lagăr. Însă fiecare își povestește viața de după partea lui de gard.

În momentul în care tatăl lui Bruno decide să își trimită o perioadă familia înapoi la Berlin, Bruno revine la gard și, folosindu-se de hainele din lagăr pe care i le-a dat prietenul lui, trece de partea cealaltă a gardului, pentru a încerca să îl caute pe tatăl lui Shmuel, dispărut de câteva zile împreună cu alte persoane din lagăr.

Finalul nu o să vi-l dezvălui aici, deoarece cartea merită citită din scoarță în scoarță. „Băiatul cu pijamale în dungi” a fost publicată în limba română de editura Rao. (Cristina Dobreanu)

„Klara și Soarele” (de Kazuo Ishiguro)

Klara e un AF, adică un prieten artificial (Artificial Friend), cumpărat pentru a sta cu o fetiță, Josie, care se îmbolnăvește.

Acțiunea se petrece într-un viitor despre care nu știm prea multe, dar pe care simți, periodic, că-l poți cuprinde, că e posibil, dacă nu probabil. Unul în care am rămas atât de singuri în lumile noastre ermetice și retușate cu inginerii futuriste, încât am creat prieteni pentru copiii pe care i-am modificat genetic, pentru a fi mai deștepți.

„Până de curând, nu credeam că oamenii ar putea alege singurătatea. Că există uneori forțe mai puternice decât dorința de a evita singurătatea”, constată Klara.

De fapt, despre asta e „Klara și Soarele”: despre singurătate și despre umanitate, în fața inteligenței artificiale. Și, deși e o distopie, reușește să fie totuși incredibil de caldă, tocmai datorită robotului naiv pe care nu poți să nu-l placi.

Până să plece acasă cu Josie, lumea Klarei era exclusiv cea pe care o vedea din vitrina magazinului de AF. Iar când lumea ei devine brusc mai mare și mai însorită, pentru că nu mai depinde de feliile de soare care cad printre zgârie-nori și până la vitrină, Klara ajunge să iubească natura mai mult decât oamenii pentru care a fost creată. Se încarcă de la soare nu doar la propriu, ci și la figurat.

Pe Kazuo Ishiguro s-ar putea să-l știi după două cărți mult mai celebre și premiate pe care le-a scris: „Să nu mă părăsești” și „Rămășițele zilei”. Sau pentru că a luat Premiul Nobel pentru Literatură, în 2017.  Poți cumpăra „Klara și Soarele” de aici, în română sau în engleză. Sau de pe Amazon, dacă ai Kindle. (Alina Mărculescu-Matiș)

Toată lumina pe care nu o putem vedea (de Anthony Doerr)

Romanul americanului Anthony Doerr (All the Light We Cannot See) spune poveștile paralele ale unei fetițe nevăzătoare, Marie, care trăiește în Franța, și unui orfan german pe nume Werner, care ajunge să crească în rândurile tineretului nazist. Viețile lor se intersectează în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Germania nazistă invadează Europa, iar cei doi protagoniști navighează în această realitate neagră, văzută din două perspective total diferite, dar care ajung să aibă multe în comun.

Războiul îi aduce pentru scurt timp împreună în Saint-Malo, oraș francez bombardat de germani și eliberat de americani, după ce se cunosc prin intermediul unor transmisiuni radio. La mijloc e și cursa după un diamant misterios, despre care se crede că aduce viața veșnică celui care-l deține. Naziștii îl caută, Marie nevăzătoarea ajunge să-l păzească și să-l ascundă. Povestea continuă după război, ajungând până în zilele noastre.

Compus ca un labirint fragmentat, care alternează între perspectivele și planurile narative ale celor două personaje, romanul e scris într-un ritm alert, dar încărcat de simboluri legate de război și implicațiile sale asupra naturii umane. A fost premiat cu Pulitzer pentru ficțiune, în 2015, și a fost ecranizat într-o mini-serie care poate fi văzută pe Netflix. Traducerea în română a fost publicată de Humanitas. (Andrei Luca Popescu)

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x