Amintirea marii recesiuni

5 lucruri despre falimentul Silicon Valley Bank și ce ne spun ele despre o viitoare criză

Computer Hope Guy
Una dintre cele mai mari bănci din Silicon Valley și printre primele 20 din SUA, Silicon Valley Bank (SVB) era specializată în finanțarea companiilor tech, inclusiv a start-up-urilor. Foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Când toată lumea părea convinsă că perspectivele unei noi crize sunt extrem de îndepărtate, falimentul Silicon Valley Bank, o bancă a cărei notorietate era legată de finanțarea companiilor din tech, a redeșteptat toate temerile că ce e mai rău (totuși) va veni. Este al doilea cel mai mare faliment din istoria bancară a Statelor Unite și cel mai mare de la criza din 2008 încoace. De aceea, nu este inexplicabilă panica de la finalul săptămânii trecute, de când a fost făcut public anunțul colapsului.

Totuși, specialiștii spun că riscul de contagiune este redus în sistemul bancar american și că o criză de dimensiunile celei care a zguduit planeta acum 15 ani este puțin probabilă. Există însă bănci care au jucat periculos, chiar și după înăsprirea regulilor din domeniul bancar, pentru că s-au prevalat de tot felul de excepții. SVB a fost una dintre aceste bănci, care s-au și ars atunci când s-au confruntat cu o criză mai serioasă de lichiditate.

Încercăm să retrasăm cronologia unei crize și punem în perspectivă efectele pe care le produce.


Citește și:
Dacă vine o nouă criză economică globală, cum e România de azi față de cea de la marea recesiune?

1. Ce făcea Silicon Valley Bank și de ce e importantă

Una dintre cele mai mari bănci din Silicon Valley, locul cel mai important pentru crearea de tehnologie din SUA, și printre primele 20 din SUA, Silicon Valley Bank (SVB) era specializată în finanțarea companiilor de profil, inclusiv a start-up-urilor. A fost fondată în 1983, ca o bancă regională care susținea economia locală. 

În timp, a devenit un element fundamental pentru ecosistemul companiilor de tech aflate la început de drum, care au descoperit adesea că banca le accepta afacerile atunci când alții nu o făceau. A avut și o subsidiară în Marea Britanie. 

Practic, SVB sprijinea companii care, altfel, cu greu și-ar fi putut găsi finanțare la băncile mai mari, după cum explică și The Guardian. Practic, start-up-urile în stadii incipiente împrumută sume mari de bani și le păstrează luni de zile, apoi cheltuiesc încet, pe măsură ce cresc și devin din ce în ce mai mari. Spre deosebire de afacerile mici, acestea nu sunt neapărat interesate de împrumuturi de afaceri și este posibil să nu aducă nici măcar venituri ani de zile după ce încep să-și plătească angajații.

Dar Silicon Valley Bank nu era doar o simplă bancă. Făcea investiții de capital, se ocupa de servicii pentru start-up-uri și sponsoriza petreceri fastuoase ale industriei. Era și partener pentru dezvoltatorii imobiliari care construiau case pe segmentul mediu – investiții care acum sunt blocate.

2. Cum a putut fi posibil falimentul

La doar câteva zile de când a anunțat că are pierderi semnificative și că are nevoie să strângă un capital de 2,25 miliarde de dolari, SVB a anunțat falimentul. Dar cum a ajuns în această situație o instituție financiară care lucra cu companii de tech? Pe scurt, ca în orice faliment bancar: o criză de lichiditate provocată de panica unui mare număr de clienți care și-au mutat sau au vrut să își lichideze banii din conturi, combinată cu o incapacitate a băncii de a face față unui astfel de nivel de „stres”.

„Banca a avut foarte multe lichidități pe care le-a atras de la aceste companii, pe care le-au pus în cele mai evidente tipuri de investiții, adică obligațiuni emise de statul american. Din cauză că au crescut dobânzile foarte mult în ultimul an și jumătate, a scăzut foarte mult valoarea activelor deținute. Prin urmare, au fost nevoiți să ajusteze valoarea portofoliului și în momentul acela s-a văzut clar o scădere masivă pe partea de portofoliu, ceea a dus la neîncredere din partea pieței și au început retragerile. Practic, de aici li se trage”, explică pentru Panorama, Alexandra Smedoiu, președinta CFA România, asociația analiștilor financiar-bancari certificați internațional.

Altfel spus, banii pe care banca îi obține prin depozite pot fi folosiți în două moduri: fie dați mai departe sub formă de credite, fie investiți „așa cum ne investim și noi banii pentru a obține un randament”, explică experta.

Doar că valoarea titlurilor de stat americane a scăzut foarte mult de când există acest trend de creștere a dobânzilor. SVB nu este singura banca care a mizat pe titluri și obligațiuni de stat. Ce a fost însă diferit la această bancă și la alte câteva care i-au urmat a fost „proporția pe care acestea au reprezentat-o în portofoliu și fiind foarte mare acest lucru s-a văzut imediat”.

De altfel, la sfârșitul anului 2022, băncile americane dețineau 620 de miliarde de dolari în pierderi nerealizate – active al căror preț a scăzut, dar care nu au fost încă vândute, potrivit Fondului de Garantare al Depozitelor Bancare din SUA (FDIC), citat de CNN

Situația în care se afla SVB a fost imediat observată, deoarece băncile sunt considerate entități de interes public și sunt obligate să arate, în timp real, în situațiile lor financiare, valoarea activelor deținute: „prin urmare, dacă deține o acțiune și a cumpărat-o cu 100, dar valoarea ei a scăzut la 80, imediat trebuie să-și arate o pierdere de 20. Practic, asta înseamnă ajustarea în situațiile financiare”, punctează Alexandra Smedoiu.

O situație pe care SVB nu a știut să o gestioneze din timp. Sau nu a vrut, practicând o politică de risk management cvasi-inexistentă, spun unele voci critice. O „chichiță” legislativă le-a permis unor bănci de talia SVB să „ascundă” o bună parte din titlurile de stat cumpărate în rapoartele financiare, trecându-le la capitolul activelor ținute până la maturitate și evitând astfel să le contorizeze la capitolul câștig/pierdere.

O altă problemă a fost abuzarea regulii că titlurile de stat se pot califica drept active lichide ale unei bănci. S-a dovedit, iată, că într-o situație de criză de lichiditate, titlurile de stat nu sunt chiar așa de lichide. Nu e ușor să le vinzi rapid pentru a acoperi alte găuri financiare, fără să înregistrezi pierderi imense. SVB a căzut astfel pradă propriei politici, la fel ca și alte bănci de talie regională.

Când SVB a început să dea primele semne de boală, clienții ei, majoritatea companii și fonduri de investiții, au început să își retragă banii. Picătură cu picătură s-a creat valul, iar panica i-a cuprins pe mulți. Un exemplu grăitor, care unora le-a dat de gândit dacă nu cumva acest faliment ar putea fi efectul unei acțiuni concertate, a fost fondul de venture capital al lui Pieter Thiel, fondatorul PayPal și Palantir, care și-a sfătuit toți investitorii și partenerii să își retragă banii din SVB, lucru care a dus la un val de retrageri, lipsă de lichiditate și panică.

Astfel, SVB a pus lacătul pe ușă, devenind al doilea mare faliment din istoria SUA. Iar Guvernul american a anunțat că va garanta toți banii clienților SVB, nu doar depozitele mai mici de 250.000 de dolari, garantate din oficiu de stat. Dar că nu va salva banca de la faliment, așa cum a făcut cu alte bănci, în 2008.

3. Efectul de contagiune, la băncile care lucrau cu spațiul cripto

La două zile distanță după anunțul falimentului SVB, o altă bancă, de această dată mai tradițională și nu în zona de tech, a avut aceeași soartă. Signature Bank, cu sediul în New York, era una dintre puținele bănci regionale care acceptau depozite în criptomonede. Astfel, a fost înregistrat al treilea faliment din istoria SUA și tot al treilea al unei bănci în decurs de o săptămână, după SVB și o altă banca de criptomonede tot din Silicon Valley: Silvergate Bank. În acest context, Signature Bank a fost închisă de autoritățile de reglementare, de teamă că stabilitatea sistemului financiar ar putea fi afectată.

Silvergate Bank din Silicon Valley și Signature Bank din New York erau principalele bănci folosite de companiile din industria criptomonedelor. Silvergate avea active de peste 11 miliarde de dolari, în timp ce Signature Bank, de 114 miliarde de dolari. Silvergate avea însă probleme de luni de zile – la începutul anului și-a concediat 40% din angajați, a raportat o pierdere netă de un miliard de dolari în trimestrul patru din 2022, iar depozitele clienților au scăzut cu 68%.

Declinul a venit după ce unul dintre clienții băncii, platforma de tranzacționare a criptomonedelor FTX s-a prăbușit. De altfel, la finalul anului 2022, Silvergate anunța că 150 de milioane de dolari din depozitele băncii sunt ale unor companii care au intrat în faliment.

Cu toate că Signature Bank a anunțat că a limitat soldurile depozitelor în cripto, pentru a-și diversifica portofoliul, clienții, alimentați și de spaima produsă de falimentul SVB, au început să își retragă banii și să îi mute la alte bănci. Punerea sub administrare judiciară a devenit iminentă.

Migrația de la aceste bănci s-a petrecut rapid, iar câștigătorii au fost tot marii actori ai industriei bancare tradiționale. JPMorgan Chase & Co, cea mai mare bancă din SUA, a primit miliarde de dolari în ultimele zile, iar Bank of America Corp, Citigroup Inc. și Wells Fargo & Co. înregistrează, de asemenea, un volum mai mare decât de obicei, potrivit unor persoane familiarizate cu situația, citate de Bloomberg.

Frica este sentimentul care a amplificat această criză, însă spre deosebire de 2008, lucrurile stau altfel. 

0
miliarde de dolari

au pierdut acțiunile financiare globale în doar două zile, vineri și luni, după anunțul falimentului SVB

4. De ce situația nu este la fel ca în 2008 și de ce pericolul unei crize nu e iminent

„Un faliment al unei bănci este un semnal foarte, foarte prost pentru piață, pentru că semnalează probleme tocmai în acele instituții care ar trebui să intermedieze banii de la debitor la creditor. De aceea, semnalul este atât de puternic, mai puternic decât dacă ar fi vorba de falimentul unei companii oarecare, listate la bursă”, explică Alexandra Smedoiu.

Criza de încredere este poate cea mai dură lovitură care poate fi aplicată unei bănci și de aceea prăbușirea câtorva actori din sistem, nu neapărat mari, a provocat reacții în lanț pe toată piața financiară americană.

În plus, amintirea crizei din 2008 este încă vie în memoria multora. Dar de această dată, lucrurile par să stea diferit, explică Smedoiu. Experta vede două mari diferențe între falimentul SVB și cel al Lehman Brothers, la vremea respectivă a patra bancă din Statele Unite, al cărei faliment este considerat debutul crizei financiare din 2008-2009.

În primul rând, o diferență de mărime: „SVB e o bancă de 10 ori mai mică decât Lehman Brothers, dacă nu și mai mică, dacă ne uităm la valoarea activelor din bilanț”.

Apoi, subliniază ea, diferă foarte mult elementul care a condus la această situație.

„În anul 2008, vorbeam de înrăutățirea portofoliului de credite. Cu alte cuvinte, banca a dat acele credite cu risc foarte mare, creditele subprime, și practic nu a mai putut recupera de la creditor, deci a fost un default al creditorilor. Aici vorbim de efectiv niște investiții făcute fără a avea în vedere potențialele consecințe. Deci, aici nu e vorba de o criză a debitorilor și nu este ca și când companiile din tehnologie nu și-au mai putut plăti împrumuturile”, explică președinta CFA România.

Pe de altă parte, mai subliniază ea, sistemul bancar american este diferit de cel european și de cel românesc, implicit fiindcă este mult mai fragmentat. Astfel că falimentul unei bănci ar putea să nu aibă un impact atât de devastator pentru întregul sistem, față de țările în care doar câteva bănci țin în mână felii importante din piață.

Suprapusă însă cu situația de la începutul anului, din tehnologie, când marile companii din Big Tech au anunțat concedieri (și despre care Panorama a scris aici), cu „.com bubble” și cu criza din 2008, falimentul mai multor bănci, chiar și regionale, creează panică și nevoia de a-ți proteja activele, așa că investitorii acționează imediat, prin vânzarea lor.

Iar cel mai bun barometru este bursa, acolo unde activele sunt cotate zilnic, spre deosebire de companiile nelistate unde nu sunt făcute evaluări zilnice, pentru a vedea cu cât ar cumpăra un investitor acțiunile. De aceea, scăderi au fost înregistrate pe toate piețele.

Alexandra Smedoiu argumentează că falimentul acestor bănci nu este o problema sistemică, de aceea riscul propagării crizei nu este iminent, deși efectele se vor mai simți și în perioada următoare: „Lucrurile acum sunt însă într-o zonă de fading out, să spunem, depinde foarte mult și cum vor fi gestionate de către autorități și care vor fi măsurile în continuare”.

5. Ce măsuri s-au luat și de ce toți ochii sunt ațintiți spre Fed

Pentru a diminua efectele crizei, guvernul federal a anunțat la doar două zile de la falimentul SVB și Signature Bank, că toate depozitele vor fi garantate, chiar și cele care nu erau acoperite de schema de garantare. De aceeași prevedere nu beneficiază însă și cei care au investit în acțiunile companiei, la bursă.

Mai mult, banca centrală a anunțat un program de finanțare pentru bănci, în valoare de 25 de miliarde de dolari, prin care băncile pot lua împrumuturi de până la un an, punând gaj inclusiv titluri de stat americane și alte active eligibile, care vor fi calculate la paritate. Programul a fost gândit pentru că și alte bănci regionale, cum e First Republic Bank, sunt considerate vulnerabile.

Pe de altă parte, HSBC a anunțat că a cumpărat pentru o liră filiala din UK a Silicon Valley Bank, reușind să salveze mii de companii britanice care aveau banii la această instituție. Atât în Europa, cât și în Statele Unite, toți ochii sunt ațintiți acum pe situația din mediul bancar de teama unei noi crize. 

Iar repercusiuni sunt. De pildă, în Suedia, principalul fond de pensii, Alecta, a investit în trei bănci de nișă americane – dintre care Silicon Valley Bank și Signature – și acum este nevoit să recunoască că pariul de 2,1 miliarde de dolari este „un mare eșec”.

Analiștii, care până acum erau convinși că Federal Reserve (Fed) va continua să crească dobânda de politică monetară, pentru a stopa efectele inflației, și-au mai temperat așteptările. Falimentul SVB pune presiune pe Fed pentru a stopa măcar temporar acest ciclu de creșteri.

Analiștii de la Goldman Sachs și Wells Fargo cred că, pe 22 martie, Fed nu va mai crește dobânda, în timp ce economiștii de la JP Morgan și Oxford Economics consideră că majorarea va fi totuși de un sfert de punct procentual, potrivit AFP. În ultimul an, politica băncii centrale americane a fost una agresivă – rata dobânzii a crescut de la aproape zero la 4,75%, în încercarea de a readuce inflația anuală către ținta asumată, de 2%.

Dacă Fed nu ar mai crește dobânda monetară, ar fi o veste bună pentru mulți jucători din piață, subliniază și Alexandra Smedoiu. Însă în lunga săptămână care va urma, nervii trebuie să rămână tari. Datele privind inflația complică lucrurile pentru Fed, deoarece decizia de majorare a ratei dobânzii fusese luată tocmai pentru a diminua efectele inflației. Potrivit datelor de marți, indicele prețurilor de consum, excluzând alimentele și energia, a crescut în februarie cu cel mai mult din ultimele cinci luni – 0,5%, iar față de februarie 2022, cu 6%, potrivit datelor Biroului de Statistică a Muncii.

Fed are acum o decizie și mai complicată de luat: cum stăvilește inflația și cum poate evita turbulențele de pe piața bancară.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    7
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x