Când copiii nu pot să spună nu. De ce e nevoie de legea prin care sexul cu minori e automat viol

UPDATE: Pe 28 iunie 2023, proiectul de lege prin care actul sexual cu un minor de sub 16 ani este încadrat automat la viol a fost adoptat de Parlamentul României.

În momentul de față, în legea din România nu există o vârstă minimă sub care să se considere că un minor nu își poate da consimțământul pentru un act sexual cu un adult. Relațiile sexuale cu minori nu sunt considerate automat viol. În condițiile în care suntem pe primul loc în Europa atât la traficul de persoane, cât și la numărul de mame minore, această formă a legii are nevoie de modificări.

Asta ar trebui să se întâmple în curând, pentru că la Camera Deputaților (for decizional) se află în dezbatere un proiect de lege care prevede că orice act sexual cu un minor mai mic de 16 ani ar trebui să fie încadrat automat ca viol.

Însă propunerea legislativă se tot plimbă pe la comisiile Camerei din septembrie 2022, iar deputații amână aprobarea ei. Asta lasă numeroși copii vulnerabili în fața prădătorilor sexuali, după cum arată și Centrul FILIA, un ONG pentru drepturile femeilor.

În continuare, aruncăm o privire asupra legislației de acum, de ce este ea problematică, cum ar putea să se schimbe și ce ar trebui să facă statul pentru victimele minore ale abuzurilor sexuale.

Ce spune legea acum

În prezent, în lege nu este prevăzută o vârstă minimă de la care minorii pot să își dea consimțământul pentru un act sexual cu un adult. E pedepsit actul sexual cu un minor de sub 16 ani (1-5 ani de închisoare), iar dacă vârsta acestuia este sub 14 ani, pedeapsa este mai mare – de la 2 la 9 ani de închisoare. Însă fapta nu este încadrată automat ca viol, o infracțiune care aduce pedepse mai mari, între cinci și 10 ani de închisoare.

Pentru a se ajunge la infracțiunea de viol, trebuie dovedit că adultul a constrâns minorul să întrețină relații sexuale. Asta poate duce la situații absurde, în sistemul judiciar. Concret, înseamnă că un judecător poate considera că un copil de 10 ani, de exemplu, chiar este capabil să își dea acordul pentru un act sexual. 

„Avem rezultatele raportului Inspecției Judiciare din 2021, care ne arată că nenumărate dosare privind actele sexuale cu minori au fost încadrate ca acte sexuale consimțite, chiar dacă era vorba de minori cu vârste fragede și diferențe mari de vârstă față de adulți”, spune Andreea Bragă, coordonatoare pentru advocacy la Centrul FILIA.

În țara cu cele mai multe mame cu vârste de sub 15 ani din UE și în care un copil este abuzat sexual în fiecare zi, e lesne de înțeles că avem nevoie de o legislație mai dură, care să protejeze drepturile minorilor. De exemplu, actul sexual cu un minor mai mic de 16 ani este considerat în Marea Britanie automat „statutory rape”, adică viol fără coerciție fizică, comis de un adult asupra unui minor. În Franța, limita vârstei este de 15 ani, iar în Germania sau China, limita coboară la 14 ani.

De altfel, România a fost condamnată la CEDO, în 2016, pentru două dosare în care judecătorii din România au dispus că victime de 11 și 14 ani au consimțit să aibă relații sexuale cu adulți. Momentan, suntem în proces de supraveghere și trebuie să dezvoltăm o practică judiciară uniformă privind consimțământul.

Ce schimbări propune noua lege și de ce

Noua lege ar fi un prim pas în direcția asta. Astfel, orice act sexual cu un minor cu vârsta mai mică de 16 ani ar fi încadrat automat la viol, dacă diferența dintre adult și minor este mai mare de trei ani.

Dincolo de faptul că ar evita să ducă la posibile concluzii aberante, cum că un copil de 10 ani a consimțit un act sexual cu un adult, o încadrare diferită a infracțiunii e necesară și din alte motive.

„Probatoriul este pus pe umerii victimelor, iar în cazul de abuz sexual asupra unui minor, probele sunt foarte greu de obținut. De multe ori, relațiile dintre abuzator și victimă sunt bazate pe afecțiune”, consideră Bragă.

Vârsta de 16 ani nu a fost aleasă aleatoriu. E în concordanță cu Convenția ONU pentru drepturile copilului. În plus, vârsta minimă pentru căsătorie (cu acordul părinților), muncă și acces la contracepție fără acordul părinților e tot 16 ani.

„Există și argumente de ordin psihologic. Catedra de psihologie de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj susține, de asemenea, că de la 16 ani adolescenții încep să înțeleagă urmările faptelor lor”, a spus Bragă.

Ce ar trebui să facă statul pentru victimele minore ale abuzurilor sexuale

În unele cazuri, pot exista situații mai complicate, în care victima depinde financiar de abuzator, poate a făcut chiar și un copil cu el. În astfel de situații, mulți judecători sunt tentați să îl lase în libertate pe agresor, tocmai pentru că se ia în considerare situația vulnerabilă a victimei. Însă, spune Andreea Bragă, aici este vorba de un eșec al statului.

Știm că viața copiilor în România nu e deloc una ușoară. În general, e nevoie de măsuri complexe pentru ca victimele să nu ajungă victime încă de la bun început.

„Avem un sistem educațional subfinanțat, iar tinerii își iau informațiile din online, nu există ceva structural care să le ofere aceste informații cheie. E și promovat în general un model greșit, vedem această sexualizare a fetelor de la vârste foarte fragede, învinovățirea lor pentru violențele sexuale la care sunt supuse. Am văzut recent și exemplul lui Andrew Tate, care a prins foarte bine în rândul tinerilor, mai ales la băieții cu vârste mici”, a adăugat ea.

Articol editat de Andrei Luca Popescu