„Oamenii nu vor fi înlocuiți de AI, ci de alți oameni care vor ști să folosească AI”. Cum se transformă piața muncii

În ultimii doi ani, procentul angajaților americani care folosesc AI la locul de muncă s-a dublat, crescând de la 21% la 40%. Totodată, s-a dublat procentul angajaților care utilizează AI zilnic, de la 4% la 8%, după cum reiese dintr-un studiu publicat de Gallup în iunie 2025.

Angajații care folosesc AI-ul pe post de Google

Conform specialiștilor contactați de Panorama, angajații români au început să folosească și ei, din ce în ce mai des, inteligența artificială.

Totuși, experții cred că există diferențe între angajații români și cei americani când vine vorba de nivelul de alfabetizare în AI. Dacă mulți americani folosesc inteligența artificială în mod strategic, pentru a adăuga valoare muncii lor, mulți angajați români sunt abia în faza de descoperire a noilor tehnologii.

Potrivit Ralucăi Păduraru, trainer în AI, nivelul de literație în AI este în creștere și în România.

Următorul pas pentru angajații din România va fi trecerea de la utilizarea funcțională la cea strategică, în care AI-ul să fie implicat în decizii de business, analize sau procese complexe.

Pe de altă parte, evoluția noilor tehnologii este exponențială, în fiecare zi apărând iterații noi și îmbunătățiri vizibile. Astfel, „potențialul real al AI-ului nu este pe deplin înțeles nici măcar de cei care l-au creat”, adaugă Raluca Păduraru.

Inteligența artificială, mai răspândită în urbanul mare

O altă diferențiere majoră între piața muncii de la noi și cea din SUA este răspândirea neomogenă a utilizării AI în România.

Totuși, există zone din România cu niveluri mai ridicate de răspândire a AI, precum precum București-Ilfov sau Cluj, unde expunerea joburilor la această nouă tehnologie ajunge la aproape 36%, potrivit aceleiași surse. 

În companiile de tehnologie, AI-ul este deja parte integrantă din activitatea curentă.

Orghidan face parte din grupul de strategie AI al companiei, care a integrat inteligența artificială generativă din 2021 și care oferă acces la ChatGPT Enterprise tuturor celor peste 13.000 de angajați din toată lumea. Potrivit expertului în AI, astăzi, peste 80% dintre angajații Endava România folosesc frecvent inteligența artificială, prin instrumente interne dezvoltate special pentru diverse tipuri de muncă, de la redactarea de propuneri comerciale și analize de piață, la extragerea de insight-uri pentru clienți.

Cum se pregătesc companiile pentru adopția AI

Răspândirea pe o scară tot mai largă a inteligenței artificiale a creat nevoia unor programe de formare. Până de curând, în zona de training AI nu exista niciun cadru clar definit și nu era nimic documentat. „Totul a fost nou. A trebuit să-mi creez materialele de la zero, din proprie experiență, introspecție și multe cursuri făcute pe cont propriu”, mărturisește Raluca Păduraru, care, din trainer de leadership, a ajuns să creeze pe cont propriu un training de AI. 

Ea susține cursuri de specialitate în companii din România de aproximativ 15 luni, când, la cererea unui client cu care colabora deja, a livrat primul astfel de training. 

Un curs AI are trei piloni, spune Raluca Păduraru:

1. Funcțional – prezintă noțiuni de bază despre folosirea tool-urilor de AI.
2. Strategic – abordează învățarea modului de a da context AI-ului pentru rezultate valoroase. Acest pilon solicită gândirea critică a utilizatorului.
3. Etic – se concentrează pe folosirea AI pentru decizii win-win, care implică responsabilitate față de echipă și business.

În funcție de obiectivele unei companii, trainingul este construit în jurul unuia dintre acești piloni. Nevoia de astfel de programe a crescut abrupt în ultimele luni. Un rol în această creștere îl au și noile reglementări europene privind AI. Din iulie 2026, organizațiile din UE vor fi obligate să asigure un nivel minim de pregătire în AI tuturor angajaților, sub amenințarea amenzilor. Astfel, perspectivele vor deveni și mai promițătoare pentru trainerii care se gândesc să se reorienteze spre predarea de cursuri de perfecționare în AI.

În companiile mari, însă, au aparut deja structuri de specialitate. Endava, de exemplu, a dezvoltat o rețea internă de „AI Champions”, formată din angajați pasionați. Acești angajați ajută la rândul lor o echipă centrală alcătuită din 20 de oameni specializați în strategie și inovație în AI. Astfel, în fiecare departament se organizează sesiuni de training. „Toată lumea e încurajată să folosească AI”, susține Radu Orghidan.

„Tu vrei să mă înveți să folosesc un instrument care mă lasă pe stradă”

În acest context atât de schimbător, cea mai mare provocare nu a fost partea tehnică, ci reticența destul de mare a oamenilor, mai ales în corporații. Mulți participă la traininguri din obligație și își exprimă îngrijorări reale, cum ar fi teama că AI le va lua locul de muncă. 

Raluca Păduraru povestește că unii cursanți din front office-ul bancar i-au spus: „Tu vrei să mă înveți să folosesc un instrument care mă lasă pe stradă.” De aceea, scopul trainingului este să-i ajute pe oameni să gândească diferit: să nu vadă AI-ul ca pe o amenințare, ci ca pe un instrument care le poate potența valoarea.

La rândul său, Radu Orghidan crede că unii angajați nu își vor pierde joburile din cauza AI, ci din cauza lipsei de adaptare, iar cei care vor învața să folosească AI vor avea un avantaj competitiv semnificativ.

În ciuda temerilor exprimate de unii angajați, care își simt posturile amenințate, percepția publicului român față de AI este în mare parte pozitivă. Conform unui studiu recent citat de Economica.net, 76% dintre români văd inteligența artificială ca pe o oportunitate pentru economie și societate. Însă această viziune optimistă este dublată de îngrijorare: mai mult de o treime dintre respondenți, 35,7%, exprimă temeri legate de pierderea locurilor de muncă. 

Peste Ocean, reticența față de AI este ceva mai mică decât în România. Doar 15% dintre angajații participanți la studiul Gallup cred că AI le-ar putea înlocui jobul în următorii 5 ani. 

În România, potențialul de integrare a Generative AI este deosebit de ridicat inclusiv în administrația publică. Potrivit unui studiu realizat la inițiativa Google și citat de ZF, 69% dintre locurile de muncă din administrația publică românească au potențialul de a utiliza inteligența artificială generativă în operațiunile derulate.  

Aceste date sunt completate de un studiu publicat de RoCoach și Novel Research în luna iulie, care relevă că 72% dintre români cred că AI-ul ar putea contribui la reducerea corupției și la creșterea transparenței în instituțiile publice. Însă, aproape 27% dintre respondenți susțin că utilizarea AI-ului în administrația publică poate ajuta, dar deciziile trebuie să rămână umane.

Viitorul muncii în era AI

Trecerea de la utilizarea individuală a AI-ului la integrarea în structura organizației este în plină desfășurare în anumite companii.

Spre exemplu, AI-ul poate fi integrat cu ușurință în modele de scoring sau KYC pentru a reduce sarcinile repetitive și a permite oamenilor să se concentreze pe activități care necesită finețe. Poate analiza volume mari de date și extrage concluzii mai rafinate decât un analist de business uman.

Astfel, viitorul muncii este anticipat ca fiind centrat pe colaborarea cu agenți AI, nu pe înlocuirea directă a angajaților.

La rândul ei, Raluca Păduraru preconizează că această transformare va fi una dintre cele mai mari oportunități economice de la apariția internetului pentru orice business.

Constrângeri în recrutarea pentru joburi conexe AI

Noile roluri enumerate mai sus vor avea nevoie de angajați specializați. Astfel, se pune întrebarea cât de ușor vor fi de găsit acești specialiști. Corina Neagu, expert în resurse umane, afirmă că „recrutarea în domeniul AI se confruntă deja cu provocări semnificative. Iar o barieră majoră este tocmai lipsa de talent specializat”. În București, unde se concentrează aproximativ 75% din posturile disponibile în AI, piața este extrem de competitivă, cu fluctuații notabile și timpi de angajare mari, care pot depăși o lună.

Pe de altă parte, exigențele tehnice sunt ridicate, cerând cunoștințe solide de Python, machine learning, cloud sau prompt engineering. Alături de aceste competențe hard, sunt necesare și competențe soft, precum comunicarea, înțelegerea domeniului, etica, flexibilitatea sau conștientizarea riscurilor, mai arată Corina Neagu.

AI ca motor de productivitate

Eficiența adusă de AI este deja cuantificabilă. În Endava România, un programator junior care folosește AI își poate crește productivitatea cu până la 30%, spune Radu Orghidan. Noile instrumente de lucru ajută din ce în ce mai mult și programatorii seniori, ceea ce duce la o creștere generalizată a randamentului angajaților. 

În acest context, angajatorii vor vrea ca angajații lor să folosească tot mai des AI ca să dea un randament cât mai bun la job, investind tot mai mult în această direcție.

Etică, echilibru, responsabilitate și riscuri în utilizarea AI

De aici încolo se nasc și primele controverse, pentru că, dincolo de multiplele avantaje și beneficii ale utilizării AI-ului, există și riscuri majore pe care cercetătorii de la MIT le-au descoperit. De pildă, folosirea excesivă a AI afectează memoria, limbajul și gândirea critică, consideră oamenii de știință de la prestigioasa universitate americană. În schimb, studiul mai arată că oamenii care au gândit singuri și apoi au folosit AI-ul au avut cele mai bune rezultate.

Specialiștii contactați de Panorama sunt de părere că AI-ul nu trebuie folosit ca să ofere răspunsuri directe, ci ca partener strategic de reflecție pentru angajați. Iar utilizarea sa trebuie să fie echilibrată și rațională. 

Raluca Păduraru subliniază importanța menținerii gândirii critice. Ea confirmă descoperirea făcută de cercetătorii americani și atrage atenția că delegarea completă către AI duce, într-adevăr, la declin cognitiv.

Raluca vorbește despre o experiență relevantă în acest sens. Un candidat foarte bine pregătit tehnic a întâmpinat dificultăți mari în vorbire în timpul unui interviu, recunoscând că folosise AI în exces și nu mai reușea să-și articuleze ideile.

„Modelele AI pot părea raționale, dar nu au discernământ real”

O altă componentă foarte importantă a utilizării AI este cea de natură etică. Aceasta aduce în discuție situații în care angajați lasă decizii foarte importante în seama algoritmilor. 

Radu Orghidan nuanțează și mai mult și spune că utilizarea excesivă a AI poate avea efecte negative, în special dacă utilizatorul nu are o bază educațională solidă. „AI-ul este un multiplicator de forțe. Dacă forța ta e zero, ajutorul oferit de AI se înmulțește cu zero și tot zero dă în final.”

Asta face ca succesul în era AI să nu depindă doar de accesul la tehnologie, cât mai ales de gândirea critică, educația continuă și capacitatea de adaptare. „Cei care vor ști să extragă, să sintetizeze și să folosească informația vor avea un avantaj enorm”, conchide Radu Orghidan.

„AI este deja o forță transformatoare pe piața muncii din România, iar evoluția sa în următorii 2-3 ani este inevitabilă”, anticipează Corina Neagu. Astfel, pentru a rămâne relevant pentru angajatori, orice angajat va trebui să aibă educație solidă și discernământ etic și să fie dispus la învățare continuă.

Așa cum concluzionează Raluca Păduraru, „AI-ul nu trebuie să fie autorul ideilor noastre, ci instrumentul care ne ajută să ne rafinăm propriile idei. Când AI-ul este utilizat responsabil și echilibrat, devine o unealtă puternică, nu o amenințare”.

Erată: Articolul a fost modificat după publicare, pentru a corecta descrierea rolului lui Radu Orghidan în cadrul Endava România.