Paradoxul din Bulgaria: țara e guvernată pe modul de avarie de peste 3 ani, dar economia pare că duduie
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Cel de-al șaptelea rând de alegeri parlamentare din Bulgaria în trei ani și jumătate nu a scos din joben soluția magică pentru criza politică fără precedent în care e țara. Deși toată criza a pornit de la o mișcare contra partidului de guvernământ GERB, coaliția fostului premier Boiko Borisov a ieșit iar pe primul loc, ba chiar a mai adăugat un pic la scorul de la alegerile anticipate precedente, din luna iunie.
Proeuropenii, cu platforma lor anticorupție, au izbutit să iasă pe locul al doilea, în fața extremei drepte. Dincolo de încercarea de a prognoza ce înseamnă aceste rezultate pentru Bulgaria, punem lupa mai ales pe efectele asupra economiei de la sud de Dunăre, o economie care e pe punctul de a intra în zona euro și care pare că a funcționat într-un film paralel de situația politică în ultimii ani.
Déjà-vu și un pic de nou: rezultatele alegerilor din Bulgaria
Întâi, însă, fotografia de moment a crizei politice: în total, opt partide au reușit să treacă pragul parlamentar – un record și nu neapărat o veste bună. Mai mult: până în ultima clipă, au fost, de fapt, nouă partide, dar unul a pierdut o mână de voturi și a ajuns la 3,999% din voturi, pragul electoral fiind 4%.
Vedem un vot și mai fragmentat între partide vechi și extrem de noi, între sistemul corupt și reformiști, între proeuropeni și proruși, extremiști și moderați. Iar fragmentarea face și mai dificilă realizarea de coaliții, pentru că e nevoie de alinierea mai multor actori politici, cu viziuni diferite.
O treime din alegătorii bulgari au susținut formațiunile radicale și populiste, atrage atenția Krasen Nikolov. La fel de mulți au votat pentru partide proruse, adaugă el.
Calculele sunt foarte complicate pentru Boiko Borisov, liderul partidului de pe primul loc, care a condus pentru trei mandate Bulgaria. Dar Borisov e un negociator abil, comentează jurnalistul bulgar.
„Indiferent de decizia pe care o va lua Borisov, se așteaptă ca următorul guvern să fie slab și probabil să nu rămână mult timp la putere, din cauza echilibrului parlamentar complex. Una dintre așteptările analiștilor politici este că sistemul politic din Bulgaria se va stabiliza odată cu intrarea președintelui Rumen Radev în politica de partid, la sfârșitul anului 2026”, mai spune Krasen Nikolov.
Despre filmul politic al acestei crize, factorul rusesc și cum s-au schimbat lucrurile în Bulgaria și din cauza războiului din Ucraina, am scris pe larg aici.
Și totuși, economia
Paradoxal, pe cât de mare a fost haosul politic în ultimii trei ani, pe atât de bine par să fi mers lucrurile în economia Bulgariei: măcar pe hârtie, dacă nu neapărat în viața oamenilor de rând. Dacă te uiți însă la diverși indicatori macroeconomici, inclusiv de convergență, dat fiind că Bulgaria e cu un picior în zona euro deja, ai putea zice că țara a dus-o chiar bine.
Economia a continuat să crească, șomajul a scăzut, consumul s-a dus în sus, s-au strâns mai mulți bani la buget și, în ciuda cheltuielilor mari, deficitul a rămas stabil.
În indicatori să ne măsurăm: Bulgaria vs. România
(click pe fiecare indicator pentru a vedea comparația)
- Bulgaria: 1,9%
- România: 2,4%
Sursa: Eurostat
- Bulgaria: 1,5%
- România: 4,8% (cea mai mare rată din UE, în septembrie 2024)
Conform IAPC, indicele după care se măsoară inflația în zona euro
Sursa: Eurostat
- Bulgaria: 1,9%
- România: 6,6%
Date pentru 2023, sursa: Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană
- Bulgaria: 23%
- România: 49%
Date pentru 2023, sursa: Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană
Care sunt explicațiile?
Progrese notabile s-au făcut și pe colectarea de taxe și reducerea evaziunii, răni care au cangrenat și economia românească. Au făcut-o, în mare, cum vrem s-o facem și noi: prin digitalizarea administrației fiscale. „S-au intensificat și inspecțiile la companiile mari”, adaugă Kanev.
În vreme ce România rămâne repetenta UE la colectat banii din TVA (peste două treimi se pierd anual, cam 9 miliarde de euro), în 2021, așa-numitul decalaj de TVA (diferența din ce ar trebui să se încaseze și ce se încasează) a scăzut pentru prima dată sub 5% în Bulgaria și a ajuns la 4,9%, de peste șapte ori sub nivelul celui de la noi.
Sursa: Comisia Europeană (2023)
Un alt motiv din spatele cifrelor bune e și aici războiul din Ucraina, spune economistul Evgeni Kanev. „În 2022, economia o ducea bine, erau bani mai ales ca urmare a războiului. Veneau și bani europeni. Iar presiunea pe buget nu era atât de mare”, inclusiv pentru că inflația mare creștea încasările la buget.
În 2022, când a început războiul total, Bulgaria avea cea mai mare producție de grâne din Europa, raportată la populație – mai mare chiar decât a Ucrainei, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Avea și capacitate mare de producție de armament sovietic, ceea ce a venit mănușă pentru nevoile Ucrainei, după cum scriam aici. „Am avut mari probleme cu această industrie înainte de războiul din Ucraina, lucrau la jumătate din capacitate, întreprinderile de stat trebuiau subvenționate”, povestește economistul bulgar, care spune că aceleași întreprinderi lucrează acum peste capacitate, ca să facă față cererii.
Iar criza energiei a prins, de asemenea, Bulgaria într-o poziție favorabilă: „În vreme ce alte țări aveau deficit de energie, alimentat de criza gazelor, Bulgaria nu produce energie din gaz, avem centrale nucleare, termocentrale – acum, problema noastră e că prețurile sunt foarte mici”, explică Evgeni Kanev.
Contează și cine e la butoanele economice
În fine, un alt motiv poate fi de natură istorică. În Bulgaria, pârghiile economice nu sunt în mâini politice în măsura în care sunt în România. „Întreprinderile sunt suficient de independente, iar tulburările politice nu sunt cruciale pentru economie, așa cum erau cu decenii în urmă”, spune pentru Panorama Vesselin Stoynev, jurnalist bulgar, analist pentru Deutsche Welle.
În 1997, după o criză economică de proporții, care a dus țara într-o situație critică, aici s-a creat un consiliu monetar, autoritate care există și în alte țări UE și care ține politica monetară departe de accesul politicienilor.
Moneda națională, leva, în cazul Bulgariei, e legată de euro, pentru a asigura stabilitate și a promova încredere în mediul economic (Banca Națională e obligată să aibă rezerve străine cât să acopere masa monetară). Disciplina fiscală dură și echilibrul bugetar ferm sunt celelalte elemente centrale ale unui consiliu monetar. Despre contextul în care s-a introdus consiliul monetar în Bulgaria am scris aici.
„De aceea și vrem în zona euro. Nu are sens să avem o economie cvasi-euroizată, dar să nu fim în zona euro”, punctează economistul bulgar Evgeni Kanev.
„Din cauza consiliului monetar, a trebuit să avem politici foarte stricte, de austeritate. E motivul pentru care pensiile erau atât de mici, cei mai afectați de aceste politici au fost cei cu venituri mici și pensionarii, care erau, cred, cei mai săraci din Balcani, nu doar din UE. Inegalitatea economică, conform coeficientului GINI, era cea mai mare din Europa. Guvernul proeuropean (2021-2022 – n.r.) a zis că nu se mai poate așa, nu suntem o țară din lumea a treia, trebuie să fim ca o țară europeană”, povestește Kanev.
Ce s-a întâmplat seamănă cu ce am văzut recent și în România. „Au adoptat majorări semnificative ale pensiilor, au crescut mult salariul minim și au indexat salariul minim de cel mediu, ca să nu fie o decizie la discreția guvernelor, ci un criteriu obiectiv, dictat de economia reală”. De altfel, pensiile au fost majorate de mai multe ori în Bulgaria, pe timpul crizei politice.
Iar când efectele economice ale războiului au început să scadă, Bulgaria avea un consum mult mai mare, ca urmare a creșterii salariilor mici și a pensiilor. „Când crești veniturile celor de la baza piramidei, banii se duc direct în piață, pe mâncare și medicamente, deci vin înapoi sub formă de taxe”, arată Evgeni Kanev.
Bulgaria și aderarea la euro
În fine, faptul că economia a funcționat bine, datorită unei conjuncturi internaționale, nu înseamnă că Bulgaria se poate culca pe o ureche. „Este aproape sigur însă că criza politică limitează perspectivele de dezvoltare economică. Aderarea la euro încetinește puțin și acum așteptările sunt că acest lucru s-ar putea întâmpla în 2026”, spune Vesselin Stoynev.
În același timp, propaganda rusă din Bulgaria s-a intensificat după aderarea Croației la zona euro și temerile oamenilor că le vor crește prețurile rămân mari. Dacă vine un guvern care nu vrea în zona euro, cel mai simplu e să pompeze deficitul, crede economistul bulgar Evgeni Kanev.
sursa: Comisia Europeană
Nu toate calculele sunt pe plus, totuși. Dincolo de costul efectiv al organizării atâtor alegeri, despre care am scris aici, această criză politică a paralizat practic PNRR-ul Bulgariei, banii UE pentru reformele post-pandemie. Bulgarii au primit o singură plată până acum, de 1,37 miliarde de euro sub formă de granturi. Au făcut și cererea pentru a doua plată în octombrie 2023, când au cerut și revizuirea Planului, dar încă nu au primit banii.
În total, Bulgaria are alocate prin PNRR 6 miliarde de euro sub formă de granturi.
A contribuit la acest articol Alexandra Albu
Erată: Într-o versiune anterioară a articolului, în dreptul GAP-ului de TVA al României, a apărut tot cifra Bulgariei. A fost o eroare de grafică.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
