Panorama Războiului

Alegerile din Franța dau emoții în NATO, embargo total pentru Rusia și capitala refugiaților

Computer Hope Guy
O ilustrație care îi pune față în față pe Marine Le Pen și Vladimir Putin / Sursa foto: shutterstock

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

În acest episod, vorbim despre alegerile prezidențiale din Franța și ce ar însemna o victorie a lui Marine Le Pen pentru frontul comun al Aliaților NATO în fața invadatorului rus. Ne uităm pe urmă la un scenariu care spune că un embargo total împotriva Rusiei ar putea opri războiul în cel mult două luni. În fine, vedem cum și-a mărit Varșovia populația cu aproape 20% ca urmare a valului de refugiați ucraineni.

Așa arată Panorama războiului, la finalul zilei de 11 aprilie 2022:

Ziua de după: alegerile din Franța și „umbra lui Putin”

Dacă la alegerile de acum cinci ani era o simpatizantă declarată a lui Vladimir Putin, care o primea la Kremlin, de această dată, extremista franceză Marine Le Pen a înțeles foarte bine cum să-și ascundă cărțile rusești. Le Pen a ales să evite să vorbească despre Rusia și să redirecționeze atenția electoratului asupra problemelor interne. A funcționat: lidera mișcării Reuniunea Națională a reușit să intre iar în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, după ce a obținut 23,4% din voturi. Ea va încerca să își ia revanșa în fața lui Emmanuel Macron, care a primit 27,6% din voturi în scrutinul de pe 10 aprilie.

Le Pen a reușit să îl învingă pe candidatul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon (22%), în ciuda faptului că a avut parte de un opozant chiar pe eșichierul său politic, în persoana controversatului jurnalist Éric Zemmour (7,1%).

Casa Albă se teme că o potențială victorie a lui Le Pen ar putea reprezenta cel mai mare succes al lui Putin în acest război, fie și pe un front diferit de cel din Ucraina, arată Politico. Asta pentru că lidera Frontului Național ar putea să creeze o falie în poziția unitară a Aliaților în fața Kremlinului. Suveranista și anti-occidentala Le Pen s-a pronunțat împotriva sancțiunilor și a trimiterii de armament către Ucraina. Chiar dacă în discursul de după primul tur a anunțat că vrea sa facă din Franța „o putere a păcii”, asta s-ar traduce mai degrabă într-o neutralitate falsă, cu influențe de la Răsărit.

Într-o analiză cu titlul „Umbra mare a lui Putin planează asupra unor alegeri franceze imprevizibile”, Financial Times încearcă să ofere câteva explicații externe pentru votul francezilor.

Primele săptămâni ale războiului din Ucraina i-au adus o creștere în sondaje lui Emmanuel Macron, care și-a suspendat de facto campania electorală, pentru a se concentra pe discuțiile cu Bruxelles, Washington, Kiev și mai ales cu Moscova.

Însă, pe măsură ce criza energetică a lovit tot mai tare populația Franței, avântul lui Macron s-a domolit, iar principalii săi rivali, Le Pen și Mélenchon, au avut parte de o revigorare importantă care s-a văzut în cele din urmă și la urne.

Spre deosebire de votul din urmă cu cinci ani, Le Pen a reușit să îl facă pe Macron „să transpire” prin faptul că și-a temperat discursul și a profitat de creșterea prețurilor produsă de sancțiunile apărute după invazia Ucrainei ca să vorbească pe limba francezilor de rând, care au înțeles mai ușor situația din portofel decât pe cea din Mariupol sau Harkov.

De asemenea, prezența lui Zemmour, un candidat care nu s-a ferit să își arate putinismul pe față, a reprezentat o supapă pentru Le Pen, care astfel a scăpat de eticheta de „candidat al Kremlinului”, mai arată analiza ziarului britanic.

Emmanuel Macron este în continuare favoritul acestor alegeri, însă lucrurile nu mai par atât de clare ca în 2017. Iar numărul total al celor care au ales un candidat care contestă NATO sau UE ajunge la 50% din opțiuni, dacă luăm în total doar procentajele lui Le Pen, Melenchon și Zemmour.

Întreaga analiză a Financial Times poate fi citită aici

„Un embargo real ar putea opri războiul într-o lună sau două”

Turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța are loc pe 24 aprilie, iar până atunci războiul din Ucraina cu siguranță nu va bate pasul pe loc. Rusia a început să mute trupele de pe frontul de nord în est, iar un nou convoi de tehnică militară, de data aceasta lung de 13 kilometri, se îndreaptă către Donbas.

Finalul războiului s-ar putea produce „într-o lună sau două”, dacă Occidentul va alege să treacă la un embargo total asupra resurselor de hidrocarburi venite din Rusia. Cel puțin așa crede economistul Andrei Iliaronov, consilierul pe probleme de economie al lui Vladimir Putin în perioada 2000-2005. „Este unul dintre cele mai eficiente instrumente aflate în posesia țărilor occidentale”, a spus Iliaronov, pentru BBC.

PIB-ul Rusiei va primi o lovitură de 11,2% de pe urma sancțiunilor care au fost impuse până acum, în timp ce Ucraina ar urma să scadă cu 45%, potrivit unui raport al Băncii Mondiale citat de Bloomberg. Aceste cifre nu îl vor îndupleca însă pe Putin, ale cărui „ambiții imperiale sunt mult mai importante decât nivelul de trai al populației sau situația financiară a țării”, crede același Iliaronov.

Așadar, pentru a curma războiul, trebuie ca Uniunea Europeană să se pună de acord pentru un nou pachet de sancțiuni asupra industriei energetice a Rusiei. Acestea au fost anunțate deocamdată cu o jumătate de gură de mai mulți miniștri de Externe din UE, reuniți într-o nouă ședință la Luxembourg.

Întrega intervenție a lui Iliaronov pentru BBC poate fi urmărită aici

Între timp Petrom, cea mai mare companie energetică din România, nu mai cumpără țiței din Rusia pentru consumul rafinăriei de la Petrobrazi.

„Din perspectiva țițeiului, noi am ales să nu procesăm țiței din Rusia. Aducem țițeiuri non-rusești, pot să fie și din spațiul ex-sovietic, dar nu rusesc, ne uităm inclusiv spre Africa de Nord sau de Vest. Petrolul din Rusia ar fi fost la discount dar nu cumpărăm. Este un self-sanctioning”, au explicat oficialii Petrom pentru economica.net.

Vedere aeriană a Rafinăriei Petrobrazi din Ploiești
Vedere aeriană a Rafinăriei Petrobrazi din Ploiești / Sursa foto: shutterstock.com

Noul oraș al refugiaților

Potrivit ultimelor cifre ale UNHCR, peste 4,5 milioane de ucraineni au părăsit țara din cauza războiului pornit de Rusia. Dintre aceștia, 2,6 milioane au ajuns în Polonia, mai bine de 500 de mii au tranzitat Varșovia, iar 300 de mii s-au stabilit în capitala Poloniei și în suburbiile sale.

Acest număr a ridicat populația Varșoviei cu 17% în mai puțin de două luni, lucru care reprezintă o provocare imensă pentru administrația locală. Într-un editorial pentru The Economist, primarul Varșoviei și liderul opoziției, Rafal Trzaskowski, a cerut sprijinul organizațiilor internaționale pentru a putea face față mai ușor acestei crize.

În contextul în care solidaritatea poporului polonez în fața refugiaților ucraineni a fost una peste așteptări, autoritățile, ONG-urile și voluntarii s-au văzut nevoiți să improvizeze pentru a putea face față afluxului mare de ucraineni, care au ajuns la un moment dat chiar și la 30 de mii de refugiați pe zi. Trzaskowski a vorbit și despre cei 15.000 de copii ucraineni care au fost introduși în sistemul educational polonez, dar și despre cei 80.000 care așteaptă să fie integrați. Totodată, edilul Varșoviei a vorbit și despre nevoia de medici, profesori și consilieri psihologici pentru zecile de mii de ucraineni care au ridicat peste noapte populația orașului.

Trzaskowski cere acum ca faza improvizațiilor să fie înlocuită cu o strategie pe termen lung, iar organizațiile internaționale să se coordoneze și să ofere sprijin refugiați, ONG-uri și autoritățile locale care încearcă să atenueze efectele acestei crize a refugiaților.

„În Al Doilea Război Mondial, Hitler a încercat să șteargă Varșovia de pe harta Europei. A fost transformată în moloz de naziști. Cu toate acestea, a renăscut din propria cenușă ca o pasăre Phoenix. Harkov, Mariupol, Herson și alte orașe din Ucraina au primit o sentință la moarte din partea lui Putin. Nu există mulți oameni în lume care înțeleg acest lucru mai bine decât noi: ce înseamnă să lupți, să perseverezi și să reconstruiești. Trebuie să îi ajutăm pe ucraineni să lupte și să își refacă viitorul. Nu o pot face singuri” – Rafał Trzaskowski,  primarul Varșoviei / sursa: The Economist

Întregul editorial al lui Rafal Trzaskowski poate fi citit aici


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Eduard Nicolae Popa

    În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc