Bumerangul Donald. Cinci concluzii după ce americanii l-au aruncat și l-au pus la loc pe Trump la Casa Albă

Ștergeți tot ceea ce credeați că știți despre sondaje, campanii electorale și alegeri. Donald Trump s-a întors ca un bumerang la Casa Albă. După ce a fost debarcat, în 2020, s-a întors cu o susținere a alegătorilor americani de care nu s-a mai bucurat niciun candidat republican la președinție, în ultimii 20 de ani. A câștigat și Colegiul Electoral, și votul popular în fața Kamalei Harris.

Într-o țară spectaculos de diversă, omul de afaceri convertit la politică a strâns voturi de la cele mai neașteptate categorii de alegători, în ciuda lungii liste de controverse, minciuni și amenințări pe care le-a proliferat în acești ani. Trump a fost votat, paradoxal fără discriminare, și de femei educate, și de tineri, și de populația din suburbii, și de minorități. Uneori, chiar de către aceia pe care susținătorii săi i-au jignit în cele mai umilitoare moduri. Un exit-poll realizat de CNN arată că susținerea comunității latino, istoric democrată, a fost la cel mai redus nivel pentru Kamala Harris.

Dacă ar fi să tragem linie acum, concluzia e destul de simplă. Cu tot bagajul său negativ, Donald Trump a accelerat pe subiectul economiei și a câștigat. Nicio altă temă, oricât de personală sau de actuală, nu a reușit să o ridice pe Kamala Harris în opțiunile electoratului.

Donald Trump a câștigat, dar…

…nu e de mirare. 2024 a fost unul dintre cei mai importanți ani electorali din istorie. Aproape jumătate din populația Globului a votat în alegeri prezidențiale sau parlamentare. Și tendința s-a văzut aproape peste tot: alegătorii au virat la dreapta. Discursul populist, protecționist, al unei pretinse schimbări necesare în urma unei perioade dominate de inflație și războaie a acaparat electoratul.

Speranța moderaților se lega de America, dar americanii au demonstrat că și ei au aceleași îngrijorări ca restul lumii: prețuri prea mari la alimente de bază, locuințe inaccesibile, un nivel de trai sub așteptări. Aceleași probleme care i-au făcut și pe italieni, francezi sau olandezi să încline către dreapta, în căutarea unei schimbări și mai ales alegând să dea credit discursurilor populiste.

Povara pe care lumea o pusese pe umerii electoratului american – rezolvarea războaielor în Ucraina și Orientul Mijlociu, influența Chinei, apărarea valorilor democratice – s-a dovedit o așteptare nefondată. În ciuda discursurilor mărețe, majoritatea americanilor se mobilizează, enervează și păcălește la aceleași lucruri ca noi, din restul lumii. Poate doar împachetarea electorală și mediatică e mai spectaculoasă.

Americanii l-au votat, așadar, fără drept de apel pe Donald Trump, contrar ideii din sondaje,  că ar fi vorba de o cursă strânsă. De asemenea, au ieșit mai puțini la vot, decât la alegerile precedente, când Joe Biden l-a învins pe Trump.

Kamala Harris a pierdut, dar…

…e mai mult un semnal de alarmă pentru întreg Partidul Democrat. Statisticile arată că Donald Trump a redus mult din diferențele anterioare față de democrați, în bastioanele liberale de pe coasta de Est și în statele-cheie din Nord-Est.

Întreg discursul politic al partidului ar trebui revizuit, pentru că niciunul dintre subiectele aruncate de democrați în campania electorală nu s-a lipit de retina și timpanul unui număr suficient de alegători.

Democrații au pierdut și demografic. În afara zonelor urbane, unde Kamala Harris a îmbunătățit susținerea cu 1% față de rezultatul lui Joe Biden, de acum patru ani, Donald Trump s-a poziționat mai bine în electoratul din suburbii, pe care îl pierduse în 2020, și a excelat în mediul rural. 

Partidul Democrat va avea și mai mult de suferit, dacă republicanii vor controla și cele două camere ale Congresului. Conservatorii au luat deja Senatul, iar lupta se dă pentru Camera Reprezentanților, unde sunt în avantaj.

Un Congres republican i-ar oferi lui Donald Trump cadrul prielnic pentru a-și implementa promisiunile din campanie, mai ales că, spre deosebire de condițiile din 2016, din primul său mandat, partidul a fost epurat de vocile critice.

Și acum, care-i planul?

După ce statele vor valida rezultatele alegerilor, urmează perioada de tranziție. Se formează echipe dedicate acestei etape esențiale în procesul de predare-primire a puterii. Pentru că Donald Trump este superstițios, nu a vrut să insiste prea mult pe acest aspect, cum nu a discutat nici despre cine va face parte din viitoarea administrație, relatează CNN.

Ne ajută să ne facem totuși o idee cine i-a stat alături în noaptea alegerilor. Miliardarul Elon Musk, omul de afaceri Dana White, cunoscut pentru campionatul de lupte UFC, dar și jucătorul de golf Bryson DeChambeau l-au însoțit la sediul de campanie din Florida, iar ultimii doi au și urcat pe scenă alături de el, când a revendicat victoria în alegeri.

În orice caz, în decembrie, Colegiul Electoral se va întruni pentru a confirma alegerea lui Donald Trump drept al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. Urmează apoi validarea ceremonială din Congres.

Pe 6 ianuarie 2025, se vor număra voturile electorilor, într-o ședință solemnă a Senatului care e prezidată de vicepreședintele în funcție. În cazul de față, Kamala Harris va fi în postura ingrată de a-i confirma victoria lui Donald Trump, așa cum Mike Pence a validat-o pe cea a lui Joe Biden, în 2021. Doar că atunci, condițiile au fost excepționale. Donald Trump refuzase să accepte rezultatul, iar susținătorii lui au luat cu asalt Capitoliul, pentru a împiedica acea ședință.

Donald Trump, 78 de ani, va fi învestit președinte și își va începe cel de-al doilea mandat pe 20 ianuarie 2025.

Donald Trump pare că și-a făcut deja programul pentru prima zi la Casa Albă. A evocat 41 de promisiuni pe parcursul campaniei electorale. Cel mai des a spus că imediat ce ajunge în Biroul Oval, va tăia finanțarea pentru acele școli care predau ceea ce el a numit „teoria critică a rasei” și „nebunia transsexuală”.

Apoi, a spus că vrea să înceapă și deportarea în masă a milioane de străini care au intrat ilegal pe teritoriul SUA. Tot în campanie, a promis că va tăia orice avantaje oferite cumpărătorilor de mașini electrice și va interzice participarea transsexualilor în sporturile pentru femei. Va elimina și impozitul pe bacșiș și un decret al lui Joe Biden, care înăsprea verificarea celor care vor să cumpere o armă.

Chestiunile mai complexe vor mai avea de așteptat. Printre măsurile proeminente evocate de republican în campania electorală se numără creșterea taxelor vamale pentru importurile din China și impunerea de tarife pentru toate celelalte importuri.

A mai promis și că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore, deși nu a precizat dacă după ce va fi ales sau după ce se va instala la Casa Albă. Și nici cum ar trebui să decurgă acest proces expeditiv de pace.

Așa cum ne-am obișnuit însă, între ceea ce spune Trump și ceea ce face Trump apar uneori discrepanțe majore.

De ce va fi altfel?

Donald Trump a mai condus America și n-a fost chiar așa rău, ar putea spune unii. Cu toate declarațiile sale amenințătoare din campania pentru alegerile din 2016, nu s-a ales praful de NATO, SUA nu s-au retras din rolul de pe scena mondială, economia a mers cât a mers, până a fost sugrumată de pandemia de Covid-19, așa cum a pățit toată lumea.

Sigur, primul său mandat s-a încheiat foarte prost, dar cumva fantoma lui 6 ianuarie 2021 nu l-a bântuit prea mult.

Donald Trump se întoarce acum la Casa Albă, energizat de o victorie categorică, în ciuda faptului că este un infractor condamnat de o instanță americană, că s-a încercat destituirea lui de două ori în primul mandat și că a refuzat să accepte rezultatul alegerilor din 2020.

E și supraviețuitorul a două tentative de asasinat, comise în campania electorală, și singurul președinte american cu două mandate neconsecutive în afara lui Grover Cleveland, acum 132 de ani.

„Dumnezeu m-a salvat pentru ca eu să pot salva America”, au fost cuvintele lui Trump, în discursul prin care a revendicat victoria.

Cu această aură de Mesia la cingătoare, republicanul se va muta la Casa Albă un om schimbat. Față de mandatul precedent, s-a înconjurat deja de oameni care nu-l contrazic. Trump cel din 2024 știe cum merg lucrurile în politică la toate nivelurile și are și instrucțiunile pentru a-și consolida puterea, sub forma Proiectului 2025 – un document-manifest de care s-a tot delimitat, dar despre care toată lumea crede că e foaia lui de parcurs pentru următorii patru ani.

Ce ne așteaptă pe noi, restul lumii?

Victoria lui Donald Trump ar putea fi impulsul de care Uniunea Europeană avea nevoie pentru a-și lua în serios rolul de lider global, nu de adjunct al liderului global. Absolut toate aspectele cooperării transatlantice, de la apărare la climă, vor fi din nou puse pe masă și probabil că vor suferi dacă nu modificări, măcar provocări.

Cât despre efectele în România, acestea se vor simți cu siguranță. Nu e vorba doar despre cum vor evolua relațiile cu Washingtonul, ci mai ales despre cum vor percepe alegătorii români opțiunea americanilor, când se vor afla și ei, în noiembrie și decembrie, în cabina de vot.

În America există un proverb: „fool me once, shame on you; fool me twice, shame on me” (dacă mă păcălești o dată, să-ți fie rușine; dacă mă păcălești și a doua oară, să-mi fie mie rușine). Istoria ne va spune, după încă patru ani cu Donald Trump la Casa Albă, cine nu a învățat din greșeli și cine a profitat de ele.

Articol editat de Andrei Luca Popescu