Alegeri SUA. 7 state decid soarta alegerilor, Kamala e zi-lumină la TV și americanul se întreabă: cu cine-mi las copilul?

Mai sunt 23 de zile până la alegerile prezidențiale din Statele Unite. Parcurgem una dintre cele mai concentrate campanii electorale din istoria recentă a națiunii de peste Ocean. 

Și asta deoarece Joe Biden, președintele în funcție, a renunțat să continue lupta pentru un al doilea mandat, cu aproximativ 100 de zile înaintea alegerilor.

Așadar, înlocuitoarea lui pe buletinul democrat, actuala vicepreședintă Kamala Harris, și republicanul Donald Trump sunt într-o cursă contracronometru, să câștige voturile americanilor.

Și, chiar dacă fiecare vot contează, în arhitectura electorală a Statelor Unite, unele voturi contează mai mult decât altele.

Candidații și echipele de campanie și-au fixat ținta pe alegătorii indeciși din acele state americane care nu-s fidele niciunui partid. Calculele arată că miza se reduce la șapte astfel de state: Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania și Wisconsin.

Trump și Harris sunt umăr la umăr, dar statistica prezentată de The New York Times sugerează că în patru dintre ele, Harris are un mic avantaj care se înscrie, însă, în marja de eroare.

În Panorama, la fiecare sfârșit de săptămână, facem un rezumat al momentelor cheie din campania electorală de peste Ocean, în încercarea de a înțelege mai bine deznodământul alegerilor din 5 noiembrie și efectele sale.

Subiectele care contează

• Turul televiziunilor în cinci zile

A fost săptămâna în care Kamala Harris a bătut la ușile celor mai populare emisiuni TV din America. Înainte de orice program electoral, un sondaj publicat pe 19 septembrie arată că un sfert dintre alegătorii americani consideră că nu știu suficiente lucruri despre Kamala Harris.

După aproape patru ani ca vicepreședinte al țării, candidata democrată e încă un mister pentru electorat.

În comparație, doar 10% dintre cei care au răspuns cercetării au spus același  lucru despre Donald Trump. 

În încercarea de a-i familiariza pe americani în ceasul al 12-lea cu cine este Kamala Harris, echipa ei de campanie i-a găsit loc pe micul ecran la orice oră din zi.

Prima oprire a fost un interviu înregistrat, acordat jurnalistului Bill Whitaker pentru emisiunea 60 Minutes, unul dintre cele mai vechi programe de televiziune din SUA.

Interviul candidaților la președinție pentru 60 Minutes e o tradiție în campania electorală. Donald Trump nu a vrut să respecte tradiția anul acesta și a refuzat invitația.

Kamala Harris a fost și în platoul The View, talk show difuzat în direct, în prima parte a zilei, moderat de femei cu expertiză în toate domeniile, de la divertisment la politică. A fost prima ei apariție într-un astfel de format.

Nu în ultimul rând, a băut o bere cu Stephen Colbert în timpul late show-ului găzduit de acesta.

Donald Trump nu a ratat nicio ocazie să critice aparițiile Kamalei Harris și să-i batjocorească pe unii dintre cei care au intervievat-o.

În schimb, pus în situația de a decide dacă vrea să o înfrunte din nou în direct, republicanul a respins categoric participarea la o altă dezbatere prezidențială. 

Atât CNN, cât și FOX News s-au oferit să organizeze „o revanșă”, dar Trump a refuzat ambele propuneri.

• De la Trump pentru Putin, cu dragoste

În miezul pandemiei de Covid-19, Donald Trump, pe atunci președintele în funcție al Statelor Unite, ar fi trimis în Rusia echipament de testare destinat pentru uzul personal al președintelui Vladimir Putin.

Dezvăluirea se regăsește într-o nouă carte semnată de jurnalistul Bob Woodward, care urmează să fie publicată peste câteva zile.

Potrivit CNN, care a obținut o copie înaintea lansării oficiale, un consilier al lui Donald Trump a mărturisit că după ce a părăsit Casa Albă, politicianul republican a avut în jur de șapte conversații telefonice cu Vladimir Putin.

Atât povestea kiturilor de testare, cât și cea despre discuțiile cu liderul rus au fost infirmate de către Trump și reprezentanții săi.

Cartea pune în lumină și ceea ce gândește Joe Biden în momente de maximă tensiune, despre doi dintre liderii internaționali care i-au marcat mandatul.

„Nenorocitul ăsta de Bibi Netanyahu e un tip rău. E al naibii de rău!”, scrie Bob Woodward că ar fi zis Biden într-o conversație avută în primăvara acestui an, când războiul din Fâșia Gaza se agravase.

Cât despre Vladimir Putin, Joe Biden l-a descris drept „dracul gol”, la o discuție cu sfătuitorii săi strânși în Biroul Oval, la scurt timp după ce Rusia invadase Ucraina. 

Săptămâna aceasta, și-a lansat cartea de memorii și fosta Primă Doamnă, Melania Trump. În cele 256 de pagini, descrie momentul în care l-a întâlnit pe Donald Trump, detalii despre copilăria sa în țara natală, Slovenia. Admite și că este o susținătoare a dreptului la avort, spre deosebire de soțul său care a flirtat când cu o tabără, când cu cealaltă.

• Săptămâna și uraganul 

Încă un uragan testează viteza de reacție a autorităților americane, în plină campanie electorală. Milton s-a dezlănțuit miercuri, pe coastele Floridei. În 24 de ore, bilanțul ajunsese deja la 10 morți și 3,5 milioane de locuințe deconectate de la rețeaua de energie electrică. 

Noua lovitură a naturii a venit la o săptămână după ce uraganul Helene a provocat moartea a peste 230 de oameni și a devenit astfel al doilea cel mai distrugător uragan din ultimii 50 de ani, după Katrina, care a lăsat în urmă, în 2005, peste 1.800 de morți. 

• Al XI-lea nepot

Familia Trump se mărește. Fiica mai mică a lui Donald Trump, Tiffany, este însărcinată. Vestea a fost împărtășită publicului chiar de politicianul republican, în timpul unui eveniment de campanie în Detroit, Michigan.

Contextul a fost cel puțin bizar, dar cumva propriu stilului Trump. În timp ce vorbea, l-a remarcat în public pe socrul fiicei sale. Massad Boulos este tatăl lui Michael, soțul lui Tiffany, le-a explicat Trump celor prezenți. 

„Michael e un tânăr foarte (sic) excepțional. Și ea este o tânără excepțională. Și va avea un bebeluș. Ceea ce e drăguț”, a spus Trump.

El are deja 10 nepoți de la copiii săi mai mari – Donald Jr., Ivanka și Eric.

• Bonus 

Unul dintre episoadele de săptămâna aceasta ale podcastului Today in Focus, realizat de jurnaliștii The Guardian, explorează scenariul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

Dacă va câștiga alegerile din 5 noiembrie, republicanul se va instala în 2025 în Biroul Oval, cu experiența a nouă ani de politică, ceea ce înseamnă cu nouă ani mai mult decât avea în 2016, când devenea cel mai puternic om al lumii din postura de om de afaceri și vedetă TV.

Eu cu cine-mi las copilul când plec la serviciu?

Într-o țară ca Statele Unite ale Americii, cu atâtea oportunități de educație și dezvoltare, milioane de familii au încă această dilemă. Adevărul este că în SUA există o criză acută a asistenței pentru copiii care n-au împlinit încă vârsta de școală.

Jumătate din populația țării trăiește în așa-numite „child care deserts”, zone în care nu există acces la centre de zi sau unde numărul lor este de cel puțin trei ori mai mic decât necesarul.

Costurile pentru îngrijirea copiilor mici au explodat după pandemie. Ritmul de creștere e de două ori mai mare decât cel al inflației, arată un raport KPMG, citat de ABC News. 

Un alt raport întocmit de Rezerva Federală arată că o familie plătește în medie 1.100 de dolari pe lună, ca să-și poată lăsa copilul la o creșă sau grădiniță măcar patru ore pe zi.

Dar, într-un stat precum New York, costurile anuale ajung și la 20.000 de dolari. Cam tot atât era acum doi ani taxa de școlarizare la Universitatea din Pittsburgh.

Astfel, îngrijirea copiilor a ajuns să reprezinte chiar și un sfert din veniturile unei familii obișnuite.

Povara e cu atât mai mare, cu cât vorbim de obicei despre părinți tineri, aflați la început de drum atât în viața de familie, cât și în cea profesională. 

Problema nu e doar costul ridicat, e și lipsa acută de variante. Părinții se interesează de locuri la creșă încă din primele luni de sarcină. 

Asta și pentru că, spre deosebire de România, SUA nu acordă concediu de îngrijire a copilului. 

Iar variantele lipsesc, pentru că la fel ca în România, salariile plătite în acest domeniu sunt teribil de mici, cam jumătate din salariul mediu al unui american.

Cine are copil de creșă sau grădiniță și singura opțiune este la cele de stat știe ce înseamnă să aștepți cu sufletul la gură ziua în care se afișează listele cu cei admiși. Ce faci dacă nu ești pe listă și nici nu îți permiți să-l duci la „privat”? Dacă n-ai nici bani de bonă și bunicii, dacă sunt bine, sănătoși, locuiesc la 800 km distanță?

Sunt griji cu care se confruntă milioane de familii americane. Patru din 10 mame care au renunțat la job, indică același raport al Rezervei Federale, spun că în luarea acestei decizii a contat și faptul că nu aveau cu cine să-și lase copiii. 

Toate aceste elemente au creat un efect de domino, care se traduce prin pierderi de 122 de miliarde de dolari pentru economia americană, susține un studiu realizat de Council for a Strong America.

Așa că subiectul se află acum și pe agenda candidaților la Casa Albă. 

Kamala Harris propune introducerea unei limite de 7% din venitul unei familii, pentru cheltuielile destinate supravegherii copiilor mici. 

Atât tabăra democrată, cât și cea republicană au promis și majorarea alocației. Suma acordată în prezent se calculează în funcție de veniturile părinților, dar nu poate depăși 2.000 de dolari pe lună.

Kamala Harris ar vrea ca suma să se tripleze pentru copiii mai mici de un an și să ajungă la 3.600 de dolari pentru cei cu vârste între 1 și 17 ani.

J.D. Vance, candidatul republican pentru funcția de vicepreședinte, consideră că 5.000 de dolari ar fi o sumă mai potrivită.

Tot el este de părere că acolo unde nu există opțiunea de a-ți lăsa copilul în grija unei instituții acreditate, ar trebui să apelezi la biserică, rude sau vecini pentru a crea scheme de îngrijire prin rotație a copiilor dintr-o comunitate.

Cifrele care contează