Forța diasporei în alegeri. Cum mai arată „schimbarea” pe care și-o doresc românii plecați din țară și cât atârnă la rezultate

În preajma fiecărei runde de alegeri, politicienii își aduc aminte brusc și de românii din afara țării, adică de cei care lucrează, trăiesc sau studiază în diaspora. Motivul e simplu: ei au arătat, în repetate rânduri, că pot răsturna planurile politice din țară, prin mobilizare masivă la vot, în străinătate.

Potrivit datelor disponibile, între 4 și 6 milioane de români sunt împrăștiați în toate colțurile lumii, dar numărul lor ar putea fi chiar mai mare, dacă e să ne luăm după spusele premierului.

Ani de zile, diaspora a fost văzută drept categoria de alegători care poate schimba votul din țară și care pune, de regulă, ștampila pe candidații sau partidele pro-europene și cu o viziune modernă și adaptată vremurilor în care trăim.

În 2019, românii din afara țării au votat masiv la europarlamentare și au penalizat PSD, partid aflat atunci la cârma controversatului și, ulterior, condamnatului Liviu Dragnea. Cu 5 ani în urmă, tot ei îl ajutaseră să ajungă la Cotroceni pe Klaus Iohannis, care s-a aflat într-o cursă internă foarte strânsă cu Victor Ponta. Același scenariu și în cazul bătăliei prezidențiale dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană, din 2009.

În 2024, însă, se remarcă o schimbare. Senzația multora e că diaspora și-a abandonat ideile moderniste, pro-europene și progresiste și că tinde să meargă pe mâna partidelor cu discursuri radicale sau populiste.

În realitate, lucrurile sunt un pic mai nuanțate, dar perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare de la final de an ne obligă să ne punem întrebarea: și-a modificat diaspora opțiunile politice?

Răspunsul e și da, și nu.

O diaspora mai mare, dar și mai diversă

Diaspora s-a mobilizat la vot de fiecare dată când a simțit că miza e mare sau că în țară contextul politic e extrem de tensionat. Chiar dacă ponderea voturilor din diaspora atârnă mai mult sau mai puțin la rezultatul final, în funcție de tipul de scrutin (mai mult la prezidențiale și europarlamentare, mai puțin la parlamentare), tabloul opțiunilor politice ale românilor plecați din țară e mereu important.

Dacă ne uităm la rundele de alegeri menționate anterior, contribuția diasporei la europarlamentarele din 2019 a fost de 375.000 de voturi. În 2024, la următorul scrutin de același fel, prezența diasporei a scăzut la aproape jumătate – 216.000 de voturi, potrivit datelor oficiale de la BEC.

Când vine vorba de prezidențiale, însă, interesul pentru vot a crescut odată cu fiecare rundă de alegeri.

„De la intrarea în Uniunea Europeană, diaspora românească a crescut considerabil, iar asta înseamnă un număr mai mare de voturi de la românii din afara țării pentru prezidențiale. E, de altfel, singura rundă de alegeri în care votul diasporei chiar contează”, afirmă, pentru Panorama, Marius Ghincea, politolog și cercetător afiliat la Institutul Universitar European din Florența.

Românii care au plecat peste graniță nu sunt însă toți la fel. Corect ar fi să vorbim despre „diaspore românești”, după cum afirmă sociologul Dumitru Sandu, specializat în cercetarea migrației și profesor emerit la Universitatea București.

De regulă, sondajele de dinaintea unui scrutin electoral se fac doar în țară, iar în ele nu sunt cuprinse și intențiile de vot ale românilor din afara granițelor. Dar, dacă ne uităm la cele mai recente alegeri, europarlamentarele din iunie 2024, ne putem face o idee despre cum ar putea arăta votul diasporei acum.

Sondajele nu reprezintă totul în lumea previziunilor. E ceva care contează mai mult, spune profesorul Dumitru Sandu: „intensitatea relațiilor din trecutul imediat”.

Vot pentru echilibru, dar și anti-sistem

În cazul prezidențialelor, mai ales pentru turul al doilea, unde prezența e, de regulă, mai mare decât în primul tur, se poate creiona un tipar de vot. Diaspora a votat mai tot timpul pentru un echilibru, iar în alegerea președintelui au contat mai mulți factori calitativi.

„Mai mult sau mai puțin conștient, românii din țară și din străinătate au votat în așa fel încât să nu existe aceeași culoare politică și la guvernare, și la președinție. Să existe un echilibru al puterii, diversitate”, afirmă Dumitru Sandu, care remarcă faptul că din anii ’90 și până azi au fost foarte puține perioadele în care același partid a deținut puterea și la Palatul Victoria, și la Palatul Cotroceni.

Din acest tipar a mai făcut parte, însă, un element care s-a dovedit a fi decisiv în alegerea persoanei care ocupă cea mai înaltă funcție în stat.

Social-democrații, spre exemplu, nu au mai câștigat funcția de președinte de la Ion Iliescu încoace.

Dacă păstrăm ideea votului anti-sistem și o integrăm în contextul anului 2024, am putea vedea că viziunea celor din afară despre ce înseamnă formațiune anti-establishment s-a modificat după rundele de alegeri din 2019 și 2020. Ar putea fi, așadar, partide ca AUR și SOS noile reprezentante ale formațiunilor care se prezintă drept cele care se opun puterii politice?

„Cu siguranță”, spune politologul Marius Ghincea, dar nu trebuie uitat că votanții din diaspora sunt destul de eterogeni.

USR a fost, într-adevăr, marele câștigător în diaspora la alegerile parlamentare din 2020, clasându-se pe primul loc atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, cu peste 32% dintre voturile exprimate în afara țării.

Patru ani mai târziu, opțiunile de vot par și mai bine definite pentru cei care lucrează în afara granițelor.

Cine pe cine influențează

La modul foarte general, dinamica presupune ca cei din țară să voteze influențați de opiniile politice ale celor din afară, fie că vorbim de familie, rude mai îndepărtate sau prieteni.

Doar că studiile relevă doar tabloul mare și nu aprofundează suficient datele de la firul ierbii.

„Eu am nevoie de date la nivel de localitate, UAT – Unitate Administrativ-Teritorială, ca să pot să spun care e legătura între cei de acolo și cei din diaspora, la vot. Știm că diaspora influențează hotărâtor opțiunea de vot pentru cei din țară, dar avem nevoie de mai multe sondaje în țară, în care oamenii să fie întrebați: primesc bani, nu primesc bani, cine e plecat din familie, doar așa se pot face legăturile”, punctează Dumitru Sandu.

Ultimele sondaje realizate de autorități în rândul diasporei datează din 2008-2009, spune sociologul, iar în privința opiniilor exprimate de cei din țară, ele diferă de la o regiune la alta.

Drept urmare, România actuală se modernizează pe modele diferite, „în funcție de unde sunt plecați majoritar oamenii de acolo”.

„Să vină diaspora…”

Pentru alegerile parlamentare și prezidențiale de anul acesta, vor fi deschise în străinătate 950 de secții de votare. Chiar și așa, sunt foarte mulți români din diaspora care tot se văd nevoiți să călătorească sute de kilometri până la cea mai apropiată secție de vot.

Sondajele din țară, realizate de diverse institute de sondare, comandate de partide sau nu, arată o luptă strânsă pentru locul al doilea în primul tur, cel care asigură un loc în finala prezidențială din 8 decembrie.

Cele mai multe îl plasează pe candidatul PSD, Marcel Ciolacu, pe primul loc, în vreme ce următorul loc e disputat de George Simion – candidatul AUR și Elena Lasconi – candidata USR. Ei sunt urmați de Nicolae Ciucă – candidatul PNL și Mircea Geoană – candidat independent.

Totul depinde, însă, de prezența la vot din țară. Dacă aceasta va fi mare, atunci cele câteva sute de mii de români din diaspora care vor vota nu vor putea influența major rezultatul decis deja intern. Dacă, însă, voturile din țară arată o luptă strânsă sau prezența e scăzută, atunci diaspora va juca un rol extrem de important.

Calendarul stabilit de autorități pentru runda de alegeri din acest an complică și mai tare lucrurile. Începând din 24 noiembrie (prezidențiale, primul tur), vor fi trei duminici consecutive în care vom fi chemați la urne.

Sunt mari șanse ca rezultatul din primul tur al prezidențialelor să influențeze opțiunea alegătorilor de la alegerile parlamentare, prinse între cele două tururi. Pe mai departe, la fel, rezultatul de la parlamentare ar putea să influențeze, la rându-i, turul al doilea al prezidențialelor.

Diaspora a fost mereu curtată de politicieni în preajma alegerilor, dar, în egală măsură, au existat și declarații controversate la adresa conaționalilor de peste granițe, inclusiv ale actualilor candidați, dintre care s-a remarcat gafa Elenei Lasconi.

Memoria colectivă e mai scurtă și oamenii mai uită, dar internetul le păstrează pe toate. Inclusiv filmarea în care lui Nicolae Bădălău, unul dintre cei mai importanți baroni PSD în epoca Dragnea, i se cântau, în 2018, deja celebrele versuri „să vină diaspora, că noi ne pi**m pe ea”.

Diaspora a venit, un an mai târziu, și a votat masiv împotriva PSD. Iar românii din afara țării au tot continuat să vină la vot și o vor face și anul acesta, indiferent pe cine au de gând să pună ștampila.

Articol editat de Andrei Luca Popescu