POVESTEA ÎN DOUĂ MINUTE

Cu algoritmul la vedere. Ce înseamnă pentru noi, utilizatorii, noua lege UE care trage la răspundere platformele digitale

Computer Hope Guy
Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, compania care deține Facebook / Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

După ani de dezbateri pe tema puterii „Big Tech” și a opacității algoritmilor care decid ce și cum vedem pe platformele online, europenii au acum o lege UE pentru serviciile digitale. Intrată în vigoare la sfârșitul lui august, Digital Services Act (DSA) prevede că platformele online vor fi trase la răspundere pentru conținutul postat. Chiar dacă e vorba de o legislație care se va aplica doar în statele membre UE, cel mai probabil ea va avea efecte la nivel global, pentru că marile companii vor trebui să-și schimbe politicile, pentru a se asigura că respectă toate prevederile.

De pe 25 august, 19 platforme online mari (cu peste 45 de milioane de utilizatori) au început să implementeze noua legislație. Printre ele se află „the usual suspects”, cum ar fi Facebook, Instagram, X (fostul Twitter), TikTok și YouTube. 

În continuare, câteva răspunsuri pentru niște întrebări esențiale pentru noi, utilizatorii: ce presupune această lege, cine și cum trebuie să o implementeze, cum vor fi afectați utilizatorii și care sunt consecințele, dacă va fi încălcată?


Citește și:
Ar trebui să fie știri pe Facebook? Dacă da, cine plătește? O criză și o lege din Canada pot influența o dezbatere globală

Ce schimbări vei observa tu, ca utilizator?

  • De acum înainte, utilizatorii vor putea să oprească feed-urile care aduc recomandări bazate pe preferințele personale, de la conturi pe care ei nu le urmăresc. Astfel, platformele sunt obligate să le ofere utilizatorilor posibilitatea de a avea un feed format doar din postările conturilor pe care le urmăresc, în ordine cronologică.
  • Pe TikTok, o platformă care a atras multă lume tocmai pentru că are un algoritm care aduce conținut divers și nu neapărat de la conturile pe care oamenii le urmăresc, feed-ul „For You” va avea de acum înainte videoclipuri populare, din regiunea geografică a fiecărui utilizator, dar și din întreaga lume.
  • De asemenea, va fi mai ușor să marchezi conținutul ilegal. Iar atunci când conținutul va fi dat jos, vei primi o explicație mult mai detaliată decât se întâmplă acum, cu privire la motive.
  • Vei putea și să raportezi produsele contrafăcute, găsite pe platforme de e-commerce, precum Amazon sau Zalando.
  • Dacă ești minor, nu vei mai primi reclame bazate pe activitatea ta online.

Schimbările, explicate. Digital Services Act, de la evaluarea riscurilor la transparentizarea algoritmilor

Așa cum e ea prezentată de instituțiile europene care au gândit-o, negociat-o și votat-o, DSA are ca scop crearea unui mediu online mai sigur pentru utilizatori și marchează sfârșitul erei de autoreglementare pentru marile platforme digitale. 

În primul rând, companiile vor trebuie să dea jos conținutul ilegal cât mai repede posibil (incitare la ură, de exemplu), atunci când sunt anunțate de autorități sau de indivizi. Platformele vor trebui să ofere mecanisme clare și ușor de înțeles, prin care utilizatorii pot semnala conținutul considerat ilegal.

De asemenea, platformele trebuie să suspende conturile care postează des conținut ilegal, însă doar după ce le-au transmis avertismente în acest sens. 

Dacă te întrebi „dar asta nu se întâmplă deja?”, nuanța e că, până acum, platformele online decideau singure ce rămâne și ce nu rămâne postat, fără ca autoritățile naționale sau, în acest caz, europene să poată interveni. Acum, cu DSA, s-a creat un cadru legal, iar responsabilitatea platformelor e mult mai clară și mai bine definită.

În fine, la fiecare șase luni, platformele trebuie să le ofere autorităților europene informații detaliate (care până acum nu erau publice) despre staff-ul care moderează conținutul online. De exemplu, câte persoane sunt angajate, ce expertiză au și ce limbă europeană vorbesc. Platformele trebuie să spună dacă și cum folosesc inteligența artificială pentru a elimina conținutul ilegal.

Platformele online și motoarele de căutare (cum ar fi Google sau Bing) vor trebui să predea Comisiei Europene un raport anual privind pericolele pe care acestea le aduc cetățenilor europeni. 

Companiile trebuie să facă, practic, o autoevaluare anuală și să vadă ce fac greșit. După autoevaluare, platformele și motoarele de căutare trebuie să ia măsuri prin care să rezolve problemele identificate – cum ar fi modificarea algoritmului sau crearea unor instrumente privind felul în care părinții controlează activitatea copiilor.

Autoevaluarea va fi, la rândul ei, evaluată anual de Comisia Europeană, alături de cercetători independenți și firme de audit.

„Problema pe care o vedem e că nu există niște modele clare pe baza cărora companiile să facă aceste evaluări. Și, după cum știm, lăsate de capul lor, companiile vor scrie documente de evaluare care le servesc direct intereselor economice și care fac să pară că nu-i nimic de văzut aici, mergeți mai departe”, arată Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), care a semnat o scrisoare, alături de alte 23 de organizații din domeniul drepturilor digitale, adresată șefului secțiunii Servicii Digitale și Platforme din Directoratul General pentru Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) al Comisiei Europene, prin care solicită printre altele consultarea societății civile și a unor terți experți, în evaluarea acestui proces.

De asemenea, platformele trebuie să facă termenii și condițiile de utilizare ușor de înțeles și citit de către utilizatori. Aici intră și obligația de a anunța utilizatorii dacă le dau jos conținutul și de a le spune de ce s-a întâmplat asta.

De cealaltă parte, utilizatorii vor putea contesta decizia platformei, întâi adresându-se platformei. Dacă nu se înțeleg, oamenii pot să meargă cu plângerea către instituții independente, chiar și către tribunale.

Un aspect foarte important adus de DSA e că toate aceste companii mari, care fac jocurile în online, vor avea obligația de a le da explicații autorităților privind felul în care funcționează algoritmii lor și să le ofere utilizatorilor și opțiunea de a nu mai vedea conținut recomandat, în baza acestor algoritmi, ci doar de la persoanele sau conturile pe care le urmăresc ei.

Pentru companii, implicațiile economice sunt majore. Algoritmii sau așa-zisele sisteme de recomandare au transformat industria marketingului și a publicității online, pentru că au dus targetarea la un nivel nemaivăzut până atunci.

„Filtrarea și ordonarea de conținut – de la cel mai relevant, pe care utilizatorii îl văd mereu, până la conținutul care rămâne îngropat pe o platformă – sunt și ele controlate de sistemele de recomandare. Întreaga experiență a utilizatorilor pe platforme online este dictată de cum le este recomandat conținutul. Din acest motiv, credem că aceste sisteme trebuie să fie evaluate atent de către companii, când fac raportările către Comisia Europeană. Din experiența organizațiilor care au semnat scrisoarea comună, nu apucăm să vedem date despre cum funcționează sistemele de recomandare. De cele mai multe ori, companiile refuză să își asume consecințele propriilor recomandări de conținut”, mai arată ApTI, în poziția trimisă Comisiei Europene.

Acum, ca urmare a legii pentru serviciile digitale, platformele nu vor mai avea voie să arate anumite reclame unor utilizatori „aleși cu penseta”, pe baza unor date personale sensibile, cum ar fi religia, orientarea sexuală, informații despre sănătate sau viziunile politice manifestate de comportamentul lor online. De asemenea, nu vor mai avea voie să colecteze date personale ale minorilor, pentru a le servi reclame țintite.

Pentru cine e legea?

DSA vizează platformele online foarte mari, adică cele care au peste 45 de milioane de utilizatori.

Până acum, UE a făcut o listă cu 19 platforme și motoare de căutare care bifează acest criterii de dimensiune, însă lista se va schimba constant, pentru că platformele au obligația să anunțe autoritățile la fiecare șase luni câți utilizatori au.

Cele 19 companii sunt:

  • Alibaba AliExpress
  • Amazon Store
  • Apple App Store
  • Booking.com
  • Facebook
  • Google Play
  • Google Maps
  • Google Shopping
  • Instagram
  • LinkedIn
  • Pinterest
  • Snapchat
  • TikTok
  • Twitter
  • Wikipedia
  • YouTube
  • Zalando
  • Bing
  • Google Search

Ce se întâmplă dacă platformele nu respectă legea?

Platformele online care nu vor respecta DSA vor putea fi amendate cu până la 6% din cifra de afaceri anuală. Comisia Europeană va avea putere totală de decizie aici.

Măsura nucleară” e ca platformele care vor încălca legea de mai multe ori și vor refuza să o respecte să-și vadă activitatea suspendată în UE.

Cât de complicată va fi implementarea

Totul sună bine pe hârtie, însă multă lume are îndoieli în ceea ce privește implementarea legii.

Ca o comparație, au trecut cinci ani de când a intrat în vigoare GDPR, cea mai importantă lege europeană privind dreptul la viața privată, însă implementarea ei a lăsat de dorit. Noyb, un ONG european format de avocați specializați pe dreptul privat, spune că din 848 de cazuri deschise în ultimii ani în baza GDPR, doar 10% au fost soluționate. Chiar și când se dau amenzi, procesele durează ani în șir, iar procedurile sunt complicate pentru că e nevoie de o coordonare între autoritățile din țări diferite.

Când vine vorba de GDPR, drepturile cetățenilor „se află în coșul de gunoi”, concluzionează organizația. Ar putea DSA să aibă aceeași soartă? E posibil, dar există câteva diferențe.

În primul rând, în ceea ce privește platformele mari (cele 19 menționate mai sus), Comisia Europeană va superviza și va implementa direct reglementările și va sancționa cu amenzi acolo unde este cazul. 

„Dacă ne uităm la GDPR, implementarea acolo a fost făcută de autoritățile din statele membre. Și vorbim de discrepanțe uriașe în ceea ce privește puterea de implementare, unele autorități naționale au câteva zeci de angajați cu tot cu personal administrativ, în timp ce altele sunt mult mai dezvoltate”, explică Anda Bologa, expert afiliat Europuls.

„Sigur că o problemă e că marile companii au resurse excelente și pot mereu să conteste în instanță amenzile pe care le primesc. Asta duce la procese lungi, care durează ani. În plus, s-ar putea ca unele companii să își facă un calcul și să considere că plata unei amenzi e doar ‘the cost of business’, adică intră la cheltuieli”, adaugă ea.

Totuși, companiile care încalcă repetat DSA riscă să își vadă, într-un final, activitatea suspendată în UE.

„Cred că e vorba aici de un calcul destul de cinic al companiilor. Nu va fi eficient pentru ele să piardă accesul la o piață așa cum este UE. Deja au probleme de acces în unele țări cu regimuri autoritare”, estimează Anda Bologa.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Vlad Dumitrescu

E jurnalist din 2016, când a început să scrie despre cultură pentru feeder.ro. Ulterior, a mai scris despre politică externă la News.ro, despre sport la Eurosport, Lead.ro și ThePlaymaker.ro, iar la DoR a ținut newsletterul zilnic Concentrat, unde făcea un rezumat al celor mai importante știri ale zilei. Fan Manchester United și Boston Celtics, pasionat de wrestling, content creator la @despre.ce.vorbim pe Instagram.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
2 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    7
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x