În spatele „morcovului” cu amnistie fiscală, statul a aliniat mai multe „bețe” cu care să dea în contribuabili

Dacă mult necesara digitalizare a activității ANAF a reușit să îngreuneze activitatea contribuabililor, ajunși „să lucreze part time și pro bono” pentru autoritatea fiscală, din cauza vitezei prea mari a reformelor, statul nu pare să învețe din greșeli nici pe partea de colectare a dărilor. 

Noile proiecte de amnistie fiscală, de bonificații pentru bun-platnici și cel de majorarea a penalităților sunt încă un efort grăbit care generează haos și incertitudine în mediul de afaceri, fără a rezolva nici pe departe problema deficitului bugetar dezastruos pe care îl are România.

Deși se vorbește mult, în aceste zile, despre aministia fiscală, Guvernul pune la cale „de departe mai multe măsuri negative decât pozitive, mai multe bețe și mai putini morcovi”, semnalează, într-o conversație cu Panorama, Mitel Spătaru, Tax Partner la Crowe România, cu două decenii de experiență în domeniul financiar-contabil și fiscal.

Despre noile proiecte cu măsuri fiscale, despre majorările iminente de taxe, precum și despre riscul ca incertitudinea să descurajeze investițiile străine în România puteți citi pe larg în interviul de mai jos:

Un colector grăbit

Panorama: După digitalizarea pe repede-înainte a activității ANAF, vedem acum un nou episod de grabă, pe partea de colectare. Cel mai discutat proiect e cel al amnistiei fiscale. Ce trebuie să înțelegem din el?

Mitel Spătaru: Constatăm o hărnicie susținută în direcția unor măsuri menite să îmbunătățească colectarea, măsuri din categoria ,,bățul și morcovul”. Parte din aceste măsuri sunt puse în dezbatere publică. Mă refer aici la proiectul de Ordonanță de urgență privind modificări în zona Codului de procedură fiscală și, proaspăt postat în secțiunea de transparență decizională de pe site-ul Ministerului de Finanțe, un alt proiect de Ordonanță de urgență privind măsuri fiscal-bugetare, din care reținem o nouă amnistie fiscală. Amnistie fiscală care are în vedere, așa după cum s-a mai întâmplat și în trecut, anularea integrală sau parțială a dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente diferențelor de obligații bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 august 2024, inclusiv, în anumite condiții specifice. 

De subliniat că facilitatea se aplică pentru toate categoriile de debitori, persoane fizice sau juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică etc. Totodată, același proiect de act normativ conține și o măsură de stimulare a contribuabililor bun-platnici, respectiv se acordă o bonificație de 3% la plata impozitului pe profit și a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor – evident, tot cu respectarea anumitor condiții. 

Panorama: Dacă privim activitatea de colectare pe modelul „bățul și morcovul”, amnistia ar fi morcovul. Au apărut, însă, și bețe noi. Care sunt ele și ce implicații au?

Mitel Spătaru: Simultan cu exemplele anterioare, sunt aruncate în media și proiecte care nu au fost puse în dezbatere publică, cum ar fi o posibilă majorare consistentă a nivelului penalităților de întârziere de la 0,01% cât este în prezent, la 0,015% pentru fiecare zi de întârziere. Concret, vom avea o majorare cu 50%. Plus o posibilă majorare a penalităților de nedeclarare de la 0,08%  la 0,1% pentru fiecare zi de întârziere. 

Primul aspect pe care îl constatăm aici este dezechilibrul între contribuabil și autoritatea fiscală, respectiv majorarea nu are în vedere și nivelul procentului aplicat dobânzilor. De ce? Simplu, dobânzile pot fi solicitate de contribuabili atunci când au de primit sume de la buget. 

Numai dacă ne uităm la proiectul de măsuri referitoare la Codul de procedură fiscală, o să găsim o sumedenie de demersuri restrictive și penalizatoare în relația dintre autoritatea fiscală și contribuabili și foarte puține propuneri pozitive. Finalmente, până și amnistia fiscală, la care adăugăm și bonificațiile – dacă le privim pe acestea prin prisma deficitului bugetar, nu cumva există un risc să adâncim groapa, în loc să o astupăm?

Citește și:

• Șansa ratată din digitalizarea ANAF. Cum au ajuns companiile „să lucreze part-time și pro bono” pentru un stat prea grăbit

Groapa bugetară și nota de plată de după mega-anul electoral

Panorama: Câtă vreme colectarea rămâne slabă, cheltuielile, fiind an electoral, sunt mari, iar problema deficitului continuă, se pune întrebarea pe unde ne scoatem cămașa, în 2025? Știu că sunt tot felul de scenarii în piață. Au fost și consultări la Guvern. Se vorbește inclusiv de majorarea TVA, în funcție de cum merg e-Factura și e-TVA, de majorarea impozitului pe venit. Care e direcția în care se îndreaptă discuțiile acestea și ce implică ele?

Mitel Spătaru: 

Eu nu sunt specialist în politici macroeconomice, dar pare evident că nu avem cum să acoperim acest deficit într-un termen rezonabil, dacă nu vor fi și alte măsuri fiscale, adică majorări de taxe, fie că vorbim de TVA, fie că vorbim de altceva. Cu toate acestea, nu vedem nimic concret în dezbatere publică din partea Guvernului, doar se vehiculează în spatele ușilor închise tot felul de scenarii: fie legate de modificare de cote în zona impozitului pe venit, impozitului pe dividende, fie scenarii care privesc majorarea procentului de TVA. 

Panorama: O altă idee pe care Guvernul a aruncat-o în piață e aceea a scăderii din nou a plafonului pentru microîntreprinderi.

Mitel Spătaru: Da, și acesta este un scenariu. El a fost discutat și când s-au introdus ultimele modificări la microîntreprinderi, pentru că înțeleg de fapt că scăderea treptată a plafonului a fost asumată de Guvern în discuțiile cu Uniunea Europeană, unde ni s-a atras atenția că noi avem unul, dacă nu chiar cel mai mare plafon din zona Uniunii Europene, ca încadrare a companiilor mici. Prin urmare, acest aspect nu e ceva care să ne surprindă dacă apare din nou pe agenda guvernanților în planul de măsuri viitoare. 

Panorama: Dar nu trebuie să ne mire viteza? Dacă scazi pragul de la 1 milion de euro la 500.000 și acum la 100.000 sau de 70.000, chiar…

Mitel Spătaru: Da, dar așa ceva se înscrie în comportamentul guvernanților din ultimii, să zicem, aproape doi ani, respectiv acela de a lansa schimbări majore, bruște și repetate, fără să fie puse în dezbatere publică cu suficient timp înainte sau fără să fie însoțite de studii de impact. E un tipar deja, de ceva vreme. Vezi Legea 296 (din 2023, de modificare a Codului Fiscal, n.red.), Ordonanța 115 (cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”, n.red.), care nici măcar nu a fost pusă în dezbatere publică. 

Viitorul investițiilor străine într-o Românie haotică fiscal

Panorama: Care e sentimentul în piață, în mediul de afaceri?

Mitel Spătaru: În acest moment, sentimentul este de incertitudine, pentru că decidenții – Guvernul și politicienii, pe fondul apropiatei campanii electorale – se contrazic în declarații, atât în interiorul partidelor, cât și partidele între ele.

Panorama: Apropo de incertitudinea din piață, cât de mare credeți că e riscul să vedem un exod al întreprinderilor din România către locuri mai stabile, nu știu dacă neapărat mai avantajoase fiscal, cât în primul rând mai stabile decât e România acum?

Mitel Spătaru: Trebuie să privim situația dintr-un context mult mai larg: pe de-o parte, sunt alegeri și în alte părți ale lumii, în special în Statele Unite. Avem în continuare conflicte care de fapt se acutizează, nu se îndreaptă spre negocieri sau alte demersuri care să indice că vom avea pace foarte curând în acele zone de conflict. Ceea ce înseamnă că, în pofida tuturor evoluțiilor, România rămâne totuși o zonă de stabilitate, iar apetența investițiilor străine de a se reloca din România în alte zone cred că va fi scăzută, pentru că există multă incertitudine la nivel global. 

În plus, după pandemie, lanțurile logistice au suferit modificări în sensul îngreunării și, dimpotrivă, multe companii s-au gândit să se reîntoarcă în statele de origine sau în zone mai apropiate, cu scopul de a mai economisi din costuri pe partea logistică și, totodată, să aibă construcția și dezvoltarea business-ului în zone ceva mai stabile și care sunt ferite de conflicte.

Citește și:

• Ce trebuie să știm despre noua abordare ANAF pentru înregistrarea în scopuri TVA în cazul chiriilor

• A fi sau a nu fi legată: ce schimbări aduce ultimul episod din saga impozitului pentru microîntreprinderi

• Cât mai e până la e-ANAF? Două mari schimbări digitale în relația cu autoritățile fiscale, explicate

Panorama: Da, alegeri sunt în foarte multe alte locuri, e cel mai mare an electoral din istorie. Dar e și în alte țări din spațiu nostru forfota aceasta fiscală? Mă întreb dacă nu are loc o schimbare de paradigmă post-pandemie, în care statele încearcă să regleze anumite comportamente de atunci, când au avut buzunare foarte adânci, în condițiile în care acum vine nota de plată?

Mitel Spătaru: Este adevărat, măsuri și modificări sunt și în alte state, inclusiv din jurul nostru. În același timp, acestea (măsurile, n.red.) se produc treptat, se discută cu ceva timp înainte, se studiază cu atenție impactul asupra mediului de business. 

Cu alte cuvinte, vedem mai multă predictibilitate, dialog și stabilitate. Aspecte valabile inclusiv în zona de digitalizare, de e-Factura ș.am.d. Un exemplu este Polonia care are în vedere implementarea e-Factura începând cu februarie 2026 pentru marii contribuabili și din aprilie 2026 pentru celelalte categorii de contribuabili. Asta în condițiile în care, inițial, dorința de implementare e-Factura în Polonia a fost cu termen iulie 2024. Totuși, au regândit implementarea tocmai ca să acorde suficient timp mediului de business să se adapteze la schimbări.