Până la eliminarea birocrației, dublarea ei
Panorama: Care e explicația pentru redundanțele acestea, există una?
Mitel Spătaru: Explicația e că, aceste sisteme fiind noi, ele sunt încă în perioada de trial and error și nu se pot baza în întregime pe ele că ar avea o acuratețe atât de mare încât să elimine celelalte declarații ale contribuabililor. Acesta e răspunsul. În plus, cum spuneam, încă nu sunt înrolați toți contribuabilii în sistem. Contribuabilii mici, repet, vor intra abia de anul următor. Corect ar fi, deci, ca la sfârșitul anului următor să începem să vorbim la modul serios și de eliminarea anumitor declarații, care ar deveni redundante odată ce toate informațiile sunt deja raportate în sistem.
Panorama: Apropo de micii contribuabili și SAF-T, care vor fi implicațiile aplicării fișierului standard de control fiscal? Ce trebuie să știe? Va fi un efort mare pentru un contribuabil mic?
Mitel Spătaru: La nivel de structurare a informațiilor care trebuie raportate, având deja experiența implementării pentru contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii, probabil că va fi mai ușor de înțeles ce se dorește și cum se implementează. Sunt deja multe companii, inclusiv noi, care au dezvoltat echipe tehnice care pot să se conecteze și să adapteze repede contabilitatea contribuabililor ca să poată să fie mai ușoară raportarea. Cu toate acestea, pentru companiile mici va fi o problemă de costuri. Deci problema nu va fi neapărat de înțelegere și raportare efectivă, ci mai curând de câți bani trebuie să scoată din buzunar un mic antreprenor ca să se conformeze.
Citește și:
E-controalele unui ANAF digitalizat în viteză
Panorama: Toate modificările din digitalizarea ANAF au avut anumite costuri asupra administrării firmelor, de la dezvoltarea softurilor, consultanță, contabil, IT-st, și așa mai departe. Au crescut și riscurile pentru firme? Aici mă gândesc la erori și amenzi până se clarifică și se rezolvă unele greșeli rezultate din implementările acestea, făcute pe repede-înainte și care încă se calibrează.
Mitel Spătaru: Deocamdată, la nivel de riscuri și amenzi, toate sistemele au și componentă de amendă. Pentru că, sigur, în România, fără pedeapsă nu putem să funcționăm. În schimb, nu s-au aplicat încă amenzi, cu excepția unor aspecte controversate legate de RO e-Transport. Altfel, încă nu am văzut acțiuni și amenzi pentru erori sau necorelări în e-SAF-T, e-Factura, și așa mai departe. Însă, pe viitor, toate aceste instrumente vor sta la baza controalelor fiscale. Și atunci, da, va crește nu știu dacă neapărat riscul, în termen de sume imediate pe care autoritatea le va impune, cu titlul de amenzi sau obligații suplimentare, cât va crește mai degrabă riscul de expunere.
Toate informațiile fiind acum la nivelul ANAF, controalele fiscale probabil că se vor desfășura majoritar în sistem „desktop audit”. Cu alte cuvinte, de la sediul ANAF. Expunerea contribuabililor va fi mai mare, comunicarea posibil să fie ceva mai dificilă. Avem deja experiența cu funcționarea și comunicarea prin SPV, care a creat și creează și în prezent dificultăți în relația dintre ANAF și contribuabili. Astfel, există probabilitatea să crească riscul unor controale mai dese, pe subiecte punctuale, dar, în același timp, și riscul ca interacțiunile cu ANAF, controalele, să fie declanșate de erori: erori de sistem, erori de înțelegere.
Mă aștept să avem și aici un val de discuții și disfuncționalități atunci când ANAF își va întemeia analiza de risc doar pe aceste informații, versus controalele la sediul contribuabililor, unde accesul direct la documente avea și avantajul de clarificare mai rapidă a anumitor aspecte. Vedem deja această tendință, pentru că, în ultima perioadă, s-au întețit formele de control care constau în verificarea documentară, care este o tipologie de control diferită de o inspecție fiscală generală standard, dar care se închide tot cu o decizie de impunere și eventual cu stabilirea de obligații suplimentare în sarcina contribuabililor.
Principala deosebire, care de altfel reprezintă și punctul sensibil, constă în faptul că aici contribuabilul nu mai trebuie să fie notificat anterior începerii procedurii de verificare, adică nu știi când ești controlat și pentru ce. Ești anunțat doar spre finalul acesteia, când primești, fie o solicitare de informații și/sau documente, ANAF având deja concretizate constatările care sunt bazate pe informațiile deținute de ei în sistem, fie un proiect de decizie de impunere la care ai dreptul sa formulezi un punct de vedere, într-un termen scurt.
Ceea ce înseamnă că posibilitatea de apărare a contribuabilului va fi mai limitată din cauza timpului redus avut la dispoziție pentru înțelegerea și pregătirea răspunsurilor. Principala cauză fiind interacțiunea minimală cu echipa de control fiscal, ei vor procesa datele așa cum le înțeleg din sistem și posibilitatea ca tu să explici într-un timp rezonabil situația internă a companiei va fi mai redusă. Aceasta este una din temerile pe care le avem pe termen mediu.
Articolul face parte dintr-o serie de analize și conversații pe teme fiscale și de business, realizate de experți în domeniu. Proiectul e susținut de Crowe România, companie membră într-o rețea globală de consultanță, audit și contabilitate.