Foamea de angajați a restaurantelor și hotelurilor se hrănește din Asia. Cât costă să aducem muncitori străini
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Cu pași repezi, se apropie începerea sezonului estival, iar hotelurile și restaurantele din stațiunile de la Marea Neagră sunt în căutare de personal. Cei care n-au apelat încă la forță de muncă din Asia, vor trebui să vină cu salarii atractive, dacă nu vor să pună lacăt pe afacere.
Restaurantele și hotelurile caută tot mai mulți angajați, de la spălător de vase, la personal de curățenie, bucătari și ajutor de bucătar. Și nu doar în București, ci și în alte orașe din țară. Salariile menționate în anunțuri pornesc de la 2.000 de lei și pot ajunge la 6.000 de lei, în cazul bucătarilor.
Românii nu se mai înghesuie să lucreze însă pe minimul pe economie, pe sume care nu pot acoperi rate, facturi în creștere sau cheltuieli pentru familie ori vacanțe. Cu atât mai mult cu cât știu că pot obține cu ușurință același job în țări din Vest, pe salarii mult mai mari.
Pentru un lucrător din Asia însă, unde pentru munci similare se câștigă salarii de mizerie, ce oferă patronii români este aur. Așa că România ajunge cu pași repezi să fie prinsă între exportul și importul forței de muncă.
Golul lăsat pe piața muncii de românii care pleacă în alte țări trebuie umplut cumva, iar resursele interne de muncitori sunt tot mai reduse. Așa că importul de muncitori asiatici – mână de lucru accesibilă, dar nu mereu mai ieftină – a devenit un fenomen pe care îl putem vedea cu ochii liberi în restaurante, baruri, servicii de livrare sau hoteluri, așa cum a devenit și în construcții.
- În România muncesc în prezent, cu forme legale, peste 120.000 de lucrători străini, din țări non-UE. Patronii din HoReCa, la fel ca și cei din construcții, sunt nevoiți să importe forță de muncă din Asia, pentru a acoperi golul lăsat de angajații români care au plecat în Vest.
- Pe litoral, începe sezonul estival. Hotelurile și restaurantele de aici, la fel ca multe altele din toată România, își acoperă cu muncitori străini posturile de spălători de vase, ajutor de bucătar sau femei de serviciu.
- Costurile pentru aducerea unui muncitor din Asia diferă. Cei din Nepal sunt cei mai ieftini, în jur de 750 de euro. Cei din Indonezia costă 2.000 de euro, cei din Filipine – 3.000 de euro.
- Necesarul este imens, spune Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă: circa 500.000 de oameni.
- Viitorul nu sună bine. Unele facultăți și școli vocaționale își caută deja studenți din străinătate, atrăgându-i cu prețurile mici ale școlarizării, pentru a preveni viitoarele goluri și mai mari de pe piața muncii.
HoReCa absoarbe angajați de unde poate. Din Asia, pe litoralul românesc
La mare, coșmarul economic provocat de pandemie e departe. 2022 a fost cel mai bun an pentru stațiunile de pe litoral, cu peste 1,45 milioane de sosiri ale turiștilor în structurile de cazare din Constanța, peste nivelul din 2019, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Iar angajatorii de aici au fost și vor fi tot mai mult nevoiți să își acopere o parte din forța de muncă din Asia, pentru că nu mai există suficienți români disponibili și dispuși să se angajeze.
Peste 120.000 de străini lucrau în România până la mijlocul lunii aprilie, potrivit datelor de la Inspecția Muncii. Cei mai mulți, peste 15.000, lucrează în construcții. Mai mult de 9.000 ne servesc sau lucrează în bucătăriile restaurantelor, iar 3.000 activează în domeniul transporturilor rutiere.
Nevoia a fost mare pentru angajați care să spele vase, pentru ajutor de bucătar sau pentru femei de serviciu. Creșterile din 2022 sunt cu mult peste cele din 2021. Spre exemplu, numărul de lucrători la bucătărie, spălător de vase mari, pentru care s-au emis permise a fost de 1.420, mai mult decât dublul înregistrat în 2021, și cu peste 1.000 mai mult față de nivelul din 2020.
A crescut cererea și pentru ajutor de bucătar, iar anul trecut au tăiat și tocat legume circa 1.650 de străini. Față de 2021, creșterea este de 143%, iar comparativ cu 2019, numărul a fost de aproape patru ori mai mare.
Firmele au mai angajat și femei de serviciu din străinătate, circa 850, mai arată datele de la IGI, care în anii anteriori nici măcar nu intrau în top 10 meserii ocupate de străini.
„Acestea sunt funcțiile cele mai solicitate în special în HoReCa și servicii și e un trend ascendent al cererii de persoane necalificate. Și pe litoral cererea este în creștere, dar, din păcate, activitatea este sezonieră și angajatorii nu le pot oferi un loc de muncă pe toată perioada anului, dar preferă să ofere salarii mai mari angajaților sezonieri”, a spus pentru Panorama Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) și CEO la Multi Professional Solutions, o firmă specializată în aducerea de angajați asiatici în România.
Exemple sunt multe. Afacerile simigeriilor merg bine, însă nu găsesc angajați. Lanțul de simigerii Matei e una dintre rețelele care fost nevoită să apeleze la forță de muncă din Asia. Nepalezii aduși aici sunt disciplinați, iar banii câștigați sunt trimiși la ei acasă.
Ensana Hotels, care are hotelurile Brădet, Sovata și Ursina din Sovata, a adus anul acesta primii angajați din Asia.
„Din cauza lipsei de personal, în principal, avem probleme pe partea de restaurant şi bucătărie. Am semnat un contract cu o firmă de recrutare care ne va aduce 25 de angajați din Sri Lanka şi Nepal”, spunea la începutul acestui an Robert Fulop Nagy, directorul de operațiuni al lanțului hotelier, potrivit Agerpres.
Și retailerul Profi, care este cel mai mare angajator din mediul privat, are aproape 500 de asiatici în rețeaua sa.
Aproape 52.000 de cetățeni străini aveau permis de ședere în scop de angajare, valabil la 31 decembrie 2022, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), furnizate la solicitarea Panorama. Cei mai mulți, peste 10.200, sunt din Nepal, urmați de cei din Turcia și Sri Lanka, cu circa 7.400 din fiecare.
Cât costă să aduci un muncitor asiatic în România. Nepalul e low-cost, Filipinele sunt lux
Contractele muncitorilor străini se încheie pe doi ani, iar banii pe care îi câștigă pornesc de la salariul minim. În plus față de banii pe care i-ar da unui angajat român, patronul mai trebuie să plătească și chiria celor pe care îi importă din Asia.
„Nu sunt reglementări legale ale statului român, dar statul exportator de forță de muncă impune angajatorilor să le ofere și cazare”, completează Corina Constantin, de la Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.
Nepal
Indonezia
Filipine
Pe lângă salarii și cazare, uneori chiar și un bilet de avion spre casă, pentru a-și vizita rudele, angajatorii plătesc și firmele care îi aduc pe străini în România, la muncă. Pentru un nepalez se plătește 750 de euro și e unul dintre cele mai mici tarife. Aceasta e și una dintre explicațiile pentru numărul mare de lucrători nepalezi prezenți la noi în țară. O alta este că personalul recrutat de aici este preferat de restaurante sau hoteluri.
Nu toți angajații din Asia sunt ieftin de adus. Pentru un filipinez, angajatorul trebuie să plătească firmelor de recrutare 3.000 de euro, iar pentru unul din Indonezia 2.000 de euro.
Tarifele sunt mai mari, pentru că sunt mai multe proceduri în procesul de aprobare. Corina Constantin spune că acest cost crește cu cât sunt mai multe proceduri legale de îndeplinit. Documentația pentru cei din Filipine este procesată în Italia, pentru că România nu are ambasadă în Manila (n.r. – capitala statului insular), dar e nevoie și de semnături de la mai multe ministere filipineze implicate în acest proces.
Avem nevoie de 500.000 de muncitori
2023 este al doilea an pentru care autoritățile au aprobat un contingent de 100.000 de muncitori non-UE. În doar doi ani, a avut loc o creștere de patru ori. Dacă ne uităm la 2018, când a fost aprobat un contingent de doar 7.000 de muncitori străini, creșterea ne arată că firmele nu mai găsesc angajați dispuși să lucreze pe salariul minim. Dar, spune Corina Constantin, deficitul ar fi de fapt mult mai mare: 500.000 de oameni.
În aceste condiții, asiaticii care la ei acasă câștigă în cel mai bun caz 100 de dolari pe lună, vin în România în speranța unui trai mai bun. Este exact ce au făcut mulți dintre români atunci când Europa și-a deschis porțile și i-a primit, din aceleași motive pentru care astăzi România caută surse pentru noi muncitori.
Cu toate acestea, chiar dacă autoritățile au crescut limita de muncitori care pot fi aduși din țări non-UE, ca soluție de avarie pentru lipsa de personal din mai multe domenii, numărul real al celor care intră în țară nu se apropie de 100.000.
Vicepreședinta Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă spune că nu toate avizele de muncă se și materializează într-o viză de muncă. Iar la asta se mai adaugă și numărul mic de angajați ai statului care trebuie să facă față volumului mare de cereri.
„Se întârzie și din cauza procesării vizelor la ambasadele României. Acolo sunt întârzieri mari. Încă avem avize obținute anul trecut care nu s-au materializat într-o viză de muncă, pentru că secția consulară este supraîncărcată și nu reușesc să emită avizele în termenul legal, sub nicio formă”, completează Corina Constantin.
De la 45 de zile în care ar trebui să primească avizele, firmele au de așteptat chiar și nouă luni, iar un angajator nu-și poate estima deficitul de personal decât cu vreo două-trei luni înainte. În cel mai bun caz.
Pe lângă redimensionarea personalului din ambasade și consulate la realitatea din teren, Corina Constantin ridică și o problemă despre care prea puțin se vorbește: selecția angajatorilor care pot primi avize de muncă.
N-avem muncitori. Dar nici studenți care vin din urmă
Dacă locuiți în București, poate ați observat anunțurile de la metrou ale Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară care încearcă să atragă studenți la Facultatea de Horticultură sau la cea de Inginerie și Gestiune a Producțiilor Animaliere.
Sau anunțul Turbomecanica, în căutare de absolvenți de clasa a VIII-a pentru învățământul dual, pe care să-i specializeze în meserii precum mecanic aeronave sau strungar.
E un semnal de alarmă, care ne arată că disperarea angajatorilor pentru forță de muncă se întinde până mai jos pe lanțul trofic, înainte de angajare, în anii de școală. Spre asta ne îndreaptă atenția și rectorul Universității Politehnice din Timișoara (UPT), care spune că universitățile de la noi ar trebui să caute studenți internaționali și că UPT își va dubla numărul de specializări în limba engleză.
Rectorul spune că datele INS arată că peste șapte ani, populația școlară cu vârste între 19 și 23 de ani va scădea cu 12% față de 2015, dar și că situația din Vestul țării e delicată. Populația școlară va scădea cu 20% în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Mehedinți și Gorj.
„În prezent, asistăm la o infuzie de forță de muncă necalificată din Asia, pentru că altfel, companii din construcții, HoReCa sau turism nu și-ar mai putea desfășura activitatea. Dat fiind faptul că avem tot mai puțini tineri, potențiali studenți, trebuie să ne îndreptăm să atragem și străini care să studieze la noi, care mai apoi să acopere criza de specialiști din IT&C, inginerie sau automotive”, spunea recent Florin Drăgan, rectorul Universității, într-un comunicat de presă.
România nu duce lipsă de atu-uri. Pe lângă costurile de trai mai mici față de Vestul Europei, avem și printre cele mai mici taxe de școlarizare pentru studenții internaționali, din afara UE. În timp ce în Olanda, care vrea să-și restrângă numărul de studenți străini și unde taxele variază între 11.000 și 32.000 de euro, la noi acestea sunt de circa 2.500 de euro/an. În Spania, sunt de 6.000 de euro, iar în Ungaria pot urca până la 9.000 de euro.
Așa că în timp, pepiniera de viitori angajați străini în HoReCa, turism sau construcții ar putea fi creată de România chiar de pe băncile școlii, pentru a suplini exodul masiv de angajați români.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
