Sezonul anxietății

Evaluare Națională, Bacalaureat | Cum să treci cu bine peste anxietatea din perioada examenelor și admiterilor

Computer Hope Guy
Foto: Inquam Photos / Bogdan Dănescu

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Perioada de foc pentru absolvenții claselor a VIII-a și a XII-a este departe de a se fi încheiat. În timp ce elevii de clasa a VIII-a tocmai au aflat ierarhia de admitere la liceu, după Evaluarea Națională, cei care au luat examenul de Bacalaureat se pregătesc acum pentru admiterea la facultate.

Este, pentru ei, punctul culminant al unei perioade în care resimt din plin anxietate și, în unele situații, chiar și stări depresive, trăiri amplificate uneori și de așteptările părinților, explică psihologul și psihoterapeutul Viorel Roman, directorul executiv al Asociației ALIAT pentru Sănătate Mintală.

Greva profesorilor de la final de an școlar le-a dat și mai multe emoții negative tinerilor din ani terminali. S-a ajuns astfel în situația în care la cabinetul psihologului s-au desfășurat foarte multe ședințe de mediere între elevi și părinți – poate cele mai multe din ultimii ani, povestește Viorel Roman.

În timp ce elevii ar trebui să se concentreze doar pe lucrurile care sunt în controlul lor, respectiv învățat, dormit, mâncat sănătos, specialiștii îi sfătuiesc pe părinți să încerce să nu le „contamineze” emoțiile și să le ofere copiilor sprijinul de care au nevoie pentru a trece cu bine în următoarea etapă din viața lor.  „Este esențial să nu folosească psihologia inversă sau tactici de speriere, pentru că le vor amplifica anxietatea”, atrage atenția Viorel Roman.


Citește și:
Salariile profesorilor. După grevă, e cazul să vorbim și despre majorări în funcție de performanța la clasă?
Școala fără note. Cum ar arăta o educație fără coronițe și examene
Restanțe. Ce nu a înțeles școala românească după ce a ieșit din online și de ce învățământul trebuie să fie hibrid

Viorel Roman, psiholog:

  1. „Sunt situații în care părintii trăiesc la o intensitate mult mai mare decât copiii stresul examenelor”.
  2. „Absolvenții ajung la cabinet în primul rând cu un nivel foarte de mare de stres, însoțit de stări de depresie”.
  3. „Psihologii au fost nevoiți să facă mai multe medieri între părinți și copii decât făceau în anii anteriori ”.
  4. „Greva profesorilor a produs multă îngrijorare în rândul elevilor și le-a crescut nivelul de anxietate ”.
  5. „Asocierea între emoții negative și o ‘soluție salvatoare’ poate duce la o eventuală adicție”.
 

Panorama: Cum resimt elevii și tinerii presiunea examenelor în această perioadă?

Viorel Roman: În mod cert, cu dificultate, ca un moment de răscruce în viața lor și cu teama de a nu-și pune în pericol viitorul. Este inoculat – atât de părinți, cât și de profesori – faptul că, dacă acum nu dau randament maxim, viitorul lor poate să fie incert, să fie amenințat și chiar însăși supraviețuirea sa fie amenințată.

„Dacă nu intri la un liceu bun, o să ajungi cu toți homeleșii pe stradă” – este doar unul dintre mesajele extreme auzite de adolescenți chiar de la propriii părinți, dar există și mesaje mai subtile, care pot trezi aceeași anxietate. Cei care intră la liceu au frica de a nu prinde un liceu bun, iar cei care dau Bacalaureatul au frica de a nu avea note suficient de bune pentru  a intra la universitățile dorite. Și aici stă foarte comod anxietatea.

Anxietate: consum ridicat de nicotină și energizante

Panorama: În ce măsură observați că sunt sprijiniți de părinți? Cu ce probleme ajung absolvenții la cabinetul psihologului?

Viorel Roman: Vreau sa cred că majoritatea adolescenților sunt sprijiniți de părinți, dar de multe ori văd că și părinții au nevoie, la rândul lor, să fie sprijiniți. Sunt situații în care părinții trăiesc la o intensitate mult mai mare decât copiii stresul examenelor și, atunci când observă că acest lucru nu are aceeași intensitate pentru copii, îi cuprinde panica și, în consecință, pun o presiune și mai mare pe copii. Absolvenții ajung la cabinet în primul rând cu un nivel foarte de mare de stres, însoțit de stări de depresie, de anxietate, de consum de nicotină și de energizante, de mărirea numărului de ore la meditații, și, de multe ori, și de consum de alte substanțe.

Panorama: Ați remarcat că anxietatea copiilor crește atunci când se dau rezultatele? Cum influențează așteptările părinților apariția anxietății?

Viorel Roman: Într-adevăr, apropierea momentului (de afișare a rezultatelor, n.r.) crește anxietatea, atât la adolescenți, cât și la părinți. Și părinților le este teamă, își doresc un viitor bun pentru copii, rămân blocați în acest moment ca și cum ar fi definitoriu și decisiv pentru o viață întreagă. Pierd perspectiva mai largă asupra vieții și, de cele mai multe ori, se contaminează emoțional unii pe alții. Eu le spun tot timpul că munca și efortul lor s-au terminat înainte de examen și înainte de rezultate.

Tot ceea ce puteau să facă pentru a se pregăti deja au făcut. Le explic și că tot ceea ce a fost în controlul lor să facă s-a întâmplat deja și că acum doar începe o nouă etapă în care se vor mobiliza pentru a face ceea ce trebuie făcut mai departe. Le mai spun și că, indiferent de rezultat, viața lor poate fi în continuare extraordinară, că au acces în continuare la clipe de fericire, la bucurii, indiferent de liceul sau facultatea la care ajung.

„Negocieri” între părinți și copii

Panorama: Există cazuri în care ați fost nevoiți să faceți mediere între copii și părinți, din cauza rezultatelor? Dacă da, au fost mai frecvente aceste situații în ultimul timp?

Viorel Roman: Da, a fost o perioadă cu multe medieri între părinți și copii, mai mult ca în alți ani, atât în perioada pregătirilor, cât și la aflarea rezultatelor. Mă bucur că lucrurile s-au așezat frumos în aceste situații. Am negociat constant și i-am încurajat să negocieze între ei. De la numărul de ore de meditatie, la numărul de ore de ecran, la păstrarea activităților de relaxare, de socializare, până la ascultare reciprocă, diminuarea anxietății ambelor părți, păstrarea perspectivei mai largi sau concentrarea exclusiv asupra lucrurilor care erau în controlul lor.

E în controlul nostru să ne pregătim cât mai bine, să ne odihnim bine, să mâncăm sănătos. În schimb, modul în care vom fi evaluați sau liceul la care ajungem nu este în controlul nostru. Prin urmare, e de preferat ca mintea să rămână în această zonă: să înțelegem ce este în controlul nostru și să o aducem înapoi atunci când face scenarii și proiecții pe viitor, pentru că acolo va găsi și anxietate. Iar când anxietatea apare, capacitatea de invățare și de asimilare a informațiilor scade.

Panorama: A contribuit cumva la creșterea anxietății absolvenților greva profesorilor, de dinainte de încheierea anului școlar? Cum i-a afectat, din punct de vedere emoțional, faptul că nu au fost în contact cu școala timp de trei săptămâni, într-un moment atât de important?

Viorel Roman: Anxietatea a crescut în acea perioadă. Adolescenții au fost îngrijorati de acest aspect, de faptul că nu aveau note suficiente sau că nu li se vor încheia mediile. O contribuție a avut și faptul că au apărut tot felul de informații anxiogene (care produc anxietate, n.r.) – cum că se repetă anul scolar, spre exemplu. Toate acestea au crescut capitalul anxios în această perioadă.

Dezamăgirile construiesc caractere puternice

Panorama: Cum să treacă absolvenții mai bine peste dezamăgire, dacă ea există – că e o notă mai mică sau nu reușesc să intre la liceul/facultatea dorite?

Viorel Roman: Dezamăgirile sunt și ele parte din viață. Sunt și necesare, în ideea că un caracter puternic se construiește mai ales în aceste condiții. În caz că sunt dezamagiți, e bine să își dea un pic de timp să proceseze rezultatul, să evite să apeleze la „soluții” care să îi „salveze” de emoțiile negative generate de rezultat, să nu se disocieze în ecrane, jocuri sau consum de substanțe.

Panorama: Cât de frecventă sau puternică e tentația aceasta ca, pe fondul dezamagirilor, copiii să recurgă la consum de alcool sau de alte substanțe?

Viorel Roman: Această asociere între emoții negative și „soluție salvatoare” poate fi un punct de sudură pentru o eventuală adicție. Substanțele sau comportamentele disociative foarte accesibile împiedică procesarea a ceea ce s-a întâmplat. E ca și cum fugi de un vis urât, pe care vom încerca din nou sa îl evităm, atunci când revine.

Elevii trec mai bine peste un rezultat negativ dacă își dau voie să lase aceste emoții negative să îi traverseze fără a apela la evitări, să intre în zona de soluții, să evite să transforme momentul într-o catastrofă, să discute cu prieteni apropiați, cu familia sau să găsească suport.

Lecție despre viață, dincolo de examene și note

Panorama: Ce sfaturi ați avea pentru părinți în această perioadă? Cum și-ar putea sprijini copiii, astfel încât să nu mai pună atât de multă presiune pe ei – nici părinții pe copii, nici copiii pe ei înșiși?

Viorel Roman: Să îi susțină, să negocieze cu copiii, să nu folosească psihologia inversă sau tactici de speriere, pentru că le vor amplifica anxietatea. Este important să obțină și ei suport, la rândul lor, dacă simt că emoțiile îi copleșesc sau dacă se simt neputincioși. De asemenea, e de dorit să încerce să păstreze o perspectivă mai largă asupra vieții copiilor, pentru care acest moment nu este unul definitoriu sau definitiv, și să încerce să se distanțeze emoțional măcar un pic de aceste examene. O soluție este să facă lucruri plăcute și să caute activ momente de relaxare, atât pentru ei, cât și pentru familie, în această perioadă dificilă.

Panorama: Și după sfaturile pentru părinți, elevii cum ar putea să-și gestioneze mai bine anxietatea în această perioadă?

Viorel Roman: Concentrându-se doar pe lucrurile care sunt în controlul lor: învățatul, dormitul, mâncatul sănătos. Și, dacă mintea se duce în viitor și dramatizează rezultatul examenului, să o aducă de fiecare dată înapoi, cu blândețe, asupra lucrurilor pe care le pot controla. Să vorbească despre temeri, despre fricile pe care le au, să le ceară părinților sau prietenilor să îi asculte în liniște.

De multe ori, (copiii, n.r.) au nevoie doar să verbalizeze și nu așteaptă sfaturi sau consolări. Este important să își păstreze, dozat, și activitățile care le fac plăcere (sport, cântat, dansat, ascultat muzică), chiar dacă nu le vine, pentru că atât creierul, cât și corpul au nevoie și de relaxare, au nevoie de tiparele cunoscute pentru a se destinde și pentru a asimila mai bine informații. Nu în ultimul rând, le recomand să iasă zilnic din casă la o plimbare în parc sau măcar în jurul blocului, să nu apeleze la substanțe psihoactive, pentru că acestea vor da și anxietate după ce efectul dispare.

Panorama: În ce măsură reușește școala să îi ajute din această perspectivă, fie prin consiliere școlară sau psiholog școlar?

Viorel Roman: Aici am văzut diferențe de la școală la școală, de la diriginte la diriginte, de la profesor la profesor. Personal, nu am observat să existe o abordare unitară. Cred că se pot face mai multe și e foarte bine daca ei au disponibil psihologul școlar care poate desfășura activități pregătitoare gestionării anxietății examenelor. Cuvintele unui profesor cu care ai lucrat patru ani pot atârna și ele foarte greu în contextul examenelor și anxietății și nu știu dacă își dau seama ce impact pozitiv poate avea o vorbă bună, încurajatoare, în comparație cu o tactică prin care „îi sperie” să învețe.


Despre Viorel Roman

Viorel Roman, psiholog și psihoterapeut ALIAT
Viorel Roman. FOTO: Arhivă personală

Viorel Roman este director executiv la Asociația Aliat pentru Sănătate Mintală și psiholog și psihoterapeut la Clinica Aliat București. Este licențiat în Drept și Psihologie și are un masterat în Psihologie Clinică.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright, Claudia are 14 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a făcut parte din redacția ziarului Adevărul și a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x