Afaceri de război

În cursa după arme pentru Ucraina, Bulgaria și România și-au pasat niște obuze stricate

Computer Hope Guy
O unitate de artilerie ucraineană își pregătește poziția lângă Harkov. Foto: Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Ajutorul cu arme, pe care statele NATO îl trimit în sprijinul Ucrainei, în războiul cu Rusia, nu are întotdeauna aura eroică percepută cel mai adesea de public. Dincolo de eforturile statale și diplomatice de a sprijini Ucraina în fața agresiunii Rusiei, pentru piața de armament din întreaga lume, acest război este o oportunitate de afaceri.

Companii de stat sau private, mai mici sau mai mari, din domeniul echipamentelor militare, încearcă să-și plaseze marfa pe care o au de vânzare, acolo unde este nevoie acută de ea. Pe front. Se întâmplă și în România. Afacerile nu merg însă totdeauna unse. Mai ales în țări ca România și Bulgaria, care, pe lângă faptul că nu prea au ce să ofere Ucrainei în materie de armament, își învăluie și orice efort în acest sens sub un voal de secretomanie.

O investigație a jurnaliștilor bulgari de la Bivol arată că Bulgaria a încercat să exporte către Ucraina, via compania de stat Romarm din România, mai multe rachete și obuze de artilerie vechi, din era sovietică. Întreaga afacere a picat când ucrainenii au deschis lăzile cu arme: unele erau atât de vechi și deteriorate, că nu puteau fi folosite în lupta contra Rusiei. Așa că le-au trimis înapoi în Bulgaria, tot via România. Întreaga afacere e investigată de serviciul secret de la Sofia, DANS, susține site-ul de investigații Bivol, pentru că implică anumite nereguli la autorizațiile de export, date de oficiali ai Guvernului bulgar, pe aceste echipamente originare, la vremea lor (anii ’80-’90), din Belarus.

Nu este clar de ce Bulgaria ar fi ales acest traseu în doi pași, de a exporta armamente către Ucraina, prin România, dar și prin Polonia. Teoretic, o tranzacție cu armament se realizează sub puterea unei licențe de export, unde se specifică foarte clar statul care este destinatarul final al armelor (end-user). Nici autoritățile de la Sofia, nici cele de la București, nu au lămurit dacă, în cazul acestei afaceri, destinatarul final (agreat în documente) era Ucraina sau România. Compania Națională Romarm nu a oferit explicații, la solicitarea Panorama.

O variantă ar putea fi, spun jurnaliștii de la Bivol.bg, că guvernul de la Sofia își menține sus și tare poziția că Bulgaria nu trimite arme în Ucraina. Este o poziție explicabilă prin faptul că în politica din țara vecină – și, până nu demult, și în societatea bulgară în general – predomină atitudini pro-ruse. De altfel, premierul demis al Bulgariei, pro-europeanul Kiril Petkov, a declarat într-un interviu pentru Guardian că se teme că poziția Bulgariei față de războiul din Ucraina va deveni mult mai „moale”, după căderea guvernului său.

În aceste imagini, Bivol.bg susține că se vede cum o rachetă sol-sol, calibrul 122 milimetri, tip 9M22U, folosită pe sistemele lansatoare GRAD, este inspectată la primire, de ucraineni.

Era vorba de muniție de artilerie, evaluată de sursele Bivol la aproape 200 de milioane de dolari: rachete de 122mm pentru sistemele Grad, precum și obuze de 122, 130 și 152 milimetri, pentru diverse sisteme de artilerie, de sorginte sovietică, pe care armata ucraineană le mai are încă în dotare, arată jurnaliștii bulgari.

Muniția a fost fabricată în anii ’80 în Belarus și cumpărată de compania bulgărească privată de armament Alguns. Aceasta le-ar fi revândut în luna mai 2022 companiei de stat Romarm, de la București, cu înțelegerea că destinația finală a armamentelor ar urma să fie Ucraina. Când ucrainenii au returnat munițiile nefolosibile, Romarm le-a returnat la rândul ei companiei bulgărești de unde le achiziționase, susține materialul Bivol.bg.

Directorul Romarm, Gabriel Țuțu, le-a confirmat jurnaliștilor bulgari, într-un răspuns oficial, că există un contract de vânzare-cumpărare între compania Alguns din Bulgaria și Romarm, însă nu le-a oferit alte explicații sau detalii despre afacere. Doar asigurarea că totul „s-a efectuat în strictă corelare cu legislația în vigoare”.

Panorama a încercat la rândul său să obțină un punct de vedere din partea directorului Gabriel Țuțu, despre implicarea României în această afacere, însă nu a primit un răspuns până la publicarea materialului.

Bulgarii au încercat să repare muniția stricată și returnată, la cea mai mare fabrică de armament din Bulgaria – VMZ din Sopot. Cei de acolo au refuzat, însă, comanda, pentru că aveau liniile de producție ocupate până în 2023, pentru alte contracte de armament, mai relatează Bivol.bg. Toate aceste operațiuni s-au desfășurat în Bulgaria cu aprobarea unor oficiali din guvernul de la Sofia, care au avizat licențele necesare unor astfel de tranzacții cu armament.

arme bulgaria ucraina
Rachete pentru sistemele Grad, în stare avansată de degradare, care au fost vândute din Bulgaria către Ucraina, prin România, conform site-ului de investigații Bivol.bg.

Bulgaria are însă o filieră mult mai fructuoasă de a exporta armament către Ucraina, prin Polonia, mai arată investigația respectivă. Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia le-a confirmat jurnaliștilor Bivol că, în perioada martie-iunie 2022, s-au efectuat 50 de zboruri cargo, cu echipamente militare, de pe aeroporturi din Bulgaria, către aeroportul Rzeszów, din Polonia. Aflat la câteva zeci de kilometri de granița Poloniei cu Ucraina, acest aeroport este unul dintre principalele hub-uri prin care armamentele trimise de SUA și aliații NATO ajung în Ucraina.

Un broker român de armament, cu un general de peste 80 de ani acționar, are și el obuze românești vechi în ofertă

Războiul din Ucraina captează însă atenția și micilor firme private din domeniu, care încearcă să intermedieze tranzacții cu armament.

Panorama a discutat cu reprezentanții unei astfel de firme românești, Nanotech Defence, care se ocupă cu intermedierea de tranzacții cu arme și muniții, între producători sau companii care au marfa și potențialii clienți. Înființată în 2017 și avându-l printre acționari pe un fost general de armată, Constantin Găman, care acum are vârsta de 82 de ani, firma nu a avut vreo activitate comercială. Până acum.

„Știți ce se întâmplă acolo în Ucraina?”, întreabă retoric Cristian Zaharia, acționar și directorul firmei. „Pentru mine, dacă aș putea prinde un contract acolo, ar fi perfect. Altfel, pentru ce aș fi în domeniu, dacă nu pentru genul acesta de activitate și de oportunități, dacă există? Dar nu s-a legat. Că am dat oferte? Da, e logic să încerci, poate că prețul tău este cel care iese câștigător, nu poți să știi”, explică el pentru Panorama.

Nanotech Defence este menționată de jurnaliștii de la Bivol.bg în investigația lor ca fiind implicată în tranzacția de armament dinspre Bulgaria, prin Romarm, către Ucraina. Contactați de Panorama pentru a afla mai multe, reprezentanții firmei au negat orice implicare în această afacere. Ei spun că firma se ocupă doar cu intermedierea tranzacțiilor și că sunt practic un „broker” de armament. O activitate reglementată de legile din România, care presupune negocierea sau organizarea unor tranzacții între un furnizor de arme și un client. Practic, un broker găsește potențiali clienți pentru un furnizor de armament, respectiv găsește furnizori pentru un client care vrea să cumpere arme.

Reprezentanții Nanotech Defence spun că nu au licență de la ANCEX (autoritatea statului român care supraveghează tranzacțiile cu produse militare) pentru import-export direct de armament și că firma nu are vreo relație contractuală cu Romarm. Reprezentanții firmei argumentează că o companie de stat ca Romarm nu ar avea nevoie de un intermediar pentru o astfel de tranzacție cu armament, compania de stat ocupându-se direct cu așa ceva.

„Nu avem nicio legătură cu Romarm, cu tranzacția lor cu Bulgaria, dacă există. Nu știu dacă Romarm a făcut tranzacție cu Bulgaria. Noi nu am avut vreo relație contractuală, asta ar însemna că trebuie să depui cerere de licență. Asta ar însemna că oferta a fost acceptată de către potențialul client și după aceea se trece la contract, pentru care ești obligat să notifici și să ceri licență. Noi nu știm de nicio tranzacție și nu am avut vreo legătură cu vreo tranzacție”, spune directorul Zaharia.

La rândul său, Marius Ioniță, alt acționar al firmei Nanotech Defence, a negat și el vreo legătură cu afacerea Bulgaria-Romarm: „Nu există o astfel de tranzacție către Ucraina. Nu avem legătură comercială cu Romarm. Tranzacțiile de genul acesta sunt toate licențiate. Nu există o astfel de licență eliberată”.

Asta nu înseamnă, însă, că firma nu a încercat să răzbească pe piața tranzacțiilor cu armament, trimițând oferte de preț pentru armament, către diverși clienți interesați. Inclusiv în Ucraina, după cum explică pentru Panorama directorul Cristian Zaharia. El spune că armamentul oferit spre vânzare, ca intermediar, provine din țări precum Serbia sau Cehia, dar și din România.

O astfel de ofertă de preț a Nanotech Defence, către un potențial client, este prezentată și de jurnaliștii de la Bivol.bg: este vorba de aproape 17.000 de obuze de artilerie calibrul 130 și 152 milimetri, fabricate între anii 1988 și 1993, al căror preț cerut se ridică la circa 16 milioane de dolari. Ele provin cel mai probabil din stocurile vechi ale Romtehnica, conform directorului Cristian Zaharia. El spune că nu știe când și către cine a fost făcută această ofertă de preț, însă neagă că ar fi fost făcută către Ucraina sau că are vreo legătură cu afacerea descrisă de jurnaliștii bulgari.

„Știți câte oferte și cereri de oferte se fac în această activitate, până să ajungi la o concretizare? Tranzacționarea se face în baza unei licențe, nu pe baza unei cereri de ofertă. Oferte am făcut nenumărate, spre o grămadă de zone. Din dorința de a lega un contract. Este o activitate, cum poți să te faci cunoscut dacă nu prin oferte sau, când ai nevoie de undeva, să faci o cerere de ofertă?”, arată cum funcționează brokerajul de armament directorul Nanotech Defence.

Cei doi reprezentanți ai firmei de intermediere a tranzacțiilor cu armament au explicat pentru Panorama că Nanotech Defence este licențiată doar ca broker: „Face oferte pe baza unor produse pe care le poate distribui, în numele unor producători sau revânzători. Licența este de brokeraj, nu de import-export”, a explicat Marius Ioniță.

„Orice tipuri de produse care pot apărea pe o licență pot proveni atât din România, cât și din alte țări. Putem intermedia de oriunde din lume, de la entități către entități care nu sunt supuse embargoului sau altor restricții din partea autorităților internaționale”, explică și Marius Ioniță cum funcționează acest domeniu.


Citește mai multe despre tranzacțiile cu armament din regiune:
Arme pentru Ucraina. De unde își ia Kievul sprijin militar în fața Rusiei
America a clipit, exportul de arme s-a prăbușit. Unde ajung armele „made in Romania”
O armată de 5 miliarde $ pe an. Cum stă România pe Flancul de Est, în fața Rusiei

Exporturile de armament ale României, în picaj. Situația din anul războiului din Ucraina, încă nepublică

Ca și România, Bulgaria refuză să admită public dacă și cât ajută Ucraina cu echipamente militare. În timp ce la București, oficialii, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, lasă publicul să creadă că e vorba doar de o precauție de intelligence, pentru a nu afla Rusia de mișcările Bucureștiului (un nonsens, în condițiile în care toți aliații NATO își comunică public sprijinul militar trimis la Kiev), la Sofia ar fi vorba de un alt resort: teama de sentimentul pro-rus din societate, care totuși s-a prăbușit de când a început războiul, dar mai ales din partidele de opoziție, care au dărâmat prin moțiune de cenzură guvernul pro-european al lui Kiril Petkov.

În 2020, exporturile de armament ale României s-au prăbușit din cauza pandemiei de Covid, dar și după ce SUA, principalul client care cumpăra echipamente militare din România, și-a redus valoarea comenzilor de peste trei ori. Nivelul exporturilor de armament ajunsese în 2020 la doar 116 milioane de euro, cel mai mic nivel din ultimii 10 ani. Israel, Pakistan, SUA, Bulgaria și Afganistan au fost, în 2020, cei mai importanți clienți de armament și echipamente militare produse în România.

În 2021, exporturile de armament ale României și-au mai revenit din șocul pandemiei, însă nu au mai atins nivelurile din anii precedenți. În 2021, România a exportat echipamente militare și armament în valoare de aproape 177 de milioane de euro, conform rapoartelor ANCEX. Exporturile către SUA au crescut anul trecut la aproape 25 de milioane de euro, însă sunt tot departe de nivelurile record din anii dinaintea pandemiei, când ajungeau la 60-70 de milioane de euro anual.

Principalul client de armament al României a devenit, în mod detașat, Israelul. În 2021, au fost exportate acolo arme și echipamente militare fabricate în România, în valoare de peste 50 de milioane de euro. Tot anul trecut, bilanțul exporturilor românești de echipamente militare a fost propulsat de un contract cu Norvegia, țară care a plătit peste 37 de milioane de euro, pentru construcția unei nave de coastă, în România.

Ucraina nu s-a numărat niciodată printre statele care au cumpărat echipamente militare din România, pentru că avea o industrie de armament mult mai dezvoltată, care nu doar că asigura necesarul intern, dar asigura și exporturi importante la nivel mondial. Rămâne de văzut dacă acest lucru s-a schimbat în 2022, când a început războiul. ANCEX, autoritatea din subordinea Ministerului Afacerilor Externe care supraveghează și autorizează operațiunile cu armament în România, întârzie deocamdată să publice date despre destinațiile și valoarea exporturilor de arme, pe anul 2022.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x