#alegeri2024

Este AUR de capul lui la europarlamentare? Cum i se aude mesajul în corul partidelor de extremă dreapta din Europa

Computer Hope Guy
Liderul AUR, George Simion, la conferinţa internaţională „Make Europe Great Again”, organizată de Alianţa pentru Unirea Românilor la Palatul Parlamentului din București, pe 27 aprilie 2024. / Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. AUR a fost marea surpriză a alegerilor parlamentare din 2020, atunci când a reușit să intre în Parlamentul României. De atunci, nu a ratat nicio temă internă, iar pandemia a reprezentat o trambulină politică pentru formațiunea lui George Simion.
  2. Cu ochii pe primele mandate în Parlamentul European, partidul a început să-și adapteze mesajele și în funcție de cele promovate de alte formațiuni europene cu discurs radical și populist.
  3. La nivel european, partidele de extremă dreapta au un narativ oarecum similar. Contextul național îi permite însă partidului lui Simion să facă apel și la istorie și să se folosească de figurile unor domnitori și voievozi.
  4. La nivelul Uniunii Europene, există îngrijorări legate de faptul că tot mai multe partide radicale de dreapta vor obține rezultate bune la alegerile europarlamentare de pe 9 iunie. AUR caută să se coordoneze cu acestea și să-și asigure viitoare alianțe.
  5. Chiar dacă arhitectura Parlamentului European va fi cu totul alta după data de 9 iunie, analiștii cred că nu toate partidele își vor păstra tonul radical și populist din campania electorală. Și chiar dacă ar face-o, asta nu înseamnă că se vor înțelege și vor reuși să formeze coaliții influente.

Marea surpriză a alegerilor din 2020 a fost intrarea în Parlament a AUR – Alianța pentru Unirea Românilor, un partid care a zburat sub radar, dar care a reușit să adune atunci peste 9% din voturi. Patru ani mai târziu, formațiunea condusă de George Simion se pregătește să-și trimită primii reprezentanți în Parlamentul European.

După toamna lui 2020, mulți au insistat că formațiunea ar trebui izolată și că nu ar trebui să fie lăsată să acapareze agenda publică. Nu a fost posibil.

Între timp, AUR e poziționat pe locul al doilea în sondajele pentru europarlamentare, iar mesajul său, care poate părea granulat și lipsit de substanță deseori, a început să se alinieze în anumite privințe cu cel promovat de alte partide considerate de extremă dreapta – de la cele din Germania și până la cele din Italia, Franța sau Polonia.

Așadar, unde se situează AUR în tot acest context european? Cu ce vrea să-și convingă electoratul la alegerile din 9 iunie? Și, mai ales, cât din retorica altor partide ale dreptei radicale regăsim și în agenda formațiunii conduse de George Simion?

4 ani cu AUR în România

După intrarea în Parlament, AUR a apăsat puternic pedala naționalismului și a valorilor tradiționale, dar a căutat mereu să se lege de teme de actualitate, mai mult sau mai puțin relevante. Niciun scandal la zi și nicio temă de pe agenda publică nu au fost ignorate de partidul condus de George Simion.

Cu telefonul în mână, liderul partidului a militat pentru plățile cash (deși nu voia nimeni să le interzică), a mers la protestele fermierilor (care nu l-au vrut acolo) și s-a certat pe holuri cu colegii săi din Parlament.

A venit pandemia, iar discursul populist, principalul motor pentru astfel de formațiuni, s-a amplificat și a început să prindă. La fel ca în cazul altor formațiuni considerate de extremă dreapta, vremurile tulburi au fost teren propice pentru propagarea conspirațiilor și pentru instalarea fricii în rândul populației.

Demagogia e un element al populismului, dar literatura de specialitate definește populismul ca un discurs care face o antagonizare între o presupusă elită – clasa politică, media, de exemplu – și the people – oamenii de rând, care sunt priviți ca un fel de victime fără de vină ale acestei elite. E o gândire binară, în care elitele de la conducere sunt profund corupte, fac rău omului de rând”, spune Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” și doctor în Comunicare.

Populismul, în sensul foarte larg, înseamnă să le spui oamenilor ce vor să audă, chiar și cu prețul ignorării unor fapte sau fără să oferi soluții. Disecat, acest mesaj e mai mult de atât.

„Ideea de celălaltthe othercare este portretizat ca un tip de amenințare pentru societate. De obicei, celălalt este fie imigrantul, fie comunitatea LGBT. Odată ce creezi frica, teama că există un dușman comun, e mult mai ușor să vii să spui eu am să vă apăr de acest dușman”, afirmă experta pentru Panorama.

Pandemia a reprezentat, într-adevăr, o trambulină pentru multe partide europene cu viziuni extremiste, radicale ori populiste. Iar rețeta a fost peste tot cam aceeași: „AUR a făcut multe live-uri, partidul s-a bazat foarte mult pe George Simion mergând în diferite locuri și filmându-se pe el cum fie se ia la harță cu diferite autorități, fie expune fărădelegi sau probleme din țară, lucru care e destul de ieftin de făcut”, adaugă Adina Marincea.

În căutarea unui loc sub umbrela altor europeni cu viziuni similare


Notă*: Partidul PiS din Polonia, care a pierdut puterea după alegerile de anul trecut, nu figurează pe harta dreptei radicale din Europa, tocmai pentru că formațiunea nu s-a distanțat total de partidele de centru-dreapta, chiar dacă a venit deseori cu un discurs radical și chiar cu măsuri anti-liberale cât a fost la putere. În dreptul Poloniei, pe hartă figurează Confederația, un partid care are un mesaj clar de extremă dreapta.

Primul test pentru formațiunea lui Simion îl reprezintă europarlamentarele și localele

Cu ochii pe dubla rundă de alegeri din 9 iunie și cu bătaie lungă pentru cele parlamentare din toamnă, AUR și-a recalibrat discursul din campanie. Conștient că urmează să câștige primele fotolii de europarlamentar, s-a uitat către celelalte partide ale dreptei radicale din Europa și a încercat să-și adapteze mesajul în funcție de temele cu care defilează aceste formațiuni, fie pentru a copia din strategia lor, fie pentru a crea premisele unor alianțe viitoare, în PE.

La ce ne referim, însă?

La nivel european, încă se poartă dezbateri dacă aceste partide sunt radicale de dreapta, populiste de dreapta sau de extremă dreapta. Una dintre definițiile universal acceptate îi aparține lui Cas Mudde, profesor universitar specializat în populism și extremism, care le numește Populist Radical Right (PRR) – partide populiste radicale de dreapta.

„Dreapta radicală are două mari dimensiuni, care sunt uniform respectate în discursul partidelor politice de peste tot din Europa: prima e nativismul – adică ideea de superioritate valorică, de prioritizare a populației native din țară, în special a celei cu educație mai puțină, din mediul rural, mitologizată ca fiind dezavantajată de tranziție, de dezvoltarea Uniunii Europene”, explică pentru Panorama sociologul Dani Sandu, care studiază ascensiunea dreptei radicale în Europa.

Al doilea element este apelul la autoritate și autoritarism, care „face trimitere la istoria națională, la cât de importanți au fost liderii din trecut și cum trebuie să ne întoarcem cumva în aceeași direcție”, adaugă el.

Din aceste două mari teme derivă și celelalte mesaje care merg pe linia conservatoare: la modul foarte general, e vorba de respingerea ideilor progresiste, de la recunoașterea drepturilor minorităților sexuale și până la politicile agresive referitoare la mediu.

Dar cea mai vizibilă dintre ele e politica anti-imigrație.

„Una dintre dimensiunile nativismului e protejarea capitalului uman local – să nu vină imigranții să ne ia locurile de muncă – și blocarea structurilor transnaționale care permit venirea de imigranți din afara Uniunii Europene”, explică Dani Sandu.

AUR a început abia recent să insiste pe această temă, dar o face timid, tocmai pentru că acest fenomen nu afectează în mod direct România. Un raport recent realizat de think-tank-ul slovac Globsec arăta că doar unu din patru români crede că migranții reprezintă o amenințare la adresa valorilor și a identității sale.

„Mesajul anti-imigranți începe să fie, ușor-ușor, scos de la naftalină și în România, pentru că avem o creștere destul de semnificativă a numărului de muncitori asiatici. Poate nu e atât de vizibil în programul AUR, dar îl vedem în discursurile unor ideologi ai partidului – cum ar fi Claudiu Târziu, la conferința Make Europe Great Again. Sunt foarte în linie cu discursul care domină acum partidele populiste și de extremă dreapta din Europa și care mi se pare că se duce în zona teoriilor conspiraționiste de tipul Great Replacement – Marea Înlocuire: gata, vin imigranții, mai ales cei necreștini, și dispar civilizația și cultura albă europeană”, punctează Adina Marincea, cercetătoarea de la „Elie Wiesel”.

Discursul conservator e, de asemenea, în linie cu ce promovează alte partide radicale din regiune.

„E zona asta anti-LGBT sau, cum mai zic ei, pro familia tradițională, care vine la pachet și cu alte lucruri: discursuri împotriva a ceea ce ei numesc ideologia de gen, împotriva educației sexuale în școli. Lucrurile astea sunt foarte comune cu ce promovează partidul Law and Justice (PiS) din Polonia, care avea o agendă similară anti-LGBT și anti-avort. Am văzut și în Ungaria măsuri similare, sunt mesaje comune și chiar citisem un raport recent despre cum astfel de mișcări se coordonează, există tot felul de finanțări, există reprezentare în Parlamentul European”, spune Adina Marincea.

Cât privește suveranismul, partidul lui Simion se remarcă și cu un mesaj ambivalent: a vorbit despre „Înalta Poartă” de la Bruxelles, dar nu a mers până într-acolo încât să ceară ieșirea României din UE.

„Suveranismul nu este un element definitoriu al dreptei radicale. Sigur că cei mai mulți dintre ei sunt cât se poate de suveraniști. Dar nu sunt doar ei, există și partide cumva mainstream care au puncte de vedere suveraniste și nu e neapărat o problemă, atât timp cât există o deschidere la negociere cu alte partide”, spune Dani Sandu.

Indiferent de temă, principala preocupare a instituțiilor europene la acest moment e reprezentată de valul de ură și de polarizarea tot mai vizibilă. Pentru că, după cum am văzut recent în Slovacia, ura poate duce și la gesturi extreme, cum a fost tentativa de asasinat de care a fost vizat premierul Robert Fico.

Comisia Europeană a adunat, recent, propuneri pentru eliminarea discursului care incită la ură de la 150 de cetățeni aleși aleatoriu din statele membre, în cadrul European Citizens’ Panel on Tackling Hatred in Society.

Doar că, până la cetățeni, există decidenții politici.

„Rolul partidelor politice în polarizare este imens și impresia mea e că acestea merg prea departe cu discursul civic. Spre exemplu, parlamentarii europeni care incită la ură sunt sancționați și chiar dacă sancțiunile nu sunt atât de mari și ei continuă, e totuși un punct de plecare. Nu știu dacă la nivel național e la fel. Ar trebui mai multă implicare din partea instituțiilor, să traseze niște limite foarte clare în care să se încadreze mesajele dintr-un discurs sau dezbatere”, spune pentru Panorama Robin Sclafani, directoare executivă a ONG-ului CEJI – A Jewish Contribution to an inclusive Europe, axat pe politici antidiscriminare, prezentă în calitate de expert la evenimentul CE.

Cu voievozi și domnitori în campanie

AUR are teme comune cu cele ale europenilor, dar contextul național permite partidului să meargă și cu o agendă diferită.

„Unul ar fi filonul ăsta neolegionar – să ne amintim, spre exemplu, că Simion a vrut să-l numească președinte de onoare pe Călin Georgescu, care avea un discurs pro-legionar pe față, îl preamărea pe Zelea Codreanu. În Vestul Europei, în țări precum Germania, e mult mai greu să ai un asemenea mesaj, te lovești de nazism, și atunci el este mult mai codificat, mai ascuns”, spune Adina Marincea, care a și publicat o analiză pentru Context.ro, unde arată cum s-a mobilizat extrema dreaptă din România pentru reabilitarea lui Mircea Vulcănescu.

În Germania, spre exemplu, unul dintre cei mai cunoscuți candidați ai AfD, partid de extremă dreapta care a cunoscut un avans în ultimii ani, a fost amendat cu 13.000 de euro, după ce a folosit un slogan nazist în campanie – Totul pentru Germania!”. Pedeapsa maximă pentru fapta pentru care a fost judecat Björn Höcke era de trei ani de închisoare.

La noi în țară, AUR nu se ferește să glorifice trecutul, fie el chiar și îndepărtat, și a decis să defileze în campanie cu afișele unor domnitori și voievozi români, precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.

aur alegeri 2024 9 iunie
Sediul central al AUR din București. Sursa foto: Panorama.ro

„Se mulează pe modul în care istoria noastră e narativizată în educația, în manualele, în discursul principalilor istorici români, care invită perfect la zona asta de populism naționalist și atunci nu e deloc de mirare că ea este instrumentalizată de astfel de partide fix în aceste scopuri. Foarte mulți oameni din societatea românească nici măcar nu știu că autoritățile române au făcut Holocaust în România, noi învățăm că Antonescu sau Vulcănescu au fost eroi, elitele interbelice, gânditori la care trebuie să ne uităm cu admirație, nu criminali de război”, adaugă Adina Marincea. 

Cum va arăta extremismul în Europa după 9 iunie?

Împărțirea grupurilor în actuala legislatură a Parlamentului European 2019-2024
Împărțirea grupurilor în actuala legislatură a Parlamentului European. GUE/NGL e stânga radicală, iar ECR și ID sunt radicalii de dreapta / Sursa foto: Parlamentul European

Toate sondajele arată că arhitectura Parlamentului European se va modifica după europarlamentare, cu un bloc al dreptei radicale tot mai închegat, care va încerca să-și impună agenda. În cazul României, marea întrebare încă dinainte de campania electorală oficială a fost cât de mare va fi grupul deputaților AUR la Bruxelles și cum va afecta asta raportul de forțe în interiorul delegației naționale românești din PE, dar și în grupurile politice radicale.

„Mă aștept la un Parlament European mai puțin militant pe probleme de mediu – dreapta radicală e ferm de partea agricultorilor și fermierilor, dar și pe politici care vizează relațiile de gen și drepturile minorităților sexuale”, crede Dani Sandu.

Există, însă, experți care subliniază că, odată ajunși în cercurile de putere, mulți politicieni cu discursuri extremiste își dau seama că soluțiile simple pe care le propun nu se pretează la probleme complexe. Drept urmare, își indulcesc tonul.

Un foarte bun exemplu în acest sens e chiar șefa Guvernului italian, Giorgia Meloni, care și-a temperat discursul și chiar și l-a armonizat, în linii mari, cu narativul de la Bruxelles. „Partidele care sunt la putere trebuie să apere într-un fel ceea ce fac, chiar dacă nu este principalul element al discursului lor, ele nu pot să aibă același gen de campanie ca partidele din opoziție”, spune Dani Sandu.

În preajma alegerilor, chiar și Marine le Pen – lidera Adunării Naționale din Franța și „superstar” al populismului naționalist din Europa – a decis să rupă colaborarea cu germanii de la AfD, din cauza unor declarații controversate făcute de principalul candidat al formațiunii germane. Lidera partidului francez se uită mai degrabă către o colaborare cu formațiunea Giorgiei Meloni.

Tot din cauza acestor declarații, AfD și-a pierdut, de asemenea, și locul în grupul Identitate și Democrație, din PE. 

„Centrul e noul radical”

Cu alte cuvinte, una e discursul din țară și alta e ce se dezbate la Strasbourg sau Bruxelles, cele două sedii ale legislativului UE.

Cât privește AUR, a existat o bună perioadă de timp în care George Simion s-a uitat la Viktor Orban, premierul iliberal al Ungariei și liderul partidului Fidesz, ca la un lider puternic, de la care are ce învăța, chiar dacă pe agenda națională discursul antimaghiar a existat mereu. Relațiile s-au răcit în timp, iar retorica împotriva comunității maghiare s-a întețit în această campanie, după ce Orban nu a fost de acord ca AUR să facă parte din grupul parlamentar european al conservatorilor – ECR, în care FIDESZ a ajuns după ce a fost dat afară din Grupul Popularilor Europeni (centru-dreapta).

Astfel de disensiuni sunt frecvente în preajma alegerilor. Fiecare alege să se concentreze pe propriile interese pentru a aduna cât mai multe voturi. Se fac sau se desfac alianțe, au loc trădări sau sunt speculate tot felul de oportunități.

Singura realitate care nu poate fi ignorată e avântul tot mai multor formațiuni de extremă dreapta. Iar dacă extremismul devine un soi de normalitate, cum vor fi priviți cei cu discursuri moderate?

„Adevărul e că nu avem răspunsuri simple. Abordarea de centru este acum, în bula de la Bruxelles, considerată cea mai radicală. Ești considerat fie slab, fie ipocrit, poate birocratic sau oportunist. Dacă nu ascultăm, atunci nu vom găsi niciodată soluții și vom rămâne tot mai mult prinși în bulele noastre, oricare ar fi ele”, conchide Robin Sclafani.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Ciprian Ioana

S-a alăturat echipei Panorama în octombrie 2023. Și-a început cariera în presă la radio Europa FM, în 2011. Inițial, își dorea să fie DJ/realizator de emisiuni, dar a fost cooptat rapid în echipa de știri și acolo a rămas vreme de aproximativ 7 ani.

Mai târziu, a descoperit că-i place jurnalismul economic, a lucrat la emisiunea Business Club (Digi24), postul Digi FM, dar și pentru site-urile Playtech.ro și Digi24.ro.

E pasionat de știrea din spatele știrii și vrea să cunoască de ce se întâmplă, nu doar ce se întâmplă. Crede că, într-o lume care trăiește pe repede-înainte, e nevoie ca la finalul zilei să rămâi cu un tablou cât mai rotund a ceea ce te interesează, nu cu frânturi de informații mai mult sau mai puțin relevante.

Pe lângă cariera de jurnalist, Ciprian e voice-over profesionist, cu peste un deceniu de experiență. Îi poți auzi vocea prin reclame sau documentare.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
5 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    8
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x