Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.

Articole de Andrei Luca Popescu

Când trilioanele de dolari nu pot construi un stat

Nota de plată a eșecului din Afganistan. 3 lecții din cel mai lung război al Americii

SUA și-au retras militarii din cea mai lungă operațiune militară din istorie, care a durat 20 de ani în Afganistan. Foto: Shutterstock.

Statele Unite împreună cu aliații săi au cheltuit peste 2.000 de miliarde de dolari și au pierdut peste 7.000 de militari și contractori privați în cea mai lungă operațiune militară din istoria sa: 20 de ani în Afganistan. Rezultatul? Totul s-a năruit în câteva săptămâni.

Munca la stat și oamenii ei

Ciocnirea civilizațiilor. Portretul bugetarului, prin ochii șefului venit din privat

Fosta jurnalistă Pro TV Elena Lasconi a fost aleasă primar în Câmpulung. Sursa foto: Agerpres.

Cum au intrat în coliziune Elena Lasconi, Radu Mihaiu și Romeo Dunca, veniți din privat în administrația locală, cu ecosistemul bugetar din subordine. Pentru managerii care nu învață să lucreze cu mindset-ul bugetar, riscul de eșec este ridicat, explică Sorin Ioniță.

De la Dunning-Kruger la „pupincurism”

Misterul șefilor incompetenți și de ce e nevoie într-o companie de „cărătorii de servietă”

Foto: Shutterstock

Șefii incompetenți și „curtenii” cu care aceștia se înconjoară sunt frustranți. Fie pentru că nivelul lor de competență este sub nivelul poziției, fie pentru că pur și simplu se dovedesc incapabili emoțional și managerial să gestioneze o echipă. De ce se ajunge aici?

Fuga de pe Pământ

3 motive pentru care zborul „baronilor” în spațiu e mai mult decât o joacă de bogați

Capsula spațială Dragon, dezvoltată de compania SpaceX a miliardarului Elon Musk, e folosită deja de NASA, pentru a-și transporta cosmonauții pe Stația Spațială Internațională. Foto: Shutterstock.

Bezos, Musk și Branson au fost supranumiți „baronii spațiului”. Mulți au râs de ei ca de niște bărbați hiper-bogați, loviți de criza vârstei mijlocii. Ce importanță are că acești trei magnați au decis să investească masiv în cercetarea și dezvoltarea zborului în spațiu?

„Cum să lucrezi pentru un idiot”

Șef bun vs. șef de coșmar. Ce iubesc și ce urăsc 4 generații de angajați la liderii lor

Angajați din zona corporativă a Capitalei, ieșind de la metrou, în Pipera. Sursa: Inquam/Octav Ganea.

Relațiile proaste cu șefii ocupă primele locuri în orice top al motivelor de a-ți părăsi jobul. Panorama pune în relație portretul-robot al șefului ideal cu o radiografie a factorilor care îi motivează și îi enervează pe angajați, în funcție de generația în care s-au născut.

Dialogul ratat cu românii

„Militarizarea” comunicării în pandemie. De ce vorbește statul român ca un plutonier cu cetățenii săi?

Colonelul Valeriu Gheorghiță, șeful campaniei de vaccinare, și Raed Arafat, cel care coordonează comitetul care propune restricțiile anti-Covid, alături de premierul Florin Cîțu. Sursa foto: Guvernul României

De la anunțarea măsurilor anti-Covid, la promovarea vaccinării, în România s-a vorbit mai ales pe ton cazon, de lemn, de la o tribună autoritară. Statul nu a știut cum să răspundă reacțiilor de respingere, furie sau frică ale cetățenilor. Sau poate nici nu i-a păsat.