Fiecare român lasă în urma lui, în fiecare an, aproape 25 kg de deșeuri de plastic, în medie. România se află printre țările cu una dintre cele mai scăzute rate de reciclare din Uniunea Europeană, doar 39,9%, potrivit datelor Eurostat.

Din 30 noiembrie, trebuie să intre în vigoare o schimbare care ar trebui să vină în întâmpinarea acestei probleme. Sistemul de garanție-returnare (SGR) presupune un lucru prezent deja în multe alte țări: majoritatea băuturilor cu ambalaj din sticlă, plastic sau metal vor fi vândute cu o garanție de 50 de bani pe recipient, pe care cumpărătorii o pot recupera când returnează ambalajul la un centru de colectare.

Nu va fi însă atât de simplu. În 2022, gestionarea deșeurilor de plastic a reprezentat o provocare majoră pentru România, atât din punct de vedere ecologic, cât și logistic. Creșterea consumului de plastic a condus la acumularea continuă a deșeurilor, ceea ce a pus presiune pe sistemele existente de colectare și reciclare.

Dacă ne uităm la comerțul cu deșeuri de plastic, până în 2013, România era mai degrabă un exportator de astfel de deșeuri. Cu toate acestea, din 2013, situația s-a schimbat, iar cantitatea de deșeuri de plastic importate a început să depășească volumul exporturilor.

Într-un interval de doar șase ani, până în 2019, cantitatea importată s-a triplat. În 2022, aproximativ 20% din deșeurile de plastic importate de România proveneau din Grecia, în timp ce alte 18% veneau din Olanda. România a importat de asemenea 10% din totalul deșeurilor de plastic de la vecinii bulgari, în același an. E vorba de deșeuri care trebuie reciclate.

În ceea ce privește exporturile, aproape un sfert (24,7%) din deșeurile de plastic exportate de România au ajuns în Turcia, 15% în Italia și 10% în Polonia.