Problema overbooking: calculele companiilor aeriene din cauza cărora te trezești că ai bilet, dar nu ai loc în avion
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Uneori, călătoritul cu avionul este stresant – trebuie să ajungi din timp la aeroport, să te asiguri că bagajele nu depășesc limita maximă de kilograme admisă de companie sau că sunt conforme cu dimensiunile, că o mică întârziere nu îți strică celelalte planuri pe care le ai la destinație sau că turbulențele nu vor reprezenta un disconfort prea mare. Sunt doar câteva dintre temerile care pot apărea pe listă.
Însă, ce e de făcut când ajungi la aeroport, toate au decurs bine până la îmbarcare și auzi anunțul companiei aeriene că în cursă sunt prea mulți pasageri și unul sau doi sunt rugați să renunțe la zbor? Cu alte cuvinte, au fost vândute mai multe bilete decât locuri în avion sau zborul este suprarezervat (eng: overbooked).
Atunci când companiile aeriene fac overbooking, primul reflex al pasagerului este să se enerveze. Însă trebuie să nu uite la ce fel de compensații are dreptul.
Citiți și
Vacanțe în epoca stresului. Cum călătorim când totul e scump și nu știi când ajunge avionul?
„Este 2024 și se mai practică overbookingul?, este unul dintre subiectele populare de pe Reddit. Adevărul este că overbookingul este o practică folosită de multă vreme, care nu este considerată ilegală. Practic, companiile aeriene se folosesc de acest sistem pentru a-și maximiza veniturile. Înainte să ne lovim de ea în aeroport, noi, românii, am cunoscut fenomenul via CFR, unde, cu ani în urmă, se putea întâmpla frecvent să te trezești că sunteți doi călători cu aceleași locuri în tren.
La nivel global, veniturile totale ale industriei aviației sunt estimate să ajungă la suma-record de 996 de miliarde de dolari în 2024, în creștere cu 9,7% față de anul precedent.
Sursa: IATA
Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) este de părere că această practică este atât în beneficiul companiei aeriene, dar și în cel al pasagerilor.
Toate companiile aeriene calculează „no-show rate” sau procentul pasagerilor care, deși au achiziționat un bilet, nu mai ajung la poarta de îmbarcare. Motivele pot fi diverse și variază: fie pasagerul renunță la zbor, fie nu reușește să ajungă la timp la aeroport sau se pierde prin aeroport și nu mai ajunge la poarta de îmbarcare.
Stabilirea ratei de neprezentare la poarta de îmbarcare este complexă, variază de la zbor șa zbor și ia în calcul factori precum datele istorice, dar și perioada anului, inclusiv momentul din săptămână, dacă este legat de vreo sărbătoare legală sau imediat după aceasta și destinația.
În aceste condiții, companiile aeriene pot vinde mai multe bilete decât capacitatea aeronavei. Uneori, overbookingul mai apare și atunci când compania aeriană este nevoită să schimbe aeronava programată să decoleze inițial cu una mai mică.
IATA este de părere că transportatorilor aerieni ar trebui să li se permită să continue practicile de overbooking, în ciuda nemulțumirilor unor guverne care ar dori reglementări care să restricționeze această practică.
„Spre deosebire de multe bunuri pe care consumatorii le cumpără, care nu sunt perisabile și pot fi returnate și revândute, odată ce o aeronavă decolează, locurile de pe acel zbor nu mai pot fi vândute niciodată. De exemplu, o pereche de pantofi sau un tricou poate fi returnat către magazin și pus înapoi pe raft pentru a fi revândut, dar un loc într-un avion nu poate fi revândut”.
În plus, ei amintesc că unii pasageri care călătoresc cu bilete flexibile pot să nu-și anuleze rezervarea înainte de zbor, rezultând un pasager care nu se prezintă la poarta de îmbarcare, în timp ce alți pasageri își anulează rezervarea prea târziu, astfel încât compania aeriană să poată să le revândă locurile.
Companiile aeriene cunosc procentajul istoric al pasagerilor care nu se prezintă pentru zborul programat pe o anumită rută. Astfel, practica overbookingului le permite să suprarezerve, cu un anumit grad de certitudine că avionul nu va avea locuri neocupate. Uneori, însă, și statistica se înșală, caz în care apare overbookingul.
Pentru consumatori, IATA spune că principalul avantaj este acela al prețurilor care pot fi ținute mai jos, deoarece companiile aeriene ar pune costurile aferente locurilor neocupate pe seama consumatorilor. Mai mult, zborurile flexibile nu ar mai fi la fel de permisive în ceea ce privește anularea curselor, ceea ce ar însemna reducerea unor facilități.
Există câteva reguli după care se aleg pasagerii care să rămână la sol în caz de overbooking: compania aeriană trebuie să încerce să găsească voluntari și care pot renunța la locul lor în schimbul unor beneficii stabilite cu compania. În cazul în care nu se găsesc destui voluntari, atunci compania aeriană va alege dintre pasagerii care vor fi refuzați la îmbarcare.
Pentru pasageri, overbookingul este cel puțin neplăcut – pentru că asta înseamnă, în principal, planuri stricate.
Ce e de făcut?
Pentru a le proteja drepturile pasagerilor, în Europa există, de două decenii deja, Regulamentul european (EC) 261/2004.
Regulamentul se aplică pentru zborurile în interiorul UE, pentru cele care sosesc în UE din afara Uniunii și sunt operate de un transportator aerian european, sau dacă pleacă din UE către un stat non-UE, indiferent de compania care le operează.
În cazul refuzului la îmbarcare din motive de overbooking, compania aeriană trebuie să le ofere pasagerilor posibilitatea de rerutare cu cel mai apropiat zbor disponibil sau rerutarea la o dată ulterioară, în condiții similare de transport și dacă sunt locuri disponibile.
În cazul în care pasagerul refuză oferta de rerutare fiindcă zborul ulterior nu mai corespunde cu planurile sale, compania trebuie să îi ramburseze integral costul biletului, în termen de șapte zile, atât pe tronsonul efectuat, dar și pe cel neefectuat.
În cazul rerutării, pasagerii au dreptul să primească mese și băuturi răcoritoare, direct proporționale cu timpul de așteptare, sau cazare, în cazul în care timpul de așteptare este de una sau mai multe nopți.
Ce este important de știut pentru cei care se trezesc într-o astfel de situație este că, pe lângă aceste soluții, pasagerul are dreptul la compensații suplimentare în cazul în care există întârzieri mai mari de trei ore peste ora de plecare prevăzută, astfel:
- 250 de euro dacă zborul este de 1.500 de kilometri sau mai puțin
- 400 de euro dacă zborul are peste 1.500 de kilometri în interiorul UE sau între 1.500 și 3.000 de kilometri pe toate celelalte zboruri
- 600 de euro dacă zborul are peste 3.500 de kilometri
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
