CE AI FĂCUT LA BAC?

Ce spun datele despre generația care a dat Bacalaureatul în 2022

Edit Gyenge

Examenul de Bacalaureat este apogeul unui parcurs școlar care, nu de puține ori, este influențat de politicile de educație, de sistemele de notare, de factori economici și sociali. În spatele ratelor de promovare stau multe alte date care ilustrează cu adevărat performanța unei generații. Nu este suficient să ne uităm la ratele de promovare a examenului de Bacalaureat la nivel național pentru a caracteriza performanța unei generații. Această performanță trebuie pusă într-un context și analizată ca atare.

Panorama încearcă să caute trei astfel de situații, de conjuncturi care să îmbogățească interpretarea rezultatelor la examenul de Bacalaureat.

Analiza de ansamblu (la nivel național) a rezultatelor nu oferă suficientă informație legată de performanța școlară la nivel de orașe și școli. Iar asta pentru că fiecare școală are particularitățile ei și funcționează în contexte socio-economice diferite. Abordarea granulară (la nivelul fiecărei școli) oferă posibilitatea unei analize corecte și, mai departe, folosirea acestor date pentru implementarea unor măsuri care să ducă la îmbunătățirea performanței școlare.

Pentru o altfel de panoramă” asupra sistemului de învățământ, am realizat trei hărți interactive cu rezultatele examenului de Bacalaureat 2022 la nivelul fiecărei școli din București, județele Cluj și Iași, punând rezultatele în lumina ultimilor 12 ani de reformă în sistemul de învățământ românesc.

Totodată, am surprins și cum se reflectă dificultatea subiectelor în notele primite de elevi, iar surprizele nu au întârziat să apară.

Urmărind graficele de mai jos (cu un click pe fiecare buton pentru a ajunge la detalii), veți avea o imagine de ansamblu asupra ceea ce a însemnat școala pentru generația care și-a început educația în 2010 și a dat Bacalaureatul în 2022.

Harta interactivă a rezultatelor la examenul de Bacalaureat pe fiecare școală.

Alege făcând click pe regiunea care te interesează

Câți miniștri și ce reforme a prins această generație în cei 12 ani de școală

Fă click pe buton pentru a merge la secțiune.

Subiecte ușoare, note de trecere date cu ușurință – surpriza dezvăluită de analiza notelor prin raportarea la curba lui Gauss

Fă click pe buton pentru a merge la secțiune.

Tabloul unei generații de elevi (2010-2022)

Cei mai mulți dintre cei care au dat examenul de Bacalaureat în 2022 s-au născut între 2003 și 2004. De la vârsta la care au intrat la școală și până acum, au prins mandatele a 17 miniștri ai Educației și reforme peste reforme în educație. 

2010/2011
Au intrat la școală
Au intrat în clasa I
Când acești copii au intrat la școală, se înregistra cea mai redusă populație școlară de ciclu primar din ultimii 20 de ani.
Din totalul populației cu vârsta cuprinsă între 5 și 9 ani, în 2010, doar 58% era înscrisă în ciclul primar!

Până la sfârșitul ciclului primar (2014/2015), copiii au prins 6 miniștri, fiecare cu propriile reforme. Click pe fețele miniștrilor pentru a vedea reformele.

A introdus camerele de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale. A fost adoptată o nouă Lege a Educației, care prevedea, printre altele:  includerea clasei a IX-a în gimnaziu, introducerea învățământului obligatoriu de 10 clase, obligativitatea ca învățătorii să aibă studii superioare, iar profesorii să urmeze un master didactic.

Daniel Funeriu

Dec., 2009 – Feb., 2012

În cele 3 luni de mandat, nu a implementat măsuri sau politici speciale

Cătălin Baba

Feb. – Mai, 2012

Nu a apucat să-și îndeplinească mandatul deoarece, la scurt timp după numire, a demisionat din funcția de ministru al Educației, Cercetării și Tineretului, în urma acuzațiilor de plagiat.

Ioan Mang

Mai, 2012

A desființat, prin ordin de ministru, Consiliul General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Liviu Pop

Mai – Iul., 2012

A propus să fie implementat un Bacalaureat profesional pentru elevii care nu trec examenul din prima.

Ecaterina Andronescu

Iul. – Dec., 2012

Clasa a IX-a rămâne la liceu, durata învățământului obligatoriu a crescut de la 10 la 11 ani. În 2014, au fost adoptate 97 de modificări în funcționarea sistemelor de învățământ preuniversitar și superior. Printre acestea sunt: doctoranzii pot să urmeze cursurile și la fără frecvență, Ministerul Educației poate organiza bacalaureatul în trei sesiuni de examen, iar primarul participă la Consiliul de Administrație al școlii.

Remus Pricopie

Dec., 2012 – Dec., 2014

2014/2015
Au intrat la gimnaziu
Au intrat în clasa a V-a
Când acești copii au intrat în clasa a V-a, populația școlară de gimnaziu era deja în scădere.
Din totalul populației cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani, 69% erau înscriși la gimnaziu.

Până la sfârșitul gimnaziului (2018/2019), copiii au prins alți 8 miniștri. Click pe fețele miniștrilor pentru a vedea reformele.

A susținut adoptarea unei noi Legi a Educației. Cîmpeanu a inițiat controversata Ordonanță de urgență 94/2014, supranumită „ordonanța amnistierii plagiatorilor”. Ordonanța ar fi permis oricui poseda o diplomă de studiu de la o unitate de învățământ din România să renunțe la ea prin cerere.

Sorin Cîmpeanu

Dec., 2014 – Noi., 2015

Nu a avut reforme sau politici speciale

Adrian Curaj

Noi., 2015 – Iul., 2016

A susținut nevoia de a investi în învățământul din mediul rural.

Mircea Dumitru

Iul., 2016 – Ian., 2017

A propus evaluarea doctoratelor doar de către către universitățile de la care provin. Nu a fost susținut în implementarea acestei propuneri. 

Pavel Năstase

Ian. – Iun., 2017

A introdus manualele editurii unice.

Liviu Pop

Iun., 2017 – Ian., 2018

Nu a adoptat măsuri sau politici speciale.

Valentin Popa

Ian. – Sep., 2018 

Nu a avut măsuri sau politici speciale.

Rovana Plumb

Sep. – Noi, 2018

A lansat promisiunea sindicatelor de a adopta trei noi legi ale educației. Nu s-a întâmplat.

Ecaterina Andronescu

Noi., 2018 – Aug., 2019

2018/2019
Au început liceul
Au intrat în clasa a IX-a
Când elevii au intrat în clasa a IX-a, populația școlară de liceu înregistra printre cele mai mici valori din ultimii ani.
Din totalul populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, procentul celor înscriși la liceu în 2018 era de 49%.

Până la terminarea liceului (2022), copiii au prins alți 4 miniștri. Click pe fețele miniștrilor pentru a vedea reformele.

A lansat promisiunea sindicatelor de a adopta trei noi legi ale educației. Nu s-a întâmplat.

Ecaterina Andronescu

Noi., 2018 – Aug., 2019

Nu a avut măsuri sau politici speciale.

Daniel Breaz

Aug. – Noi., 2019

Nu a avut măsuri sau politici speciale.

Monica Anisie

Noi., 2019 – Dec., 2020

A declarat că lucrează la restructurarea sistemului de învățământ, iar în ceea ce privește bacalaureatul, a susținut că abia în 2027, cel mai devreme, putem să avem un examen radical schimbat.

Sorin Cîmpeanu

Dec., 2020 – prezent

2022/2023
Vor intra la facultate
Au terminat liceul. Urmează facultatea

Numărul absolvenților de liceu care intră la facultate este și el în scădere în ultimii ani. Acest lucru are legătură cu faptul că populația scade, iar cei mai mulți aleg să urmeze cursuri în afara țării.

Un caz izolat de creștere semnificativă a numărului de înscriși la facultate a fost în 2007, la momentul aderării României la Uniunea Europeană. Atunci a fost introdus  Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), iar Uniunea Europeană a recunoscut diplomele românești, ceea ce a determinat un procent ridicat din populație să se înscrie la facultate (la ciclul de licență), indiferent de vârstă.

Ce spun notele de la Bac despre subiecte

În fiecare an, încă din primele zile de examen apar discuții legate de dificultatea subiectelor și toate interpretările trec prin filtrul personal al copiilor, care se raportează la gradul lor de cunoaștere sau la subiectele învățate la clasă. 

Pentru a înțelege cât de dificile au fost subiectele și cât de bine au fost formulate, am plotat rezultatele la câteva materii, folosind distribuția Gauss. 

Ce este curba lui Gauss?

Curba lui Gauss este reprezentarea grafică a (probabilităţii) repartizării unor valori în funcţie de o media standard. Așadar, dacă evaluăm perfect obiectiv performanța la anumite materii la examenul de Bacalaureat, este foarte posibil ca valorile să se așeze într-o diagramă precum cea de mai jos:

  • Dacă vârful curbei se întreaptă spre stânga, atunci ar arăta că prevalează numărul celor care au luat note sub 5, iar subiectele au fost grele pentru nivelul de pregătire.

 

  • Dacă vârful curbei merge spre dreapta, graficul va arăta că prevalează numărul celor care au luat note peste 5 și deci, subiectele au fost ușoare pentru nivelul de pregătire.

 

  • Dacă, din contră, rezultatele nu se așază sub forma unei curbe, atunci subiectele nu au fost formulate astfel încât să permită o trecere graduală de la o notă la alta în funcție de nivelul de cunoaștere.

Ce arată notele obținute la Limba Română în ultimii 5 ani?

Graficele de mai jos arată o distribuție neuniformă a numărului de elevi care au luat note peste cinci, cu un accent puternic (o aglomerare) în jurul notei 5. Diferența de la nota 4 la nota 5 este majoră, ceea ce ar putea arăta o creștere artificială a punctajului pentru obținerea notei de trecere. 

Această creștere este cea mai accentuată în anul 2020, după exact un an de școală online din cauza pandemiei.

Interesant este faptul că nu se articulează o curbă echilibrată în nici măcar unul din anii reprezentați, ceea ce poate semnifica faptul că subiectele la Limba Română nu sunt construite astfel încât să permită evoluția graduală, firească de la o notă la alta în funcție de nivelul de cunoaștere. 

2018

2019

2020

2021

2022

Ce arată notele obținute la Matematică în ultimii 5 ani?

Cei care au dat examen la matematică, profil matematică informatică

La Matematică situația este diferită. În fiecare an se construiește o curbă cu vârful mult în partea dreaptă, adică în preajma notelor de 9 și 10. Dincolo de faptul că acest lucru poate să însemne o formulare mai ușoară, accesibilă a subiectelor, mai arată că există o ierarhie ascendentă a competențelor.

Ca și în cazul subiectelor la Limba Română, anul 2020 vine cu particularități. În cazul de față, numărul notelor de 1 este cel mai mare din ultimii ani, ceea ce poate să însemne că un procent mare de elevi a fost prins încercând să copieze sau, pur și simplu, nu a răspuns la nici măcar un subiect. Tot atunci se poate observa o creștere artificială a notelor de trecere.

2018

2019

2020

2021

2022

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, Ministerul Educației, Data.gov, Wikipedia

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x