Examenul de Bacalaureat este apogeul unui parcurs școlar care, nu de puține ori, este influențat de politicile de educație, de sistemele de notare, de factori economici și sociali. În spatele ratelor de promovare stau multe alte date care ilustrează cu adevărat performanța unei generații. Nu este suficient să ne uităm la ratele de promovare a examenului de Bacalaureat la nivel național pentru a caracteriza performanța unei generații. Această performanță trebuie pusă într-un context și analizată ca atare.
Panorama încearcă să caute trei astfel de situații, de conjuncturi care să îmbogățească interpretarea rezultatelor la examenul de Bacalaureat.
Analiza de ansamblu (la nivel național) a rezultatelor nu oferă suficientă informație legată de performanța școlară la nivel de orașe și școli. Iar asta pentru că fiecare școală are particularitățile ei și funcționează în contexte socio-economice diferite. Abordarea granulară (la nivelul fiecărei școli) oferă posibilitatea unei analize corecte și, mai departe, folosirea acestor date pentru implementarea unor măsuri care să ducă la îmbunătățirea performanței școlare.
Pentru o altfel de „panoramă” asupra sistemului de învățământ, am realizat trei hărți interactive cu rezultatele examenului de Bacalaureat 2022 la nivelul fiecărei școli din București, județele Cluj și Iași, punând rezultatele în lumina ultimilor 12 ani de reformă în sistemul de învățământ românesc.
Totodată, am surprins și cum se reflectă dificultatea subiectelor în notele primite de elevi, iar surprizele nu au întârziat să apară.
Urmărind graficele de mai jos (cu un click pe fiecare buton pentru a ajunge la detalii), veți avea o imagine de ansamblu asupra ceea ce a însemnat școala pentru generația care și-a început educația în 2010 și a dat Bacalaureatul în 2022.
Harta interactivă a rezultatelor la examenul de Bacalaureat pe fiecare școală.
Alege făcând click pe regiunea care te interesează
Câți miniștri și ce reforme a prins această generație în cei 12 ani de școală
Fă click pe buton pentru a merge la secțiune.
Subiecte ușoare, note de trecere date cu ușurință – surpriza dezvăluită de analiza notelor prin raportarea la curba lui Gauss
Fă click pe buton pentru a merge la secțiune.
Cei mai mulți dintre cei care au dat examenul de Bacalaureat în 2022 s-au născut între 2003 și 2004. De la vârsta la care au intrat la școală și până acum, au prins mandatele a 17 miniștri ai Educației și reforme peste reforme în educație.
Până la sfârșitul ciclului primar (2014/2015), copiii au prins 6 miniștri, fiecare cu propriile reforme. Click pe fețele miniștrilor pentru a vedea reformele.
A introdus camerele de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale. A fost adoptată o nouă Lege a Educației, care prevedea, printre altele: includerea clasei a IX-a în gimnaziu, introducerea învățământului obligatoriu de 10 clase, obligativitatea ca învățătorii să aibă studii superioare, iar profesorii să urmeze un master didactic.
Dec., 2009 – Feb., 2012
În cele 3 luni de mandat, nu a implementat măsuri sau politici speciale
Feb. – Mai, 2012
Nu a apucat să-și îndeplinească mandatul deoarece, la scurt timp după numire, a demisionat din funcția de ministru al Educației, Cercetării și Tineretului, în urma acuzațiilor de plagiat.
Mai, 2012
A desființat, prin ordin de ministru, Consiliul General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Mai – Iul., 2012
A propus să fie implementat un Bacalaureat profesional pentru elevii care nu trec examenul din prima.
Iul. – Dec., 2012
Clasa a IX-a rămâne la liceu, durata învățământului obligatoriu a crescut de la 10 la 11 ani. În 2014, au fost adoptate 97 de modificări în funcționarea sistemelor de învățământ preuniversitar și superior. Printre acestea sunt: doctoranzii pot să urmeze cursurile și la fără frecvență, Ministerul Educației poate organiza bacalaureatul în trei sesiuni de examen, iar primarul participă la Consiliul de Administrație al școlii.
Dec., 2012 – Dec., 2014
Până la sfârșitul gimnaziului (2018/2019), copiii au prins alți 8 miniștri. Click pe fețele miniștrilor pentru a vedea reformele.
A susținut adoptarea unei noi Legi a Educației. Cîmpeanu a inițiat controversata Ordonanță de urgență 94/2014, supranumită „ordonanța amnistierii plagiatorilor”. Ordonanța ar fi permis oricui poseda o diplomă de studiu de la o unitate de învățământ din România să renunțe la ea prin cerere.
Dec., 2014 – Noi., 2015
Nu a avut reforme sau politici speciale
Noi., 2015 – Iul., 2016
A susținut nevoia de a investi în învățământul din mediul rural.
Iul., 2016 – Ian., 2017
A propus evaluarea doctoratelor doar de către către universitățile de la care provin. Nu a fost susținut în implementarea acestei propuneri.
Ian. – Iun., 2017
A introdus manualele editurii unice.
Iun., 2017 – Ian., 2018
Nu a adoptat măsuri sau politici speciale.
Ian. – Sep., 2018
Nu a avut măsuri sau politici speciale.
Sep. – Noi, 2018
A lansat promisiunea sindicatelor de a adopta trei noi legi ale educației. Nu s-a întâmplat.
Noi., 2018 – Aug., 2019
Până la terminarea liceului (2022), copiii au prins alți 4 miniștri. Click pe fețele miniștrilor pentru a vedea reformele.
A lansat promisiunea sindicatelor de a adopta trei noi legi ale educației. Nu s-a întâmplat.
Noi., 2018 – Aug., 2019
Nu a avut măsuri sau politici speciale.
Aug. – Noi., 2019
Nu a avut măsuri sau politici speciale.
Noi., 2019 – Dec., 2020
A declarat că lucrează la restructurarea sistemului de învățământ, iar în ceea ce privește bacalaureatul, a susținut că abia în 2027, cel mai devreme, putem să avem un examen radical schimbat.
Dec., 2020 – prezent
În fiecare an, încă din primele zile de examen apar discuții legate de dificultatea subiectelor și toate interpretările trec prin filtrul personal al copiilor, care se raportează la gradul lor de cunoaștere sau la subiectele învățate la clasă.
Pentru a înțelege cât de dificile au fost subiectele și cât de bine au fost formulate, am plotat rezultatele la câteva materii, folosind distribuția Gauss.
Ce este curba lui Gauss?
Curba lui Gauss este reprezentarea grafică a (probabilităţii) repartizării unor valori în funcţie de o media standard. Așadar, dacă evaluăm perfect obiectiv performanța la anumite materii la examenul de Bacalaureat, este foarte posibil ca valorile să se așeze într-o diagramă precum cea de mai jos:
Graficele de mai jos arată o distribuție neuniformă a numărului de elevi care au luat note peste cinci, cu un accent puternic (o aglomerare) în jurul notei 5. Diferența de la nota 4 la nota 5 este majoră, ceea ce ar putea arăta o creștere artificială a punctajului pentru obținerea notei de trecere.
Această creștere este cea mai accentuată în anul 2020, după exact un an de școală online din cauza pandemiei.
Interesant este faptul că nu se articulează o curbă echilibrată în nici măcar unul din anii reprezentați, ceea ce poate semnifica faptul că subiectele la Limba Română nu sunt construite astfel încât să permită evoluția graduală, firească de la o notă la alta în funcție de nivelul de cunoaștere.
Cei care au dat examen la matematică, profil matematică informatică
La Matematică situația este diferită. În fiecare an se construiește o curbă cu vârful mult în partea dreaptă, adică în preajma notelor de 9 și 10. Dincolo de faptul că acest lucru poate să însemne o formulare mai ușoară, accesibilă a subiectelor, mai arată că există o ierarhie ascendentă a competențelor.
Ca și în cazul subiectelor la Limba Română, anul 2020 vine cu particularități. În cazul de față, numărul notelor de 1 este cel mai mare din ultimii ani, ceea ce poate să însemne că un procent mare de elevi a fost prins încercând să copieze sau, pur și simplu, nu a răspuns la nici măcar un subiect. Tot atunci se poate observa o creștere artificială a notelor de trecere.
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, Ministerul Educației, Data.gov, Wikipedia
Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.