CĂUTÂND CE-AM PIERDUT

Noile Herculane: de la „cea mai frumoasă stațiune din Europa” la „ghost town” și retur

Computer Hope Guy
Clădirea Băilor Imperiale Austriece din stațiunea Băile Herculane, în paragină Agerpres / Paula Neamțu

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

În căutarea strălucirii și a turiștilor de altă dată, stațiunea Băile Herculane trece printr-un amplu proces de renovare. După decenii întregi de nepăsare care au făcut din stațiunea nobilimii romane și apoi a celei austro-ungare un adevărat „oraș-fantomă”, lucrurile încep în sfârșit să se miște în direcția bună. Iar la schimbarea la față participă atât autoritățile locale, cât și ONG-urile și voluntarii care vor să readucă orașul pe harta turistică a Europei. 

Timpul nu a avut milă cu stațiunea care odinioară încânta capetele încoronate ale Imperiului Austro-Ungar. Cu o istorie care datează de la Împăratul Traian, Băile Herculane au impresionat unele dintre cele mai importante figuri ale nobilimii europene. În 1852, Împăratul Franz Joseph a spus despre stațiunea din Valea Cernei că este „cea mai frumoasă de pe continent”. Asta în timp ce soția sa, Elisabeta (cunoscută drept „Sissi”), avea să viziteze stațiunea de cinci ori  în perioada 1884-1896. Băile Herculane au avut o a doua perioadă de înflorire în perioada comunistă, când s-au ridicat hotelurile mamut din stațiune. Însă tranziția postcomunistă a venit ca un șoc pentru cea mai veche stațiune de spa din Europa.

Acum, echipamentele balneo-climaterice rămân în mare parte închise, iar accesul la izvoarele termale este limitat de infrastructura învechită. Centrul istoric a ajuns într-o stare de abandon, deasupra căruia tronează statuia lui Hercule, turnată la 1847 din fier de tun. 

Astăzi, Băile Herculane încă așteaptă o strategie coerentă de reabilitare din partea Ministerului Culturii.  Dar soarta stațiunii depinde, de fapt, și de câteva decizii în instanță.

Sechestru pe modernizări

Principala piedică în calea revitalizării stațiunii botezate după cel mai curajos dintre eroii greci este pur românească. Situația legală a multor obiective de patrimoniu este în litigiu, ca urmare a unor privatizări controversate și afaceri tipice tranziției românești. 

„Ne-am fi dorit și am fi putut să facem și alte proiecte și să atragem mai multe fonduri dacă am fi avut în proprietate o serie de clădiri monument istoric care acum se află într-o avansată stare de degradare, însă ele sunt în proprietate privată sau în litigiu cu sechestru DNA sau DIICOT”, a explicat pentru Panorama Cristian Miclău, primarul din Băile Herculane.

Astfel că modernizările continuă într-un ritm mult mai lent decât ar vrea toți cei implicați – locuitori, turiști dezamăgiți, primărie și activiști. 

„Acolo unde a fost o situație foarte clară a proprietății și lucrurile sunt OK din punct de vedere legal și juridic, iar proprietarii sunt cunoscuți, fie că vorbim de stat sau de privați, se fac lucruri. De exemplu, în Pavilionul VI, fosta Ospătărie din Piața Hercules, care aparține de Ministerul Apărării Naționale, se vor investi cinci milioane de euro și va deveni centru de recuperare medicală”, ne-a explicat Oana Chirilă, fondatorul și președintele Asociației Locus, ONG-ul care acționează ca vârf de lance în implicarea civică pentru revitalizarea stațiunii. 

Baile Herculane trec printr-un amplu proces de renovare
Asociația Locus duce o cursă contra cronometru pentru salvarea Băilor Neptun foto: facebook Herculane Project

14 milioane de euro atrași în ultimii cinci ani de autoritățile locale

Și primăria a reușit recent să obțină o finanțare pentru unul dintre obiectivele turistice pe care încă le mai avea în proprietate. Este vorba de Vila Elisabeta, numită astfel în onoarea Prințesei Sissi. Până în 2010, clădirea a fost în circuitul cultural, unde a servit drept bibliotecă sau casă de cultură.

Vila are o istorie bogată, fiind construită în anul 1875 de Carol Tatartczy, fost guvernator al Băilor Herculane în perioada austro-ungară. Tatartczy este cel care a reconstruit, din bani proprii, mai multe clădiri importante din stațiune. După venirea în anul 1887 a împărătesei în stațiune într-un sejur care a durat șase săptămâni, Tatartczy a donat vila în semn de respect față de coroana austro-ungară. Reședința a devenit locul în care Sissi avea să-și petreacă și celelalte sejururi din Băile Herculane, care au avut loc până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În prezent Vila Elisabeta se află într-un stare avansată de degradare. Dar în anul 2020 proiectul de restaurare al clădirii a fost selectat în cadrul apelului „Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice” din sânul Programului RO-Cultura. Renovarea clădirii va dura 43 de luni și va fi finanțată printr-un grant european. Costurile totale se ridică la peste 2,2 milioane de euro, din care 85% din fonduri sunt nerambursabile.

Cât despre clădirile care nu aparțin de municipalitate, autoritățile nu pot face mare lucru în afară de a-i taxa pe proprietarii neglijenți:

„Majoritatea clădirilor de patrimoniu sunt din zona privată. Pentru a pune o oarecare presiune, administrația locală a mărit taxele și impozitele cu 500% pentru clădirile care nu sunt renovate sau la care nu se lucrează”, a povestit pentru Panorama Doru Coșei, consilier județean în cadrul CJ Caraș-Severin.

De altfel, autoritățile locale au început să reabiliteze mai multe obiective turistice, dar și obiective de infrastructură, după cum arată site-ul primăriei. În ultimii ani au fost demarate zece proiecte în valoare totală de aproape 14 milioane de euro. Finanțarea pentru aceste proiecte vine în mare parte din fonduri europene, dar și din granturi SEE, PNDL sau bugetul local.

Printre cele mai importante obiective renovate sau în curs de renovare se numără Parcul Vicol și podul de piatră de peste Cerna, care datează de la mijlocul secolului al XIX-lea. Sume importante au fost cheltuite de autoritățile locale și pentru renovarea și extinderea liceului „Hercules” din oraș. 

 

Pistă de bicicletă pe tot malul râului Cerna

Între timp, Primăria caută să facă orașul mai atractiv nu doar pentru turiști, dar și pentru cei aproape 5.000 de locuitori permanenți ai stațiunii. Astfel, noul Plan de Mobilitate Urbană al Băilor este la un pas să fie finalizat.

Documentul prevede ca în următorii cinci ani să fie amenajate piste de biciclete de la un capăt la altul al stațiunii, să fie realizate trasee de autobuze, să fie cumpărate autobuze electrice, stații de încărcare auto și de închiriat biciclete, o parcare de tip „park & ride” la intrarea în stațiune, dar și aliniamente de arbori și spații verzi.

„Acolo unde nu ne va permite carosabilul, vom ieși cu pistele de bicicletă în consolă, deasupra râului Cerna, iar unde ne va permite râul, după proiectul de îndiguire, care este deja în lucru, vom face piste de biciclete și zonă de promenadă pe malul râului Cerna”, ne-a explicat Doru Coșei.

Planul de Mobilitate Urbană va intra în Consiliul Local al orașului până la finalul anului. După ce va fi aprobat, vor urma și sumele de bani pe care Primăria le va cheltui pe aceste proiecte. Ce știm cu siguranță este că se va căuta ca finanțarea să fie făcută prin Programul Operațional Regional – Promovarea Mobilității Urbane Multimodale Sustenabile.

Când salvarea vine printr-un geam spart

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte pentru revitalizarea stațiunii este cel al Asociației Locus, care prin „Herculane Project” încearcă să salveze Complexul Neptun, băile imperiale din centrul orașului. Oana Chirilă, fondatorul și președintele Asociației, a povestit pentru Panorama cum s-au decis să pornească pe acest drum: „După o sesiune am ajuns la Clisura Dunării. A fost o furtună, n-am avut curent și în loc să ne întoarcem la Timișoara, am zis să vizităm Herculane. Când am ajuns acolo am simțit o legătură cu locul, în special după ce am văzut centrul istoric. Am intrat în Baia Neptun prin geamul spart, cu un coleg.”

După această experiență, Oana și colegii ei au pus bazele unei asociații pentru a schimba situația. Lucrurile au devenit serioase câteva luni mai târziu, când au strâns în jurul lor o echipă de specialiști alături de care au pus bazele proiectului privind Băile Herculane. Însă „privatizările” anapoda făcute de-a lungul ultimilor decenii le dau bătăi de cap voluntarilor, iar Băile Neptun au o poveste juridică specială. 

Clădirea aparține primăriei, dar terenul de sub ea unor privați. Iar acest hățiș birocratic absurd a îngreunat enorm de mult restaurarea clădirii. Asta pentru că autoritățile locale pot aplica pentru fonduri europene sau alte finanțări numai cu o situație clară a proprietății.

O luptă contracronometru

„Rezolvarea situației juridice reprezintă un punct critic pentru ca această clădire să poate intra într-un proces de restaurare, să poată fi accesate fonduri, pentru că milioanele astea de euro nu cred că le poate oferi doar statul român. Însă dacă se rezolvă situația juridică, sunt 100% sigură că această clădire este eligibilă pentru fonduri europene”, ne-a mai explicat Oana Chirilă.

La o primă estimare, costurile de restaurare pentru Băile Neptun se ridică la aproximativ 12 milioane de euro. Însă acestea pot varia în funcție de prețurile din construcții. Între timp, însă, Asociația Locus duce o luptă importantă în ceea ce privește punerea în siguranță a clădirii. „Vorbim de un proces foarte rapid al degradării. Suntem ca un pompier care nu știe unde să dea cu jetul de apă pentru că arde peste tot iar rezervorul este limitat. Trebuie să trecem de iarna asta în etapa de punere în siguranță în clădire, pentru că avem multe de făcut”, ne-a mai spus Oana Chirilă.

Iar această etapă va costa aproximativ 100.000 de euro, bani pe care Asociația Lotus speră să îi obțină prin donații. Până acum au strâns 73.000 de euro, iar rezultatele încep să se vadă.

Cum poate fi revitalizat turismul din Băile Herculane

Mare parte din oraș trăiește din turism și exact această ramură a avut masiv de suferit după decăderea din ultimele decenii. Cu toate acestea, lucrurile se pot urni din loc cu o colaborare mai bună la nivel local și cu o conștientizare a turismului de acest tip, crede consultantul în turism Traian Bădulescu. Acesta a povestit pentru Panorama faptul că există la nivel local o asociație de promovare a turismului din stațiune, Pro Turism Herculane, din care însă nu fac parte chiar toți hotelierii și proprietarii de pensiune din stațiune:  „Din păcate sunt orgolii foarte mari sau cel puțin erau înainte de pandemie. Acum sper să treacă peste ele. Erau hotelieri care nu voiau să facă parte din asociația de promovare, pentru că au inițiat alții asociația. E păcat, pentru că doar uniți pot face ceva mediul privat cu autoritățile locale”.

Bădulescu arată că Herculane a pierdut lupta cu cealaltă stațiune de profil celebră din fostul Imperiul Austro-Ungar. „Avem un model de bune practici în acest sens și anume Karlovy Vary, cealaltă mare stațiune balneoclimaterică din Imperiul Austro-Ungar. Cehii au găsit investiții și au știut cum să se promoveze.”

Consultantul crede că stațiunea Băile Herculane ar trebui introdusă într-o strategie de promovare la nivel național și turismul balnear în general, mai ales în contextul pandemiei de covid, unde izvoarele termale pot ajuta la refacere și tratament. Două soluții la îndemână de marketing ar fi promovarea stațiunii drept cea mai veche destinație de spa din Europa, dar și apelând la apartanența Băilor la fostul Imperiu Austro-Ungar, fapt ce ar face stațiunea mai atractivă pentru turiștii care vin din țările care compuneau fostul imperiu.

De altfel, Bădulescu atrage atenția asupra faptului că această formă de turism ar putea să pună România pe harta destinațiilor europene: „Turismul balneoclimateric este prima formă de turism de masă cu care putem ieși. Pe litoral și stațiuni montane avem concurență mare, dar pe balneo stăm bine, avem în România o treime din apele termale din Europa.”

Din păcate, însă, pandemia de Covid-19 a adus și mai multe greutăți sectorului horeca, fapt ce a redus și mai mult interesul din exterior pentru stațiunile noastre:

„Ar trebui și statul să facă ceva, dar din păcate de când a început pandemia nu ne-am promovat absolut deloc turistic. Ok, am fost oile negre ale pandemiei, noi și bulgarii, dar și Italia sau Marea Britanie s-au aflat în situația asta. Ori cele două țări o duc bine acum din punct de vedere turistic pentru că s-au promovat tot timpul. Noi nu ne-am promovat în primul rând”, continuă Bădulescu.

Stațiunea Băile Herculane a avut perioadele sale de glorie și de decădere, poate niciuna mai abruptă decât cea de acum. Însă pare că, acum, administrația s-a dezghețat și împreună cu alți actori implicați caută să readucă stațiunii strălucirea de odinioară.

„În Herculane toată lumea are impresia că nu se întâmplă nimic și totul e un dezastru. Bine, nu zic că lucrurile sunt perfecte. Nicidecum. Mai e mult de lucru până să redevină acel Herculane în care se plimba nobilimea și erau un loc în care se rulau foarte mulți bani. Dar în același timp se întâmplă lucruri, și în zona de ONG și pe cea de administrație și ar fi bine ca lucrurile astea să se întâmple în continuare”, este concluzia Oanei Chirilă. 

Autoritățile și activiștii, așa cum spun chiar ei, au mâinile legate – până la clarificarea situației legale printr-o decizie definitivă, nu pot interveni în niciun fel pentru a stopa măcar degradarea care se accentuează de la an la an. La fel ca turiștii, nu au altceva de făcut decât să privească, de pe margine, cum vântul, ploaia și nepăsarea erodează un colț de legendă din România. 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x