Banking pe limba bunicilor: după telefoane deștepte, apeluri video și emoticoane, cum îi învățăm să aibă grijă de banii lor?
Articol susținut de
Cash sau card? E o întrebare care a intrat de mult în rutina casierilor, indiferent de vârsta cumpărătorilor.
Din aplicațiile băncilor putem plăti facturi, putem lua credite, schimbăm valută sau trimitem bani prietenilor ori familiei. Dar cum s-au adaptat și cum navighează cei din Generația Baby Boomers (născută înainte de 1964) tendințele în materie de servicii financiare? Ce fac, din această privință, bunicii noștri, obișnuiți să primească pensia de la poștaș și să țină banii pentru zile negre sub cheie, și nu într-un cont de economii, care să le aducă și o dobândă?
Pentru că bunicii sunt supereroii noștri și pot orice, inclusiv să învețe banking, a fost lansat primul program intergenerațional de educație financiară din România. Campania „Banking pentru bunici”, un proiect Asociația 50 de Minute, susținut de CEC Bank, îi îndeamnă pe tineri să-i ghideze pe vârstnicii din viețile lor prin noile tehnologii, să-i ajute să descopere online banking-ul și felurile în care își pot ușura, astfel, crâmpeie din viața de zi cu zi.
„Bunicii tăi au inventat calculatoare. Tu inventează un mod să-i înveți banking”, e unul din apelurile programului. Sau: „Te-au învățat cum e cu banii. Tu învață-i cum e cu cardurile”.
Astfel, elevii de liceu și studenții din anul I și II sunt invitați să facă un video de maximum un minut, în care explică pe limba bunicilor teme de educație financiară. Pe urmă, pot să înscrie videoul în concurs. Click oriunde pe acest chenar pentru detalii.
Banii, banking-ul și seniorii
Pentru mulți bunici, tehnologia nu mai este o necunoscută. Cu ajutorul nepoților și al copiilor, vârstnicii folosesc acum telefoane smart, inițiază apeluri video cu familia și apropiații, sunt atrași de rețelele de socializare și au prins chiar și gustul Candy Crush.
Dar, multora dintre ei le este greu să se familiarizeze cu lucrurile noi, și în special cu cele care au legătură cu banii lor.
„Cunosc foarte multe persoane care sunt deranjate de faptul că sunt obligate de multe ori să renunțe la soluțiile tradiționale pe care le aveau. S-au obișnuit să li se aducă pensia de către poștaș la ușă, acum trebuie să o primească pe card. Mulți nici nu folosesc cardul, nu știu că poate fi folosit și la cumpărături. Știu că cel mult pot să-și ridice banii din bancomat și se face coadă în fața aparatului atunci când este ziua de pensie”, spune Aurelian Dochia, analist economic.
De fapt, de aici pornește portretul felului în care se raportează multe persoane de 60 de ani+ la bani, bănci, internet și la intersecția celor trei.
Irina Chițu, cu o experiență de 20 de ani în domeniul educației financiare și co-autoare a unei cărți pe această temă, punctează că mulți dintre vârstnici nu au avut expunerea necesară la dispozitivele digitale, iar procesul de învățare poate părea intimidant.
„Există o teamă de a greși, mai ales în ceea ce privește siguranța tranzacțiilor financiare online. Probleme precum interfețele prea complexe, limbajul tehnic sau lipsa de acces la suport personalizat îi pot descuraja să adopte aceste soluții”, spune Chițu.
Doina Ganea, 70 de ani, e una dintre aceste persoane. Deși a lucrat la Întreprinderea Optică Română (IOR), unde a învățat proiectare asistată de calculator, înainte de căderea comunismului, nu e atrasă de sistemele moderne de plată și de gestionare a banilor. Pentru ea, pensia încă e adusă de poștaș.
„M-au tot sâcâit angajații de la bancă, haideți cu pensia la noi, dar le-am spus că mi-e frică și că prefer să-mi vină acasă”, povestește pensionara, adăugând că plătește cash peste tot.
Sunt multe explicații pentru această frică. De la traumele financiare ale acestei generații, cu crizele anilor ’90, și până la sentimentul copleșitor pe care și oameni mai tineri îl au în fața schimbărilor constante de tehnologii și tendințe.
Aurelian Dochia spune că unele aplicații de mobile banking sunt complicate chiar și pentru cei pricepuți. Pașii de autentificare, de confirmare a plăților și parolele, deși foarte bune măsuri de securitate, îi pot speria pe „novici”.
„Nici nu pot să cred că o persoană în vârstă s-ar putea descurca cu aceste aplicații și cred că trebuie ca băncile să păstreze și un ghișeu deschis pentru persoanele care ajung în situația de a nu face față”, completează analistul economic.
La polul opus, Lița Năstase, 79 de ani, care a făcut zeci de ani state de plată în vremuri în care calculele erau făcute de angajați, fără programele sofisticate pe care le folosim astăzi, spune că plătește peste tot cu cardul.
„Cei de la bancă m-au învățat cum să folosesc aplicația. Am vrut eu să învăț. Îmi fac toate plățile fără cash, uneori mai plătesc din aplicație. Eu am lucrat la stat și 32 de ani am plătit salarii”, povestește pensionara, care găsește că aplicația de banking pe care o folosește e ușoară și intuitivă, dar și că aceasta trezește curiozitatea celor care o instalează. Când are nevoie de cash, scoate de la bancomat.
Internet, pe urmă banking
Avem acces la internet aproape peste tot în țară și nici nu apucăm să consumăm zecile de giga de oferite în abonamente sau cartelele preplătite.
Anul trecut, peste opt din zece gospodării aveau acces la internet, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea față de 2021 era de doar 1,3 puncte procentuale. Un an mai târziu, în 2023, ceva s-a întâmplat și creșterea a fost mai mare, de 3,6 puncte procentuale.
S-a dus în sus și proporția persoanelor de 16-74 de ani care au folosit internetul. A ajuns la 92,5%, cu 2,8 puncte procentuale mai mult decât în 2022.
Pe grupe de vârstă, observăm că cea mai mare creștere este tocmai pe segmentul 55-74 de ani: de la 73,3% în 2022, la 81,4% anul trecut.
Dacă în 2021 29,5% din persoanele în vârstă nu folosiseră niciodată internetul, în 2023, acest decalaj s-a redus la 18,6%.
9 din 10 români nu au cunoștințe financiare
Doi din trei români, adică 69%, utilizează produse și servicii bancare de orice fel, arată concluziile Studiului Global Findex 2021, realizat de Banca Mondială și citat în Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030.
Dar, în același timp, 92% din populație este analfabetă financiar, arată un studiu din 2022 al Institutului de Economie Mondială (IEM) al Academiei Române.
„Acest procent crește la aproximativ 95%, atunci când măsurăm cunoștințele legate de performanța și riscul instrumentelor financiare”, se arată în studiul citat.
Printre întrebările adresate unor respondenți, autorii studiului IEM au vrut să afle și ce noțiuni financiare și economice ar fi de interes pentru români. Răspunsul a fost unul surprinzător, pentru că aproape 40% dintre ei au declarat că nu sunt interesați de niciuna dintre noțiunile financiare oferite.
Concluzia studiului este că nivelul de alfabetizare financiară din România este unul redus și că doar 6% dintre români au cunoștințe financiare avansate. Suntem cu mult sub țările dezvoltate, dar chiar și sub nivelul vecinilor noștri. Loc berechet de unde să creștem, deci.
„Sunt discuții foarte multe să se înceapă din școală cu educația financiară, cred că se fac și progrese. Am văzut că sunt unele programe sistematice care încearcă să facă câte ceva”, ne-a mai spus Aurelian Dochia, care a punctat însă absența, până acum, a unor programe care să se adreseze și persoanelor în vârstă. „Eforturile se îndreaptă, pe bună dreptate, către tineret și cred că în câțiva ani – de voie, de nevoie -, oamenii trebuie să se adapteze”.
Dar, nu ne lipsesc doar cunoștințele financiare, ci și competențele digitale, chiar dacă cei mai mulți dintre noi navigăm pe internet. Indicele DESI (Digital Economy and Society Index), calculat de Comisia Europeană pentru progresul digital, plasează România pe ultimul loc în acest clasament. Doar 28% din populația cu vârste între 16 și 74 de ani are abilități digitale. Spre comparație, nivelul european este de 54%.
Investiții în digital banking
Aplicațiile de mobile banking sau consultanții virtuali disponibili 24/7, cu toată infrastructura din spatele lor, vin cu un cost. Băncile investesc masiv în noile tehnologii pentru digitalizarea sectorului bancar. Doar anul trecut, aceste investiții erau estimate la 770 de milioane de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR) din Raportul asupra stabilității financiare din iunie anul acesta.
Cei mai mulți bani se duc pe investiții în biometrie și soluții de identificare a clienților, recunoașterea optică a caracterelor, Machine Learning, cloud computing și cloud banking și chatbots.
„Gradul de incluziune financiară s-a îmbunătățit, în contextul în care aria geografică acoperită de bănci s-a extins prin intermediul canalelor electronice de distribuție”, se mai arată în raportul BNR.
Analistul Aurelian Dochia spune că există o tendință a băncilor de a închide din agenții și de a muta cât mai mult în online, dar situația e mai delicată în mediul rural, acolo unde prea puține bănci au rețele.
„Pentru persoanele în vârstă cred că trebuie ca această tranziție către online și către mijloacele digitale să dovedească o anumită înțelegere și toleranță, să păstreze portițe deschise pentru mijloace mai tradiționale”.
Pe lângă asta, e important ca educația financiară digitală pentru vârstnici să fie adaptată ritmului lor. Primul și cel mai confortabil pas trebuie să se facă în familie, în confortul caselor lor, cu ajutorul copiilor, al nepoților sau al prietenilor mai tehnologizați.
Pe urmă, ghidurile hipersimplificate și sesiunile de asistență personalizată ar putea fi de mare ajutor.
„Pentru ei, băncile ar putea dezvolta aplicații cu interfețe mai intuitive, fonturi mari și meniuri simplificate, special gândite pentru această categorie de utilizatori. Nu în ultimul rând, oferirea unui serviciu de suport telefonic dedicat, direct în aplicația băncii, ar putea consolida încrederea lor în aceste soluții”.
Trecerea spre digital se vede și în numărul clienților care folosesc canalele online, număr care a crescut semnificativ în ultimii trei ani. Dacă în 2020 ponderea persoanelor fizice care foloseau canalele digitale, adică acei clienți care aveau contracte de internet banking și/sau mobile banking, a fost de 45%, în 2023, aceasta a crescut la 63%. Interesul pentru aplicațiile de mobile banking sau pentru portofele electronice crește constant, mai spune BNR.
Pentru aceeași perioadă, ponderea utilizatorilor de canale offline de servicii bancare s-a redus de la 55% în 2020, la 37%.
În continuare, cei mai mulți români preferă să utilizeze cardul la POS și/sau pentru operațiuni la bancomate, iar apetitul pentru tranzacții cu bani în numerar s-a menținut în 2023 și a fost de circa 250 de miliarde de lei.
Chiar dacă crește numărul celor care se acomodează cu internet banking-ul, „disparitățile mari în accesul la servicii financiare, atât pe regiuni, cât și pe categorii de venituri și de educație, (înseamnă că, n.r.) este de așteptat ca băncile să mențină un nivel adecvat de servicii bancare non-digitale, pentru a se evita riscul de excluziune financiară din cauza digitalizării accelerate”, mai spune BNR.
Cum plătesc ceilalți europeni
Comportamentul românilor nu e foarte diferit de cel al vesticilor. Cei mai mulți dintre ei preferă doar o modalitate de plată, în mare parte cash sau cu card. Chiar dacă și la ei aplicațiile de mobile banking sunt răspândite printre clienți, metodele digitale de plată rămân încă reduse, iar persoanele de peste 65 de ani preferă să folosească în continuare numerarul, arată un sondaj realizat periodic de Banca Centrală Europeană (BCE).
Belgia și Olanda sunt țările unde cei mai mulți respondenți au declarat că preferă plățile non-cash, în timp ce în Germania și Italia, cei mai mulți preferă să folosească numerar. Bărbații, tinerii și cei cu venituri mari folosesc cel mai mult opțiuni de plată alternative la numerar. În schimb, vârstnicii, cei cu venituri mici și un nivel redus de educație se feresc de opțiunile digitale ale băncilor.
Pandemia de COVID-19, care a venit cu măsuri de distanțare socială, a dat un avânt plăților electronice, al căror nivel a crescut constant la nivelul Uniunii Europene în ultimii ani.
Spre exemplu, în 2021, s-a atins valoarea de 240 de trilioane de euro, față de 184,2 trilioane de euro, cât a fost în 2017, potrivit Eurostat. Mulți dintre consumatori interacționează cu aplicațiile băncilor în gestionarea finanțelor.
Țara cashless s-a răzgândit
Țări nordice precum Suedia sunt cele mai avansate din punctul de vedere al adoptării mijloacelor moderne de interacțiune cu finanțele. Dar chiar și aceste țări au bunicii lor reticenți.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu spunea acum câțiva ani că pentru români este important să simtă banii fizic, în buzunar și că Suedia, care a vrut să fie prima țară total cashless, a lăsat-o mai moale.
„Am auzit că dispar banii fizici. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (societate fără numerar – nr.). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo două milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar”, a declarat Mugur Isărescu, citat de Hotnews.
Expertul în educație financiară Irina Chițu spune că în țările nordice, cum ar fi Suedia și Norvegia, rata de utilizare a noilor sistemele de plăți și a mobile banking-ului este mai mare și datorită inițiativelor naționale de alfabetizare digitală și a unei culturi bancare bine integrate digital.
„Pe de altă parte, în Europa de Sud și Est, inclusiv in Romania, progresul este mai lent, din cauza reticenței față de noile tehnologii și a lipsei de acces la resurse educative. Cu toate acestea, observăm o tendință de creștere la nivel european, pe măsură ce băncile implementează măsuri mai incluzive și pe măsură ce generația mai tânără își sprijină părinții și bunicii în adaptarea la noile soluții digitale”.
Aurelian Dochia spune că au început să apară voci care atrag atenția asupra riscurilor pe care multe tranzacții online le au. Pe lângă fraudele din mediul online, mai apare și îngrijorarea cu privire la confidențialitatea tranzacțiilor.
„Sunt oameni care, pentru diverse motive, nu neapărat de tranzacții ilegale, doresc să păstreze o dimensiune confidențială a unor operațiuni pe care le fac. Și aici cash-ul cred că rămâne o soluție”, spune Dochia.
Să nu uităm de cazul bunicuțelor din Spania, printre care și o româncă, femei care au căzut în plasa falsului Brad Pitt și au fost păgubite de zeci de mii de euro prin transferuri bancare.
Abia după ce acordăm atenție educării vârstnicilor nu doar despre beneficiile mobile banking-ului, dar și despre riscuri, vom ajunge în punctul în care bunicii vor face transferuri din contul lor în cel al nepoților, pentru „să-ți iei, mamă, ce-ți place”.
Banking pentru bunici e un proiect al Asociației 50 de Minute, susținut de CEC Bank.
Detalii despre concurs și înscrieri, aici.
Material susținut de Asociația 50 de Minute.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
