Singurătatea la birou

Tot mai singuri, în marele open space. Cum ne poate îmbunătăți regula celor 30 de secunde fiecare zi de muncă

Computer Hope Guy
La nivel global, 40% dintre angajați spun că se simt singuri la birou. Foto: Profimedia Images

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Ajungi la birou. Te așezi în linia lungă de birouri unde se află și al tău. Îți pui căștile. Nu mai contează ce se întâmplă în jurul tău, căci reușești să îți creezi un mic univers în care poți să te detașezi, deși ești înconjurat de colegi cu care ar trebui să colaborezi.

„Epidemia de singurătate”, așa cum o descrie autoarea britanică Noreena Hertz, atinge și viața la birou.

Prezentă recent la București, pentru Conferințele „Despre lumea în care trăim”, autoarea britanică  a arătat, în urma unei cercetări care a durat mai bine de zece ani, că multe aspecte ale vieții de birou care ar trebui să ne facă mai eficienți și mai productivi au tocmai efectul opus.

Noreena Hertz este de profesie economist și autoare a cărții „Secolul Singurătății” (al cărei rezumat l-am făcut aici). O pledoarie pentru relațiile interumane”, tradusă în limba română și publicată la editura Humanitas. Cu un doctorat la Cambridge University și un MBA la Wharton School de la Pennsylvania University, Noreena Hertz este, în prezent, profesor onorific la Institutul pentru Prosperitate Globală de la University College of London.

În cartea sa, autoarea britanică arată și care este legătura dintre singurătate și spațiile de birouri, în care ne petrecem cel mai mult timp din viața profesională. La nivel global, 40% dintre salariați spun că se simt singuri la serviciu, iar datele, subliniază autoarea, au fost colectate înainte de pandemia de Covid.

Pe de altă parte, 85% dintre angajații din întreaga lume nu se simt implicați la locul lor de muncă. „Nu e vorba însă doar de plictiseală sau indispoziție: implicarea angajaților este strâns corelată cu gradul de apropiere dintre angajați și ceilalți colegi, precum și de relația cu angajatorul”, punctează autoarea în carte.

Consecințele sunt resimțite și de angajatori, căci singurătatea, implicarea și productivitatea sunt strâns legate între ele. Autoarea dă și un exemplu în acest sens: angajații fără nici măcar un prieten la serviciu au de șapte ori mai puține șanse de a fi implicați intelectual sau emoțional în munca depusă. Mai mult, angajații care se simt singuri tind să își ia mai multe zile libere pe motive medicale sau chiar să își dea mai repede demisia.

Într-o discuție pe care Noreena Hertz a avut-o cu Panorama, ea atrage atenția asupra efectelor singurătății asupra vieții la birou, dar oferă și o soluție la îndemâna tuturor pentru a deveni mai puțin singuri: regula celor 30 de secunde pe care să le petrecem vorbind cu oamenii din jurul nostru, de la barista la casierul de la supermarket și până la colegul pe lângă care trecem în fiecare zi, în drum spre dozatorul de apă sau spre bucătăria de la birou.


 
Am mai discutat cu Noreena Hertz despre relația dintre singurătate și populism, dar și despre cât de singuri ne simțim în era conectivității. Puteți reciti materialele aici:
Singurătatea cetățeanului și șansa politicianului care vrea voturi ușoare. Avertisment pentru România preelectorală
Paradoxul singurătății: De ce sunt tinerii generația cea mai singuratică într-o lume tot mai conectată?

Noreena Hertz:

  1. Noul loc de muncă, într-un open space cu un birou mobil, este și mai singuratic, pentru că, atunci când ești la birou, s-ar putea foarte bine să nu te afli nici măcar în apropierea cuiva pe care îl cunoști și cu care să poți construi o relație, tocmai din cauza acestei discontinuități.
  2. Aproape jumătate dintre angajații la nivel mondial nu au nici măcar un prieten la serviciu.
  3. Angajații care se simt singuri la birou sunt mai predispuși să își ia mai multe zile libere motivate medical și chiar să își dea demisia. Companiile au și ele de pierdut: productivitate și personal. O soluție de compromis poate fi munca hibridă 
  4. În birourile open space  predomină sentimentul de lipsă de intimitate: toată lumea poate vedea și auzi ce faci, iar acest lucru duce la o absență a conversațiilor profunde și un fel de „jenă” care favorizează discuțiile mai scurte și superficiale.
  5. „Microschimburile” de idei sunt extrem de importante: o conversație de 30 de secunde cu barista sau cu casierul de la supermarket îi poate face pe oameni să se simtă mai puțin singuri. La fel, dacă știi pe cineva singur în viața ta, pune mâna pe telefon și sună-l.

Panorama: Care ar fi impactul economic al singurătății? Pentru că aveți o definiție mai largă a singurătății, care nu este legată doar de prietenii noștri, de familiile apropiate, ci și de societate, economie și politică. 

Noreena Hertz: În primul rând, sunt costurile asociate sănătății. Singurătatea costă sistemele de sănătate miliarde de euro pe an din cauza creșterii numărului de boli grave pe care le creează. Deci, singurătatea creează o povară în acest fel. 

Dar ea are și un impact asupra locului de muncă, deoarece angajații singuri sunt mai puțin productivi, mai puțin motivați, mai predispuși să renunțe.


Citește și:
Economia singurătății: cum ni se schimbă consumul, într-o lume de oameni singuri
Între cafenea și showroom pentru angajați și clienți, cum se transformă acum biroul post-pandemic

Panorama: Vorbim aici și despre însăși relația oamenilor cu spațiile deschise la birou? Ea pare să fie o problemă, deoarece, la fel ca în cazul social media și al conectivității, cu cât stau mai mult laolaltă, cu atât se simt mai singuri. De fapt, poate că este vorba de lipsa sentimentului de apropiere.

Noreena Hertz: Da, dar și lipsa de intimitate. Nu poți avea o conversație privată cu nimeni, pentru că toată lumea te poate auzi. Așa că devii mai puțin dispus să vorbești în birouri deschise. Paradoxal, oamenii sunt mai predispuși să trimită un e-mail sau un mesaj unui coleg decât să vorbească cu el. Chiar și atunci când vorbim despre oameni care sunt pe o rază de trei birouri.

Și acum, nu știu dacă este la fel aici în România, dar în alte părți, ceea ce văd este că, după pandemie, o mulțime de companii își reduc amprenta fizică. Astfel, am ajuns să avem spații deschise, fără a avea un birou alocat. Deci nici măcar nu ai propriul birou. Nu apuci să construiești o relație cu persoana lângă care stai, pentru că de fiecare dată stai lângă altcineva.

Așadar, locul de muncă fizic este în pericol și, în cazul în care companiile nu se ocupă în mod activ de acest aspect, va deveni un loc și mai singuratic. În același timp, sunt mulți angajați care se plâng de munca la distanță din cauză că se simt singuri. 

Nu vreau să idealizez vechiul loc de muncă. Avea o mulțime de probleme, dar noul loc de muncă este și mai singuratic, pentru că, atunci când ești la birou, s-ar putea foarte bine să nu te afli nici măcar în apropierea cuiva pe care îl cunoști și cu care să poți construi o relație, tocmai din cauza acestei discontinuități.

Și apoi, munca la distanță îi face pe oameni să se simtă mai singuri, iar munca să fie mai tranzacțională și mai comercială.

Pledoarie pentru munca hibridă, nu doar de acasă

Panorama: Așadar, în noul spațiu de lucru post-pandemic, ar trebui să avem munca hibridă. Este aceasta soluția pentru a avea intimitatea de care nu beneficiezi în biroul open space, dar și conexiunea cu alți oameni care lipsește acasă?

Noreena Hertz: Cred că este absolut esențial ca oamenii să fie prezenți la birou un anumit număr de zile pe săptămână și, în mod ideal, în același timp. Fie că vorbim de trei zile pe săptămână la birou sau de patru zile pe săptămână la birou, cred că există o anumită perioadă de timp critică pe care oamenii trebuie să o petreacă la birou.

Și multe companii își dau seama acum că pierd productivitate, că au o fluctuație mai mare a personalului. Cum poți să dezvolți un fel de loialitate atunci când lucrezi, mai ales dacă ești nou angajat în acel loc? Iar atunci când ești în acel loc, ce pot face companiile pentru a-i ajuta pe oameni să se simtă mai conectați și să mănânce împreună?

„O mulțime de cercetări arată că, atunci când mănânci cu colegii de serviciu, te simți mult mai legat de ei”.
Noreena Hertz. Foto: Marc Nolte
Noreena Hertz
autoarea cărții „Secolul Singurătății”

Am vorbit în cartea mea despre cum, în Chicago, companiile de pompieri, atunci când mâncau împreună, nu numai că se simțeau mai apropiați, dar aveau și performanțe mai bune. Așadar, care sunt punctele de contact fizice pe care le puteți crea în spațiul de lucru?

De asemenea, singurătatea la locul de muncă este parțial legată de faptul că nu ai prieteni, dar este, în aceeași măsură, parțial legată de faptul că nu ești văzut, nu te simți recunoscut. Cum pot angajatorii, în mod conștient, să se asigure că au o strategie activă de recunoaștere a oamenilor, de recompensare? Nu e îndeajuns să ai doar suficiente spații de lucru. 

Acest lucru este, de fapt, foarte important pentru a-i ajuta pe oameni să se simtă văzuți și auziți, ceea ce reprezintă un aspect important pentru a nu se simți singuri.

„Femeile au devenit mai singure în pandemie”

Panorama: Spuneți în carte că generația cea mai singuratică este, paradoxal, cea a tinerilor, și nu a persoanelor în vârstă. Dar sunt femeile mai afectate decât bărbații de singurătate la locul de muncă?

Noreena Hertz: Nu am văzut date specifice care să analizeze singurătatea la locul de muncă în funcție de sex. Dar ceea ce am văzut au fost cercetări de gen privind singurătatea în pandemie. Acestea au arătat că femeile au devenit mai singure în timpul pandemiei într-un ritm mai accelerat decât bărbații. Parțial, acest lucru a fost determinat de faptul că femeile, oricât de mult succes ar fi avut în cariera lor, au fost nevoite să se ocupe mai mult de îngrijirea copiilor și de treburile casnice în perioada pandemiei.

Astfel, se simțeau mai puțin văzute, cu o voce mai puțin auzită în casă. Așa că nu am văzut date despre femei și singurătatea la locul de muncă în perioada post-pandemie, dar este o sabie cu două tăișuri pentru femei. Cred că, pe de o parte, dacă lucrezi în mod hibrid și virtual, ai ocazia să petreci mai mult timp cu familia ta, cu copiii, dacă îi ai. Dar, pe de altă parte, dacă nu negociezi bine sarcinile legate de casă, femeile sunt nevoite și să muncească și să aloce mai mult timp treburilor casnice, ceea ce le poate face să se simtă singure în cele din urmă.


 
Vezi și:
Infografic: Celălalt loc de muncă e acasă și e neplătit

Panorama: Cum rămâne cu pozițiile de conducere? Odată cu succesul vine și singurătatea? În presa internațională au fost prezentate două exemple recent: cel al Jacindei Ardern, fosta prim-ministră a Noii Zeelande, și alui Susan Wojcicki, care a fost CEO al YouTube.

Noreena Hertz: Personal, cred că s-a creat o poveste falsă în jurul acestui subiect, pentru că m-am gândit și eu la această temă. Jacinda Ardern a spus că a demisionat pentru că slujba a devenit prea mult. 

Dar ceea ce s-a întâmplat apoi este că se spune la fel despre fiecare femeie care a plecat dintr-o poziție de conducere. Simt că s-a făcut o confuzie cu acest lucru și, personal, cred că este o interpretare sexistă.

Dacă ne gândim la Susan Wojcicki de la YouTube, este o femeie care a avut o carieră incredibilă și a fost la acel loc de muncă o perioadă lungă de timp. Ne puteam gândi că la un moment dat se va plictisi și va dori să facă altceva. Nu cred că stă în casă și bate darabana pe masă. Ea se gândește deja, sunt sigură, la noua aventură interesantă pe care o va avea. 

Știu că este o narațiune care se cam răspândește, dar pe care eu de fapt o contest, pentru că nu spunem că același lucru despre fiecare bărbat care demisionează.

„Sunt șanse ca jumătate dintre cei care citesc acest articol să se simtă singuri”.
Noreena Hertz. Foto: Marc Nolte
Noreena Hertz
Autoarea cărții „Secolul Singurătății”

Scurt „diagnostic” de singurătate

Panorama: Dar de unde știm că un om e singur? Cum identificăm o persoană singură?

Noreena Hertz: Cred că primul lucru foarte important de recunoscut este amploarea problemelor (epidemia de singurătate, n.r.), odată ce ne dăm seama că nu este vorba doar de un mic grup nesemnificativ. Știți, sunt șanse ca jumătate dintre cei care citesc acest articol să se simtă singuri, atât de mari ar putea fi. Astfel, cred că, în primul rând, trebuie să ne gândim că poate fi peste tot în jurul nostru, chiar dacă noi înșine nu simțim asta.

Aproape că trebuie să presupunem că oamenii din jurul nostru ar putea duce o luptă în acest sens. 

Sunt multe lucruri pe care le putem face conștient. Există cineva din jurul vostru care ar putea avea un motiv să se simtă deosebit de singur? Încercați să ajungeți la el, ridicați telefonul și salutați-l, invitați-l la o masă.

30 ''
de secunde de interacțiune cu o persoană, chiar și necunoscută, cresc nivelul de fericire și de conexiune cu cei din jur

Jumătate din oameni nu au nici măcar un singur prieten la serviciu. Gândiți-vă la colegii de serviciu și încercați să interacționați puțin cu ei, chiar și în timpul mesei de prânz sau la o discuție la o cafea. Eu cred că una dintre descoperirile cu adevărat interesante din cartea mea este că, chiar și doar un schimb de 30 de secunde cu cineva poate face o diferență uriașă în ceea ce privește modul în care se simt conectați sau nu, chiar și cu un străin.

Așa că, dacă te simți singur, dacă îți iei măcar 30 de secunde pentru a discuta cu poștașul sau cu barmanul de la cafenea, te vei simți mult mai bine.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x