Cacealmaua bombei murdare, curentul tăiat din Moldova și efectul „măcelarului” de la Kremlin asupra refugiaților ucraineni
Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte ale acestei săptămâni. În continuare, o adaptare a newsletter-ului nostru săptămânal, la care vă puteți abona AICI.
Ucrainenii își continuă ritmul de avans spre Herson, dar și pe frontul din est. Asta în timp ce rușii ripostează cu atacuri aeriene asupra infrastructurii critice, într-o încercare de a ține în beznă și teroare populația civilă. E o strategie patentată în Siria și Cecenia de noul responsabil al operațiunilor rusești din Ucraina, Serghei Surovikin.
Până una alta, atacurile asupra infrastructurii critice i-au făcut pe oficialii de la Kiev să îi roage pe refugiați să mai rămână peste hotare. Cel puțin până trece iarna, pentru că situația securității energetice este dramatică.
Însă teroarea de la Kremlin nu lovește doar în Ucraina. Din cauză că nu mai primesc gaze naturale suficiente din Rusia, transnistrenii au tăiat din electricitatea pe care o trimit peste Nistru, prin cea mai mare centrală din Republica Moldova. În ajutorul Chișinăului au sărit românii, care au acoperit deficitul de energie electrică al Moldovei.
Și în timp ce bombardează civili în Ucraina, Putin nu are nicio problemă să susțină că Ucraina ar fi de fapt cea care se pregătește să lanseze „bombe murdare” (cu o încărcătură radioactivă) asupra Rusiei. Putin nu a venit însă cu nicio dovadă, iar cancelariile occidentale strigă cacealma. Ba chiar se tem că însăși Rusia s-ar pregăti să folosească aceste instrumente în așa-numite operațiuni „false flag”.
Cacealmaua „bombei murdare”
Văzând că pe front lucrurile sunt în cel mai bun caz gri, Vladimir Putin încearcă să câștige pe celălalt front, al războiului hibrid. Liderul de la Kremlin, alături de mai mulți apropiați de-ai săi, printre care ministrul Apărării, Serghei Șoigu, au început să arunce în spațiul public ideea că Ucraina se pregătește să folosească „dirty bombs” pe teritoriul Rusiei. „Bombele murdare” sunt arme convenționale, echipate cu material slab radioactiv, cum ar fi cel utilizat în radioterapie, în conservarea alimentelor sau pentru testarea materialelor în industrie în condiții controlate. Ele nu sunt o noutate, dar de obicei apar în arsenalul organizațiilor teroriste, arată DW.
Între timp, oficialii occidentali au negat că ar exista dovezi că Ucraina s-ar pregăti de așa ceva. Președintele Zelenski a plusat și a amintit că de obicei ce spune Rusia se produce în sens invers. De altfel, armata rusă a efectuat mai multe teste cu rachetele lansate de la sol, din aer și de pe apă, care pot transporta arme nucleare.
Iar cacealmaua lui Putin primește sec inclusiv pe plan intern. Boris Juikov, director al Institutului de Cercetări Nucleare din cadrul Academiei Ruse, explică faptul că folosirea unor astfel de bombe nu ar avea niciun efect pe front. Ba mai mult, Rusia asigură 60% din cantitatea mondială de cobalt, necesară în producerea „bombelor murdare”, iar proveniența materialelor radioactive folosite în fabricarea unor astfel de dispozitive poate fi foarte ușor descoperită.
Alt „măcelar” rus în Ucraina. Refugiații ucraineni sunt rugați să stea departe
Chiar dacă l-a înlocuit pe „măcelarul din Alep”, Alexander Dvornikov, cu un alt general acuzat de crime împotriva umanității în Cecenia și în Siria, Vladimir Putin tot nu a reușit să răstoarne situația de pe front.
Noul „măcelar”, generalul Serghei Surovikin, a schimbat strategia în Ucraina și a trecut pe un bombardament continuu al țării vecine, similar cu ceea ce a făcut odinioară în Siria.
Din acest motiv, vicepremierul Irina Vereșciuc i-a sfătuit pe cei aproximativ 8 milioane de refugiați ucraineni că ar fi mai bine să mai aștepte până să se întoarcă acasă. Și să stea peste iarnă în țările unde și-au găsit adăpost, arată Euronews.
În România, au intrat în cele 8 luni de război 2,65 milioane de refugiați din Ucraina, însă majoritatea au plecat mai departe, spre Vest. Aici au rămas doar 86.500 de ucraineni, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe de la București.
Ca o ironie a sorții, unul dintre foștii susținători ai gazoductului Nord Stream 2, președintele german Frank-Walter Steinmeier, a trăit pe pielea lui ce înseamnă un raid aerian rusesc. Acesta a fost nevoit să se ascundă marți într-un buncăr în Koriukivka, alături de oamenii de rând, timp de o oră și jumătate. Steinmeier, care între timp a recunoscut că a greșit atunci când a crezut că interdependența energetică dintre UE și Rusia l-ar ține sub control pe Vladimir Putin, s-a întâlnit în cele din urmă la Kiev cu Volodimir Zelenski. Asta după ce, în urmă cu șase luni, autoritățile de la Kiev nu au vrut să îl vadă la față pe oficialul german. Cu această ocazie, Steinmeier a anunțat că Germania va contribui financiar la efortul de reconstrucție a Ucrainei.
În ciuda acestor atacuri fără discriminare asupra civililor și a unui nou „măcelar” rus la butoane, tot armata ucraineană este cea care are întâietatea pe front, dictează tempo-ul și își pune adversarii pe picior de fugă. Herson este singurul oraș unde rușii au rămas să apere frontul, în ciuda faptului că logica militară ar spune că pentru invadatori ar fi mai bine să se retragă după linia Niprului.
Însă Hersonul are o însemnătate foarte mare din punct de vedere politic, iar cum în Rusia decizia vine de sus în jos și nu este dictată de la nivelul terenului, cum e în cazul armatei ucrainene, soldații ruși care apară Hersonul sunt prinși între ciocan și nicovală, fiind victime sigure pentru adversari.
Și Moldova e în beznă după războiul lui Putin
Nu doar Ucraina suferă pe seama invaziei din Ucraina, ci și Republica Moldova. Din cauza celor de la Gazprom, autoritățile de la Chișinău s-au trezit cu un deficit de energie electrică de 25%. 70% din energia electrică cu care este alimentată Republica Moldova vine de la Centrala de la Cuciurgan, aflată în Transnistria. Însă de luni, 24 octombrie, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat că pe fondul scăderii livrării de gaz natural cu 30%, centrala a micșorat volumul de energie livrată la doar 27% din cât avea nevoie Moldova, arată deschide.md.
În ajutorul Republicii Moldova a sărit România. Țara noastră, care oricum asigura 30% din energia Moldovei, va acoperi deficitul prin intermediul unui contract semnat între Transelectrica și Moldelectrica, arată TVR Moldova.
Între timp, pare că războiul început de Putin în Ucraina are și un efect pozitiv în ceea ce privește tranziția energetică. Criza reprezintă un punct de cotitură pentru sursele de energie regenerabile. Proiectele verzi au accelerat, iar investițiile în astfel de domenii au atins 1,4 trilioane de euro, în timp ce UE mai importă din Rusia numai 9% din gazele naturale, spre comparație cu 40% în anul precedent. De altfel, până la sfârșitul acestui deceniu, Rusia va mai asigura doar 13% din piața energetică, față de 20% în 2021, arată Politico, care citează experții Agenției Internaționale a Energiei (AIE).
Chiar dacă scapă de povara hidrocarburilor rusești, Europa rămâne în continuare prinsă în anumite dependențe toxice, în special de pe piața chineză, după cum a arătat Panorama în acest material.
Și din acest punct de vedere, țara noastră pare că o ia pe contrasens. Potrivit ședinței CSAT din 25 octombrie, membrii Consiliului au ajuns la următoarele obiective când au discutat despre reziliența energetică: „Stimularea investițiilor pe termen scurt și mediu în dezvoltarea producției de gaze naturale, atât onshore, cât și offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creșterea capacității de extracție din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum și concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii și Arabia Saudită”. Niciun cuvânt despre energie verde. Mai așteptăm.
Toată situația privind criza energetică de peste Prut este prezentată de cei de la TVR Moldova.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
