Rezervările de cazare prin intermediul platformelor online precum Airbnb sau Booking au crescut puternic în ultimii ani, în special pentru apartamente și camere de închiriat.
Un european câștigă aproape 4.000 de euro anual din închirierea proprietății pe termen scurt, potrivit Airbnb.
Uniunea Europeană a aprobat recent un regulament care vine să aducă transparență pe această piață și să elimine listările ilegale. Altfel spus, cei care închiriază apartamente în regim hotelier vor fi nevoiți să obțină o clasificare și să ofere mai multe informații autorităților. Platformele vor fi și ele nevoite să se adapteze la noile reguli.
Amenzile vor fi usturătoare pentru cei care nu respectă legea. Autoritățile de la noi se pregătesc deja și au pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern, care prevede și amenzi pentru cei care nu au un certificat de clasificare și se și promovează pe platformele online.
Românii care dețin platforme de rezervări, dar și cei din industria hotelieră spun ca așa va fi eliminată concurența neloială care oferă prețuri mai mici la închiriere.
„Ușa e veche, broasca e nouă, Piața Romană numărul 9”. Sunt versurile unui cântec care au făcut un bloc celebru în București, prin vocea lui Nicu Alifantis. „Așa că vino sus dacă plouă – Piața Romană numărul 9”.
Astăzi, s-a schimbat și ușa, s-a schimbat și broasca, iar cei care trec pe acolo n-au cum să nu observe puzderia de casete cu chei ale apartamentelor de închiriat pe termen scurt sau în regim hotelier. Pe lângă proprietari, urcă și cei care și-au rezervat apartamentele pentru șederea în Capitală.
Abonează-te la newsletter, ca să nu uiți de noi!
Pentru că închiriatul pe termen scurt generează venituri mai mari decât o garsonieră sau un apartament dat studenților sau tinerilor pe termen lung, mulți proprietari aleg să facă o afacere din asta. Dar nu toți o fac legal. Mulți fentează statul și evită plata taxelor. Proprietarii mai folosesc platformele și pentru a pescui clienți, care sunt rugați apoi să anuleze rezervarea pe motiv că Booking cere comision mare și „ne mai înțelegem la preț”.
Dacă la noi presiunea pe chirii a venit acum doi ani pe fondul conflictului din Ucraina, adică a unui eveniment neprevăzut, în marile orașe ale lumii – ca New York, Paris, Barcelona sau Porto, invazia de turiști s-a văzut în cifre de la an la an. Asta a stârnit furia localnicilor, care cu greu își mai găseau un loc căruia să-i spună acasă.
Aproape 2.000 de apartamente care pot fi închiriate pe termen scurt în București: acesta este rezultatul pe care l-a generat platforma online Booking la o simplă căutare de cazare pentru un city-break la sfârșitul acestei luni. Peste 1.000 de apartamente sunt și pe Airbnb.
Am vrut să vedem și câte din apartamentele de la Piața Romană numărul 9 le găsim pe Booking: opt. Dintre acestea, doar două figurează pe lista apartamentelor clasificate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Prețul pentru trei nopți în apartamentele de la Romană variază între 800 și 1.200 de lei. La o chirie de 430 de euro pentru două camere în zonă, proprietarii ar încasa într-o lună cât fac într-o săptămână din închiriatul pe termen scurt.
Pe plus de la pandemie
Lucrurile, însă, se vor schimba. UE a aprobat luna trecută un Regulament care vizează colectarea și schimbul de date între platforme și autorități, menit să crească transparența într-un sector fără reglementări și care s-a dezvoltat puternic mai ales în anii pandemiei.
În verile din 2020 și 2021, închirierile pe termen scurt erau peste nivelul din 2018, iar în vara lui 2022, creșterea a fost de 138% față de aceeași perioadă din 2021, arată datele europene.
Potrivit regulamentului, listările ilegale nu se vor mai regăsi pe platformele online, autoritățile vor putea să le verifice și niciun jucător din piață nu va mai putea pasa responsabilitatea de la unul la celălalt.
Oficialii UE arată că prin acest regulament nu se urmărește doar reducerea numărului de listări ilegale, ci și creșterea încrederii consumatorilor. Pe lângă conformările platformelor de rezervări, care vor trebui să facă tehnic vizibile numerele de înregistrare ale cazării, și autoritățile vor trebui să-și facă partea și să finanțeze un portal digital unic care să colecteze toate informațiile de la platformele de închirieri.
Cei care vor să închirieze în regim hotelier pe platformele online vor trebui să îndeplinească o serie de cerințe, în urma cărora vor primi un număr de identificare unic.
De cealaltă parte, autoritățile vor putea solicita platformelor online eliminarea apartamentelor listate care nu au număr de înregistrare.
„Acest regulament va aduce o clarificare pentru toți cei care închiriază apartamente. Înainte, platformele spuneau că nu e treaba lor să verifice dacă apartamentele sunt sau nu clasificate și că era responsabilitatea autorităților, care spuneau și ele că nu au oameni pentru controale”, a spus pentru Panorama Călin Ile, senior partner Premier Hospitality și președinte de onoare al Federației Industriei Hoteliere din România.
Specialistul face referire și la taxa de promovare a unei destinații și spune că Booking și Airbnb nu-și doresc să plătească această taxă și transferă totul pe gazdă, care nu plătește.
„Și nu e corect ca această taxă să fie plătită doar de câțiva pentru promovarea unei destinații de care beneficiază toți”, mai spune Ile.
Lucrurile încep să se miște
Autoritățile vor deja să facă schimbări și să interzică promovarea unităților de cazare neclasificate, potrivit unei Hotărâri de Guvern pusă în dezbatere de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), care vine să îmbunătățească modul de acordare a certificatelor de clasificare, care sunt obligatorii de doi ani pentru persoanele fizice care obțin venituri din închirierea apartamentelor pe termen scurt.
Cei care nu au certificat de clasificare riscă amenzi de la 15.000 la 30.000 de lei, iar dacă își vor promova spațiile de cazare prin mijloace de comunicare, dar și prin intermediul platformelor și rețelelor de socializare sau site-uri, riscă amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 de lei.
Și operatorilor economici care facilitează sau intermediază servicii de cazare, precum Airbnb sau Booking, le va fi interzis să promoveze sau să ofere serviciile unei unități care nu are certificat de clasificare. Platformele vor fi obligate să menționeze denumirea, tipul și categoria de clasificare înscrise în certificatul de clasificare.
Cei care administrează structuri de cazare turistică, de la hoteluri la apartamente de închiriate, vor fi amendați cu 5.000 de lei dacă nu vor transmite autorităților centrale informații despre activitatea desfășurată.
Cum funcționează platformele românești
La umbra marilor platforme au apărut și cele românești. Nu de mărimea Booking sau Airbnb, ci adaptate pieței locale. Radu Fusea, spre exemplu, a investit anul trecut 300.000 de euro în Travlocals 2.0, o platformă de rezervări dedicată turismului de nișă, lansată chiar înainte de pandemie.
„Situația e destul de complexă. Noi în prezent nu avem atribuții în verificarea funcționării în legalitate a gazdelor și nici nu cred că e treaba noastră, ci a instituțiilor statului. Nici nu ar fi posibil ca platformele să verifice funcționarea în legalitate a turismului românesc, având în vedere că în România majoritatea rezervărilor se fac prin contact direct”, a explicat pentru Panorama Radu Fusea.
Travlocals verifică calitatea serviciilor, recenziile din mediul online, integritatea gazdei în raport cu respectarea contractelor sau cu clienții. „Dar asta e valabil doar pentru gazdele partenere și pentru rezervările făcute prin intermediul platformei”, completează Fusea.
Proprietarilor li se mai cer și documentele de identitate sau ale firmei, dacă e cazul, iar rezervările sunt făcute exclusiv online. Gazdele sunt obligate prin contract să afișeze tarifele de recepție, fără alte comisioane ascunse în preț și nu pot anula fără explicații o rezervare – frica tuturor atunci când facem o rezervare de cazare, în special în alte țări, în plin sezon estival.
„Business-urile digitalizate au cel mai mic risc de evaziune. Probabil acesta este și unul dintre motivele pentru care avem un portofoliu de aproximativ 370 de unități, dintr-un total de peste 2.000 de unități care s-ar încadra în criteriile noastre. Multe gazde consideră condițiile ca fiind foarte restrictive”, ne-a mai spus Fusea, care crede că evaziunea trebuie căutată în alte direcții.
Reglementările care aduc transparență sunt bine-venite, mai spune Fusea, chiar dacă o bătaie de cap în plus din punct de vedere tehnic.
Alexandra Bogatu-Pavel, care deține mai multe apartamente de închiriat, are propria platformă unde se pot face rezervări, Rezident.ro. Sunt 80 de unități turistice listate, acreditate de MEAT ca apartamente sau camere de închiriat în regim hotelier. Majoritatea informațiilor și a datelor le transmite deja instituțiilor statului, precum ANAF, ITM, INS și primăriilor locale pentru calcularea impozitelor, dar și pentru furnizarea de date statistice.
„Aceste reglementări vor forța toți operatorii să se alinieze și vor elimina competiția neloială a unor prețuri care, de multe ori, este nesustenabilă. Micii antreprenori își vor continua în liniște activitatea, România fiind una din puținele țări unde există cadrul legislativ ca o persoană fizică să poată închiria în regim hotelier, după obținerea acreditărilor”, a spus pentru Panorama Alexandra Bogatu Pavel, fondator Rezident.
Chiar dacă are propria platformă de rezervări, Alexandra nu poate ignora puterea Booking. Cum nu o fac nici hotelurile.
„Booking este una dintre cele mai puternice platforme de închiriere din regiune. Pentru Rezident.ro, în București, 70% din clienții noștri vin prin platformă. Pentru locațiile de la mare, avem o medie de 30% dintre oaspeți care ne găsesc pe Booking. Fiind o platformă foarte mare, oferă șansa unui operator mai mic, așa cum suntem noi, să acceseze piața internațională, 80% dintre turiștii noștri din București fiind străini”, ne-a mai spus Alexandra Bogatu Pavel.
Apartamentele de închiriat, un sfert din cazările europene
8.000 de camere de închiriat și peste 3.700 de apartamente figurează pe lista cu structuri de primire cu funcțiuni de cazare a Ministerului Economiei și Turismului, actualizată la începutul lunii martie anul acesta. Spre comparație, pe Booking am găsit peste 10.000 de apartamente și 300 de camere de închiriat pentru destinația România.
În Uniunea Europeană, rezervările în apartamente prin intermediul marilor platforme reprezintă 25% din total. Datele au fost adunate de la Airbnb, Booking, Expedia și Tripadvisor, după semnarea unui acord cu Uniunea Europeană în 2020. Giganții rezervărilor au oferit Eurostat date valabile din 2018 încoace. Potrivit acordului, gazdele și oaspeții nu pot fi identificați, lucru care a permis pentru prima dată accesul la date de încredere. Așa au observat oficialii europeni cum crește acest fenomen.
Aproape un sfert din nopțile rezervate în 2022 au fost în Franța (137 milioane înnoptări), urmată de Spania (118 milioane înnoptări). Italia, Germania, Portugalia, Grecia, Croația, Polonia și Austria completează acest top.
Chiar Airbnb spune că în UE sunt mai multe gazde decât în oricare alt loc din lume. Iar aceste gazde au primit de zece ori mai mulți turiști decât următoarea regiune, America de Nord. Marea majoritate au doar o proprietate listată și au câștigat aproape 4.000 de euro.
Este și unul dintre motivele pentru care instituțiile europene au vrut să curețe această piață și să o facă transparentă, după valul uriaș de hate pe care platformele începeau să-l genereze în rândul localnicilor din orașele unde impactul acestora a fost mare.
Cel mai popular oraș este Parisul, arată datele Eurostat pentru 2022, acolo unde s-au înregistrat aproape 14 milioane de înnoptări prin intermediul platformelor de rezervări. Topul este completat de Lisabona, Barcelona, Roma, Madrid, Nisa, Porto, Budapesta, Atena și Milano.
La noi, apartamentele și camerele de închiriat au intrat și ele în Statistica Națională (INS) din 2021, iar numărul celor care cazează în aceste unități crește de la an la an. Calculele noastre, pe baza datelor INS, arată că, din totalul turiștilor care au ales diversele structuri de cazare, ponderea celor care au stat în apartamente a fost de 8% în 2021 și de aproape 10% în 2023.
Crește și segmentul hotelier
Mai multe branduri hoteliere de renume se vor regăsi și la noi în țară. Grupul hotelier de lux Hyatt a anunțat că vrea să dezvolte un hotel în București.
One United Properties și Ennismore au semnat și ei recent pentru deschiderea unui hotel Mondrian la București.
Aro Palace SA, care deține hotelul cu același nume din Brașov, a anunțat recent că a încheiat un acord de franciză cu cei de la Hyatt pentru transformarea hotelului.
Dezvoltatorul Rock Development Holding pune România pe harta unui alt mare brand hotelier: Kempinski. Primul hotel cu acest nume se va deschide la Poiana Brașov. Primul Swissotel din România se deschide tot la Poiana Brașov, iar un altul este în construcție la București.
Ce-i face pe giganții hotelieri să se uite la România?
„E o efervescentă pe piață, și nu doar la noi. În 2022 și 2023, s-a văzut că nu putem trăi fără vacanțe. Piața de birouri a căzut, iar investitorii s-au orientat spre alte active, precum hotelurile sau logistică”, ne-a spus Călin Ile.
De aceea, vedem tot mai mulți dezvoltatori care anunță noi hoteluri. Cel mai recent anunț a marcat și o premieră în România: primul lanț hotelier pe litoralul de la noi. Accor a semnat un acord de franciză cu antreprenorul Aurelian Marin, care va transforma Dana Holiday Club din Venus în ibis Styles.
„Finanțatorii cer un brand și operare profesionistă. Înainte nu se cerea. De asemenea, lanțurile hoteliere au redus costurile. Acum nu mai e la fel de scump ca acum zece ani să pui un brand pe un hotel. E loc de dezvoltare pentru următorii trei ani”, completează Ile.
Cum lucrurile încep deja să se miște și la noi, mai repede decât termenul de 24 de luni pe care îl vor avea la dispoziție autoritățile din țările membre UE și platformele online pentru respectarea normelor, adevăratul test la care vom asista va fi cel al capacității de control a autorităților de la noi și în cât timp se vor curăța platformele de închirierile ilegale. În tot acest timp, vom vedea perturbări pe această piață.
Este colaboratoare Panorama din octombrie 2022. Are 18 ani de experiență în presa tipărită și cea online, acumulată la publicații precum Banii Noștri, Gândul și Money.ro. În prezent, mai scrie și la Economica.net. Este specializată în domeniul imobiliarelor, dar scrie și despre domenii precum turismul și aviația. În 2016, a fost unul dintre participanții la programul Economic and Political Reporting from Southeast Europe, organizat de Thomson Reuters.