Cum a ajuns brain rot cuvântul anului și ce ne arată asta despre felul în care internetul schimbă limbajul

„Dacă știi ce înseamnă brain rot, s-ar putea să-l ai deja”, scria în vară New York Times, într-un articol despre unul dintre cei mai populari termeni de pe internet în 2024. 

La prima mână, brain rot se traduce ca „putregai cerebral”. Are nevoie, însă, de context și de o definiție mai largă, pe care ne-o oferă chiar Oxford University Press, editura care publică Oxford English Dictionary: „deteriorarea presupusă a stării mintale sau intelectuale a unei persoane, mai ales ca rezultat al consumului excesiv de conținut (în special online) considerat banal sau care nu provoacă intelectual. De asemenea, termenul poate desemna orice lucru care este perceput ca având potențialul de a duce la o astfel de deteriorare”.

Nu e vorba de o deteriorare la propriu a creierului, ci mai degrabă de una metaforică. Cu alte cuvinte, ai brain rot când petreci prea mult timp online și ai la îndemână toate referințele și termenii dubioși posibili. 

Spre exemplu, dacă cineva spune „schema Ț” și știi la ce se referă, ai brain rot. Dacă cineva îți spune că ești chill și te gândești să-ți pui mâinile în buzunar, ai brain rot. Dacă știi ce e brat summer, probabil că ai brain rot. Și așa mai departe. Având în vedere activitatea recentă de pe TikTok, s-ar putea ca și Marcel Ciolacu să dezvolte simptome.

Cum a ajuns brain rot să domine lumea online

Brain rot a fost folosit pentru prima oară în 1854 în cartea Walden, scrisă de Henry David Thoreau. Autorul critica în lucrarea sa tendința societății de a nu pune preț pe ideile complexe sau pe cele care pot fi, în orice caz, interpretate în mai multe feluri. Thoreau era nemulțumit că societatea voia idei simple, ceea ce, în opinia lui, ducea la o degradare mintală și intelectuală. La un putregai cerebral.

Sensul nu s-a schimbat neapărat semnificativ, dar a evoluat, iar în ultimul an a început să fie din ce în ce mai folosit în special online. Inițial, pe TikTok, mai ales de Gen Z și Gen Alpha, iar mai apoi de cam toată lumea anglo-saxonă, ajungând în final să se răspândească pretutindeni. Cei de la Oxford spun că folosirea termenului brain rot a crescut cu 230% între 2023 și 2024.

De fapt, discuțiile online despre brain rot au devenit atât de răspândite încât lumea a început inclusiv să râdă de cei care „suferă de această afecțiune”. 

Creatoarea de conținut Heidi Becker a avut un succes imens pe TikTok cu un videoclip în care recita una după alta toate referințele din internet culture pe care le poate rosti cineva într-un timp extrem de scurt: „POV: you go on a date but she speaks in brain rot language” („cum se simte când ieși la întâlnire și tipa vorbește în limbaj de brain rot”).

Becker face referire în clipul ei, printre altele, la expresii precum „hot girl walking”, „girl dinner”, „golden retriever energy”, „pop off”. 

„Printre cele mai simple moduri în care îți poți da seama că cineva are creierul distrus de rețelele sociale e să te uiți la cât de des folosește jargonul de net. Faptul că internetul poate să ne pătrundă în creier așa de bine și că oamenii nici nu mai controlează ce spun mi se pare ciudat”, spunea influencerul Joel Crave pe Tik Tok.

Deși în general sensul e mai degrabă metaforic, unii oameni de știință au început deja să studieze fenomenul pentru a vedea cum afectează sănătatea mintală. Cercetătorii de la Spitalul de Copii din Boston l-au denumit „utilizare problematică a mediilor interactive”.

Michael Rich, pediatru și fondator al Digital Wellness Lab din cadrul spitalului, explică faptul că pacienții săi folosesc termenul brain rot pentru a descrie ce li se întâmplă când petrec foarte mult timp online. Practic, ajung să-și concentreze atenția exclusiv în spațiul virtual, iar tot ce fac este filtrat prin prisma a ceea ce este postat sau a ceea ce ar putea fi postat.

Pentru Dr. Rich și experții de la Digital Wellness Lab al Spitalului de Copii din Boston, brain rot nu reprezintă neapărat o dependență de internet, ci un mecanism prin care persoanele care au deja anumite probleme de sănătate mintală fac față perioadelor dificile. 

Cum modelează internetul felul în care vorbim

Brain rot e un exponent al felului în care internetul revoluționează limbajul. În era digitală, schimbările din limbă se produc mult mai rapid și sunt duse mai departe de un context online care se schimbă constant.

Dacă, în mod tradițional, limbajul evolua în mod gradual pe parcursul deceniilor sau chiar secolelor, internetul a scurtat semnificativ acest proces. Rețelele sociale sunt mediul perfect în care noi cuvinte sau expresii pot să se nască, să se răspândească și să devină relevante la nivel cultural, totul în doar câteva luni.

În 2023, după ce internetul a popularizat cuvântul rizz, iar Oxford i-a dat recunoașterea academică, desemnându-l cuvântul anului, folosirea sa a crescut cu 1500%.

În cartea sa „Because Internet: Understanding the New Rules of Language”, lingvista canadiană Gretchen McCulloch descrie internetul drept „un spațiu al creativității și experimentării” atunci când vine vorba de felul în care comunicăm unii cu alții. 

De exemplu, deși teoretic LOL (laughing out loud – râs cu voce tare) ar trebui folosit ca să exprimăm amuzamentul, a început, în timp, să fie adăugat la sfârșitul unor fraze pentru a „înmuia” puțin seriozitatea mesajului. Un alt exemplu e utilizarea emoji-urilor și a punctuației pentru a exprima o stare de spirit.

Lingvista explică și că internetul a schimbat limbajul nu doar prin cuvinte, ci și prin folosirea meme-urilor și a emoji-urilor, pe care le descrie drept hieroglife moderne care adaugă straturi importante de semnificație, umor și referințe culturale comunicării cu ceilalți.

Internetul a creat un alt fel de a comunica, dar și un limbaj nou, plin de expresii încărcate de contextul online din care provin. Asta nu e însă neapărat ceva rău.

„Ca lingvist care vorbește mult despre argou, încerc să transmit mereu foarte clar că nu e nimic rău în a folosi cuvinte precum skibidi. Melodia The Rizzler nu o să-ți distrugă intelectul mai rău decât ar face-o un sonet de Shakespeare; ambele sunt moduri normale de a folosi limbajul pe care creierul tău le procesează în același fel”, scrie pe blogul său lingvistul Adam Aleksic.

Articol editat de Raluca Ion