OPEN MINDS

BRI, Xi și prietenii. Cel mai scump pariu al Chinei moderne nu e proiect de infrastructură, ci altceva

Computer Hope Guy
Xi Jinping, alături de liderii prezenți la summitul aniversar BRI, între care Vladimir Putin și Viktor Orban / foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Întâi a fost povestea Drumului Mătăsii, care a purtat negustori, diplomați, călugări și aventurieri de-a lungul rutelor ce legau China de Europa, via Asia Centrală și care azi romanțează o perioadă de mult apusă.

Secole mai târziu, a apărut Inițiativa Belt and Road (BRI), care inițial voia să conecteze Eurasia printr-o serie de coridoare socio-economice și care, ulterior, a devenit o inițiativă globală, ajungând în Africa și America Latină.

Aceasta din urmă aniversează anul acesta zece ani de la lansare, bornă marcată zilele trecute printr-un summit la Beijing, intitulat Belt and Road Forum. Cap de afiș al evenimentului a fost Vladimir Putin, urmat de Viktor Orban (Ungaria), Aleksandar Vucic (Serbia), și alți prieteni politici ai lui Xi, mai mult sau mai puțin controversați.

Povești cu și despre Drumul Mătăsii

În 2013, Xi Jinping, președintele Chinei, lansa prin două discursuri, unul în Kazahstan, celălalt în Indonezia, ideile care aveau să stea la baza Inițiativei Belt and Road: Silk Road Economic Belt și The 21st Century Maritime Silk Road. Aceste idei au fost primite cu entuziasm atât de mass-media chineze, cât și de cele vestice.

Visul refacerii vechiului Drum al Mătăsii plana asupra mediului internațional, câteva state încercând să se folosească de ideile Drumului Mătăsii pentru a propune diferite proiecte regionale.

Cel mai cunoscut și reverberant a fost New Silk Road (Noul Drum al Mătăsii), propus de Hillary Clinton în 2011, când era Secretar de Stat al SUA, pentru integrarea Afganistanului.

Prin urmare, propunerea de către China a unui coridor economic de-a lungul Drumului Mătăsii a fost apogeul ideilor de refacere a acestui drum și inițiativa care a atras cel mai mult atenția observatorilor internaționali.

Construind pe baza acestui entuziasm o politică de soft power, China a creat inițiativa One Belt, One Road, care a fost ulterior redenumită Inițiativa Belt and Road, în limba engleză (în limba chineză, yi dai yi lu își păstrează numele original).

Anii ce au urmat au fost cu suișuri și coborâșuri pentru BRI, care nu a mai fost percepută ca o inițiativă benignă la nivel global, pentru a ajunge un instrument de ambiții geopolitice chineze, o capcană a datoriilor (debt trap) și o inițiativă neo-imperialistă sau neo-colonialistă.

BRI nu e doar un proiect de infrastructură, ci o strategie de branding

Dar de departe descrierea cel mai des utilizată, când vine vorba de Inițiativa Belt and Road, a fost aceea de plan de infrastructură.

Estimată la 1, 3 sau 8 trilioane de dolari, toate aceste cifre erau asociate investițiilor chineze în infrastructură. Fie că este vorba de construcția de căi ferate în Indonezia, Kenya sau în Serbia, de utilizarea unor rute ferate deja existente care leagă China de Europa și chiar de investiții în diferite porturi europene sau asiatice, toate acestea au creat imaginea de mega-proiect de infrastructură.

BRI CHINA
Rețeaua de proiecte de infrastructură BRI, existente sau planificate / Hartă: MERICS

Dar, în cea mai recentă cartă albă a BRI, cea din octombrie 2023, multe dintre proiectele de infrastructură prezentate de China ca reprezentând succese ale BRI au început a fi implementate dinainte de apariția inițiativei. Inițiativa Belt and Road nu a făcut decât să alăture un brand în străinătate, tuturor acestor proiecte chineze deja propuse sau aflate în implementare.

Această latură a BRI, infrastructura, a creat numeroase valuri și pe plan global și a făcut unele state și entități, precum SUA, UE, Japonia sau G7, să creeze propriile inițiative de investiții în infrastructură.

Dar BRI nu este o poveste doar despre infrastructură, ci și despre cooperare politică, comerț, integrare financiară și relații interumane, așa cum însăși carta albă a BRI din 2015 indică.

BRI este și despre numeroasele inițiative people-to-people pe care China le-a realizat de-a lungul acestor zece ani. Câteva exemple aici sunt liga de teatru internațională a Drumului Mătăsii, alianța internațională a muzeelor Drumului Mătăsii, festivaluri de artă ale Drumului Mătăsii și numeroasele schimburi și asociații care au purtat sau poartă numele Drumului Mătăsii. Toate aceste fac și ele parte din brand-ul Belt and Road.

În plus, Belt and Road nu este doar o inițiativă fizică, palpabilă, ci are diverse componente, precum Health Silk Road (Drumul Mătăsii al Sănătății), Air Silk Road (Drumul Mătăsii Aerian), Space Silk Road (Drumul Mătăsii Spațial), Digital Silk Road (Drumul Mătăsii Digital). Toate aceste componente există sub umbrela BRI, transformând inițiativa într-o etichetă alipită oricărui proiect sau acțiune externă chineză.

Prin urmare, BRI este mai mult o strategie de branding a politicii externe chineze, decât un proiect de infrastructură, așa cum este în general percepută.

Imaginea BRI în lume: noi realități

Și tocmai faptul că BRI este o strategie de branding contrazice multe dintre argumentele conform cărora BRI a fost gândită de către China ca un plan geopolitic de câștigare a puterii pe plan global. Nu doar că BRI a fost rudimentar definită și implementată de către China, dar nici nu a reușit să ajute China la atingerea unor țeluri geopolitice pe plan global.

Inițiativa Belt and Road nu este nici o capcană a datoriilor, pentru că multe dintre așa-zisele proiecte-capcană, precum portul Hambantota (Sri Lanka) sau autostrada din Muntenegru, au precedat lansarea inițiativei și au fost propuse de statele gazdă. În plus, China nu a urmărit îndatorarea voită a diferitelor state în curs de dezvoltare. Aceste împrumuturi eșuate au avut un dublu tăiș, unul pentru statul gazdă și celălalt pentru China.

Lipsa de experiență în gestionarea externă a diferitelor proiecte și împrumuturi, combinată cu lipsa studiilor de fezabilitate riguroase, corupția locală și entuziasmul de investiții al diferitelor companii chineze au atașat câtorva proiecte BRI eticheta de capcană a datoriilor.

Totuși, cazurile statelor și proiectelor îngropate în datorii au fost mai complexe. Portul Hambantota a fost închiriat Chinei pe o perioadă de 99 de ani pentru ca Sri Lanka sa poată să-și plătească datoriile, plăți nu către China, ci către diferite instituții și bănci, precum Fondul Monetar Internațional.


Citește și:

Insuccesul succesului BRI

Per total, după zece ani, BRI nu este o poveste de succes a Chinei, ci una mai degrabă în decădere.

Inițiativa Belt and Road nu a mai fost atât de folosită, în ultima vreme, în cadrul discursurilor liderilor chinezi, tocmai pentru că în ultimii ani avea alipite diferite conotații negative, precum capcană a datoriilor, masterplan geopolitic, proiect neo-imperialist.

Beijing și-a redirecționat atenția către alte două inițiative propuse de Xi Jinping în ultimii doi ani: Global Development Initiative și Global Civilization Initiative. Dar aceste două inițiative nu vin neapărat să înlocuiască BRI, ci mai mult să continue povestea sa.

Cel mai recent mod de a ține vie povestea BRI a fost cel de-al treilea forum Belt and Road, de la Beijing. Diferit de cel din 2017, care aduna nume importante de lideri de țări vestice, precum Paolo Gentiloni (Italia), Mariano Rajoy (Spania), Milos Zeman (Cehia), Alexis Tsipras (Grecia), cel din octombrie 2023 a fost un summit dedicat prietenilor lui Xi și statelor apropiate Chinei. Așa se explică prezența lui Vladimir Putin și a controversaților lideri din Ungaria și Serbia, văzuți drept prietenii regimului chinez în Europa.

Brandul din jurul BRI a creat prea multe valuri pe plan internațional, iar China a investit prea mult timp și energie în acesta ca să fie lăsat să dispară. Cu alte cuvinte, BRI este o inițiativă prea mare ca să fie lăsată să moară.

Povestea proiectului va continua mai mult sau mai puțin voalat, pentru că s-a transformat într-un slogan sau brand care îmbracă bine narațiunile chineze din jurul ideilor de contribuție a Chinei la dezvoltare globală, prietenie, comunicare și viitor verde.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andreea Brînză

Vicepreședintă RISAP

Andreea Brînză este vicepreședinte RISAP (The Romanian Institute for the Study of the Asia-Pacific), unde se ocupă cu cercetarea politicii externe a Chinei. Andreea deține și un doctorat în științe politice, cu o teză care a analizat Inițiativa Belt and Road a Chinei.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
4 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x