Război între primari, faza pe plante

Cine a pus palmieru-n drum, ăla a fost om nebun? Cât sens au plantele exotice în orașele României

Computer Hope Guy
Operațiunea „Palmierul” din Piața Unirii a început și s-a terminat fulgerător, într-o risipă inexplicabilă a banilor publici. Foto: Sabin Cârstoveanu/Inquam.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Palmierii care au fost plantați și rapid eliminați din Piața Unirii din București, în urmă cu câteva săptămâni, au iscat un scandal demn de o capitală „bananieră”, între ctitorul acestor plante, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, și degrabă dezgropătorul lor, primarul Capitalei, Nicușor Dan. Dincolo de bizareria momentului, cu iz de baladă a meșterului Manole, dar în sunet de bani ai cetățenilor din București, aruncați pe fereastră, scandalul trebuia să aibă și o parte serioasă. Mai ales în contextul în care palmierii au ajuns o fantezie a primarilor din mai multe orașe ale României, nu doar a edilului de la sectorul 3.

Au ce căuta palmierii, din punct de vedere al horticulturii și peisagisticii, într-un oraș românesc? Pot ei rezista la clima din România, așa cum a spus primarul Robert Negoiță, cum că palmierii respectivi sunt aclimatizați și pot rezista chiar și la -18 grade Celsius? Panorama a căutat aceste răspunsuri la un specialist în peisagistică.

Au ce căuta palmierii în București?

Robert Negoiță nu a fost primul primar din București care s-a arătat atras de frumusețea palmierilor și a decis să îi planteze prin Capitală. În urmă cu 15 ani, Cristian Popescu „Piedone”, pe atunci primar la Sectorul 4, primea cadou din China 20 de palmieri. În fiecare an, palmierii din sectorul 4 sunt scoși la lumina zilei, prin diferite intersecții, iar iarna sunt duși în sere, unde sunt protejați de îngheț și întreținuți. Din cei 20, au murit trei, arăta un reportaj Digi 24.

Raul Oltean, specialist în peisagistică și doctorand în cadrul USAMV Cluj-Napoca, a explicat într-un interviu pentru Panorama de ce palmierii nu au ce căuta totuși în Capitala României. Sunt mai multe motive: nu se încadrează în peisaj, nu aduc valoare faunei și florei, plus că au costuri de întreținere ridicate.

„Există viață după gazon, tuia, bambus și palmieri. Indiferent cât de mult s-ar schimba climatul României, nu văd de ce am utiliza palmieri”, spune Raul Oltean.

„Bucureștiul are câteva stiluri arhitecturale reprezentante pentru mai multe secole: neoclasicism, neobrâncovenesc, eclectismul, beaux-arts, art nouveau și cele contemporane, care prezintă caracteristici distincte și se pot pune în valoare cu plante. Este imperios necesară existența specialiștilor de design interior, arhitecți, peisagiști și urbaniști care colaborează și iau în considerare o imagine mult mai amplă decât un proiect sau o sumă de bani. Recomand consultarea specialiștilor din domeniu pentru a obține efectul de wow și fără utilizarea palmierilor”, mai spune specialistul.

Doi dintre palmierii din Sectorul 4 au ajuns în 2016 în Parcul Tineretului *Sursa foto: Shutterstock

Pot fi aclimatizate plantele exotice în România?

Cât despre partea aclimatizării unor plante exotice precum palmierii, acest proces ar putea avea două scopuri mari și late: scopul estetic, pentru a putea avea grădini și parcuri „ca afară”, și cel funcțional, prin care plantele devin mai rezistente la boli sau dăunători și li se poate crește astfel productivitatea.

În ciuda faptului că în România clima s-a mai îmblânzit, iar iernile sunt din ce în ce mai calde, tot e destul de dificil să crești plante aclimatizate.

„Se recomandă anumite lucrări de protecție: aplicarea de material textil pentru a proteja împotriva înghețului, utilizarea de material vegetal la baza plantelor. Inclusiv la trandafiri, se fac mușuroaie iarna pentru a se proteja, și vorbim totuși de plante care se regăsesc și pe teritoriul României, cum ar fi măceșul – Rosa canina, o specie sălbatică de trandafir care se utilizează ca port-altoi la soiurile de trandafiri”, explică Raul Oltean.

Palmierii ar avea, teoretic, capacitatea de a se adapta condițiilor pe care le întâlnesc într-un oraș precum Bucureștiul, însă procesul climatic prin care a trecut România în ultimii ani nu prezintă o garanție, mai arată specialistul: „Chiar dacă în ultimii ani nu am mai avut temperaturi foarte scăzute, nu înseamnă că nu mai există acest risc. Să nu uităm că ultima ninsoare a fost în aprilie. Pare că s-au decalat puțin anotimpurile”.

Care sunt alternativele palmierilor în București?

Raul Oltean explică și de ce ar fi de preferat în București plante autohtone în locul palmierilor, aduși în România pentru „a fura ochiul privitorului”, și de ce ar trebui plantați arbori care se pretează pentru fiecare zonă în parte.

„Ar trebui să se încurajeze și să se utilizeze specii autohtone, nu din aspecte naționaliste, ci datorită vastelor exemplare de plante pe care le avem și care nu ar disturba și mai tare dezechilibrul creat de om”, spune specialistul, care amintește că la nivel internațional este chiar încurajată utilizarea plantelor locale.

„Plantele decorative, mai ales cele care sunt din zone exotice, au nevoie de apă din abundență, de substanțe nutritive, mentenanță. De exemplu, unul dinte cel mai mari consumator de apă este gazonul. Pe bulevarde, sensuri giratorii, acolo unde în principiu oamenii nu prea stau, ar trebui să se utilizeze semințe de flori de câmp, care oferă un decor pe toată durata anului, nu au nevoie de tăieri sau sisteme de irigat, și arbori și arbuști de toate dimensiunile, pentru a putea face față cu adevărat insulelor de căldură din oraș”, a mai explicat specialistul în peisagistică.
Scandalul cu palmieri în București aduce în dezbatere și specialiștii din peisagistică și horticultură
În Timișoara, palmierii au „tronat” pe bulevardul I.C. Brătianu între anii 2013-2021 *Sursa foto: Shutterstock

Ce s-a întâmplat mai exact cu palmierii din Piața Unirii

Piața Unirii ține „de jure” de Primăria Capitalei, dar se află „de facto” pe teritoriul Sectorului 3. Astfel, în ultima perioadă au apărut tot mai multe lucrări în centrul Bucureștiului care n-au avut binecuvântarea Primăriei Capitalei. De altfel, Curtea de Conturi a stabilit că Robert Negoiță cheltuie ilegal banii contribuabililor din sector pe lucrări care nu se află în jurisdicția sa, atunci când a mai avut elanul de a face amenajări pe bulevardul Unirii.

De data aceasta, primarul general al Capitalei a „descins” peste palmierii plantați de Negoiță fără acordul său și a cerut să fie scoși din pământ. Supărat, primarul sectorului 3 a tunat că Nicușor Dan ar duce un război cu spațiile verzi și că își ascunde nereușitele din mandatul său cu astfel de gesturi.

Palmierii au fost ulterior recuperați de primarul Sectorului 3 și plantați în alte părți, în zone unde are și dreptul legal de a o face, cum ar fi în fața primăriei sale sau în curtea unor biserici și parcuri din sector. Negoiță a anunțat că nu renunță la acest proiect și că va planta nu mai puțin de 300 de astfel de copaci exotici. El susține că arborii sunt dintr-o specie aclimatizată, care există și la 2.400 de metri altitudine și care pot rezista chiar și la temperaturi de -18 grade Celsius.

Experimente cu palmieri, în Constanța și Timișoara

România nu e nici pe departe la primul episod cu primari pătrunși de dragostea de palmieri. Astfel de experimente s-au încheiat însă cu un eșec previzibil.

La Constanța, cei 200 de palmieri cumpărați în 2002 de fostul primar Radu Mazăre au murit „pe capete” și au costat enorm primăria Tomisului, după cum arată Europa Liberă.

De asemenea, la Timișoara, fostul edil Nicolae Robu a avut și el ideea de a aduce palmieri în orașul de pe malul Begăi și a cumpărat 40 de palmieri din Olanda, în 2015. Însă cei 37 de copaci supraviețuitori nu au mai fost pe placul actualei administrații și au fost scoși la vânzare. În cele din urmă, au ajuns în posesia Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, arată ziare.com.

Toate aceste exemple arată că încă suntem departe de posibilitatea de a crește palmieri pe teritoriul României, la eforturi și prețuri rezonabile pentru cheltuirea banilor publici, în ciuda tuturor discursurilor euforice ale anumitor primari. Și chiar dacă această posibilitate ar exista, ea nu are vreun sens peisagistic sau cultural într-o țară cu o floră atât de diversă precum România.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    7
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x