Bugetul UE și statul de drept. Filmul crizei

La sfârșitul lui 2020, în timp ce țările europene se confruntau cu al doilea val al pandemiei, Uniunea Europeană era aruncată într-o nouă criză. Premierii Poloniei și Ungariei au făcut front comun pentru a se asigura că banii europeni nu vor fi legați de respectarea statului de drept. Nu doar bugetul multianual al UE a fost prins la mijloc, ci și planul de relansare economică post-COVID, bani de care economiile europene aveau disperată nevoie. 

Criza, care mocnea de mult timp, a fost declanșată de un acord. În noiembrie, Consiliul UE anunța o înțelegere cu Parlamentul ca, pentru prima dată, bugetul pentru următorii 7 ani să fie legat de respectarea statului de drept. Comisia propusese așa ceva încă din 2018, iar acest buget, cu tot cu clauza controversată, fusese aprobat de liderii europeni, la un summit din iulie.

Consiliul European aprobase doar imaginea de ansamblu. Detaliile au fost anunțate în noiembrie, iar Polonia și Ungaria au spus „nu”. Deloc întâmplător, cele două țări sunt tocmai cele responsabile de unele dintre cele mai îngrijorătoare abuzuri la adresa statului de drept din ultimii ani.

Prima problemă cu veto-ul ungaro-polonez e că bugetul UE trebuie adoptat în unanimitate. A doua problemă e că, în același pachet, a fost băgat și planul de redresare economică post-COVID, adică granturi și împrumuturi rapide.

Pentru a arăta că un mecanism european pentru monitorizarea statului de drept nu e atât de rău, UE l-a scos la înaintare pe premierul României, stat sub incidența MCV. Într-o campanie mediatică europeană, Ludovic Orban a îndemnat guvernele din Polonia și Ungaria să deblocheze bugetul UE.

Cum liderii de la Budapesta și Varșovia nu dădeau semne că vor ceda, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, i-a poftit să-și rezolve supărarea la Curtea de Justiție.

Lupta dintre UE25 și Polonia&Ungaria a redeschis discuția despre modificări importante care ar trebui făcute, pentru ca astfel de crize să nu se repete. Printre reforme se numără înlocuirea unanimității cu majoritate calificată în Consiliu, când vine vorba de aprobarea bugetului UE; întărirea, prin instrumente politice și juridice, a felului în care ne asigurăm că Tratatul UE e respectat (aici intră și protejarea statului de drept). 

Una dintre soluțiile de moment e ca această condiționalitate referitoare la statul de drept să fie scoasă din buget. Odată ce bugetul e votat în unanimitate, putem avea o rezoluție a UE 25 pentru statul de drept, care, însă, va fi simbolică. O altă soluție e modificarea limbajului privind statul de drept. 

Ungaria și Polonia au nevoie de fondurile pe care le blochează și nu au niciun interes să țină bugetul blocat la nesfârșit.

Cum termenul-limită pentru rezolvarea crizei a fost 7 decembrie, Uniunea a început anul cu un buget provizoriu.

În 2017, Comisia Europeană a activat așa-numita „opțiune nucleară” (articolul 7, cel care poate să lase un stat fără drept de vot) în cazul Poloniei, ca urmare a abuzurilor guvernării Lege și Justiție. Dezbaterea despre activarea articolului 7 și în cazul Ungariei e la fel de veche. Până acum, singurul lucru dur din opțiunea nucleară e metafora.