Unde merită să investești: Pilonul 3 sau Bursă? Ce să alegi în funcție de caracteristici și randamente
La sfârșitul anului 2024, aproape 833.000 de români participau la unul dintre cele 10 fonduri de pensii facultative, cunoscute oficial drept Pilonul 3, potrivit datelor publicate de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
În același timp, cel mai recent raport al Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI) arată că, în septembrie 2024, numărul total de investitori pe Bursa de Valori București (BVB) era de aproape 215.000.
Cu alte cuvinte, la nivel teoretic, există de aproape patru ori mai mulți români care preferă să investească în Pilonul 3 decât pe bursa de la București.
Ești pe grabă? Mergi direct la ce te interesează:
Este însă important de precizat că FCI calculează în realitate numărul total de conturi de tranzacționare, astfel că o persoană cu conturi la doi brokeri autorizați pe BVB apare de două ori în statistici. În plus, în aceste date nu sunt incluși românii care investesc pe bursele internaționale prin intermediul unor brokeri acreditați în alte state europene.
Dacă ne raportăm strict la anul 2024, fondurile de pensii Pilon 3 au înregistrat peste 133.000 de clienți noi, ceea ce reprezintă o creștere cu 40% comparativ cu 2023 și un record absolut de la lansarea Pilonului 3 în 2007. În schimb, în intervalul septembrie 2023 – septembrie 2024, Bursa de Valori București a câștigat circa 47.000 de conturi noi de tranzacționare, ceea ce reprezintă o creștere cu 28%.
Activele nete administrate de cele zece fonduri de pensii Pilon 3 au depășit în prezent 5,5 miliarde de lei, în creștere cu 17% comparativ cu 2023. Asta înseamnă că, în medie, fiecare român înscris în Pilonul 3 are fonduri de circa 6.600 lei.
La prima vedere, Bursa de Valori București stă mult mai bine la valoarea totală a portofoliului, întrucât investitorii aveau în septembrie 2024 active nete totale în valoare de aproape 347 de miliarde de lei.
Totuși, este important de menționat că în această sumă sunt incluse și portofoliile investitorilor instituționali, inclusiv ale fondurilor de pensii, astfel că o comparație directă nu este realistă. Mai eficient este să luăm în calcul doar datele publicate de FCI pentru portofoliile cu o valoare a activului net de cel mult 20.000 de euro, suma maximă compensată de statul român în cazul falimentului unui broker, întrucât aici regăsim cei mai mulți investitori individuali.
Pentru un astfel de caz, datele FCI arată că portofoliul mediu al unui investitor pe Bursa de Valori de București este de 3.963 de euro, echivalentul a aproape 20.000 de lei. Cu alte cuvinte, un investitor obișnuit are pe BVB active de circa trei ori mai mari decât un investitor tipic în Pilonul 3. Această ultimă informație sugerează că există potențial pentru ca Pilonul 3 să beneficieze pe termen lung de investiții semnificativ mai mari din partea participanților.
De ce investesc românii mai puțini bani în Pilonul 3 decât pe bursă
Unul dintre argumentele pentru care Pilonul 3 este mai popular decât bursa din punct de vedere al numărului de investitori este procedura mai simplă de adeziune:
- persoana interesată semnează o adeziune la unul dintre fondurile de investiții
- stabilește suma lunară cu care contribuie în limita a 15% din salariul brut
- transmite angajatorului o copie a adeziunii.
Spre deosebire de Pilonul 2 (sistemul de pensii obligatorii administrat privat), în cazul Pilonului 3 contribuția lunară poate fi plătită fie direct de către angajator, fie de către participant.
Pentru a încuraja angajații să investească în Pilonul 3, statul a inițiat o facilitate fiscală. Astfel, în prezent, nu se plătește impozit pe valoarea contribuției lunare, în limita a 400 de euro pe an, echivalentul a circa 2.000 lei pe an, adică aproximativ 167 de lei pe lună.
Cu alte cuvinte, într-un exemplu ipotetic, dacă venitul tău impozabil este de 1.000 lei pe lună și alegi să investești cel puțin 167 lei lunar în Pilonul 3, atunci impozitul pe venit de 10% se aplică pentru 833 lei (diferența dintre venitul real și suma deductibilă).
Așa cum spuneam, participanții la Pilonul 3 pot investi până la 15% din venitul brut, însă datele publicate de FCI demonstrează că suma lunară investită de un participant este stabilită în special pe baza deducerilor fiscale acordate de stat.
Astfel, în decembrie 2024, valoarea contribuției medii lunare a unui participant la fondurile Pilon 3 a fost de 185 lei, cu numai 10% mai mare comparativ cu suma deductibilă la impozit (167 lei) și echivalentul a numai 5% din salariul minim brut.
Suma deductibilă a fost stabilită la 400 de euro pe an, în 2015, când salariul minim brut pe țară era de 915 lei. Evident, suma respectivă a devenit nesemnificativă un deceniu mai târziu, când salariul minim brut este de 4.050 lei, adică de peste patru ori mai mare.
După numeroase solicitări din partea administratorilor de fonduri de pensii, Senatul României a adoptat în 16 decembrie 2024 un proiect de lege care prevede triplarea facilității fiscale de la 400 de euro la 1.200 de euro pe an, adică 100 de euro pe lună, echivalentul a circa 500 lei pe lună.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de Camera Deputaților, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial. În plus, acesta prevede că noua limită de 1.200 de euro pe an va intra în vigoare în data de 1 ianuarie a anului următor celui de publicare a legii. Ceea ce înseamnă, în cel mai bun caz, 1 ianuarie 2026.
După intrarea în vigoare a legii, ne putem aștepta practic la o creștere a contribuției medii lunare din partea participanților la Pilonul 3.
Unde ajung banii investiți
Una dintre diferențele majore între investiția în Pilonul 3 și investiția pe bursă este legată de clasele de active în care poți aloca fonduri.
Administratorii de fonduri de pensii Pilon 3 trebuie să respecte o serie de reglementări cu privire la activele în care pot investi banii participanților. Aceste condiții sunt mai puțin restrictive decât în cazul Pilonului 2; pe de altă parte, pe Bursă nu există deloc.
Astfel, conform legii, administratorii de fonduri Pilonul 3 pot investi:
- maxim 70% din active în titluri de stat emise de România sau alt stat european
- maxim 30% din active în obligațiuni municipale și naționale
- maxim 50% din active în acțiuni listate pe BVB și bursele europene
- maxim 15% din active în acțiuni listate pe burse din afara Europei, inclusiv SUA
- maxim 5% din active în obligațiuni corporative
- maxim 20% din active în depozite bancare
În practică, administratorii de fonduri Pilon 3 preferă să fie chiar mai prudenți decât reglementările impuse prin lege.
Astfel, datele publicate de FCI arată că, în medie, 67% din activele fondurilor de pensii Pilon 3 sunt investite în titluri de stat, în timp ce numai 24,4% în acțiuni. De altfel, de-a lungul timpului, ponderea investițiilor în acțiuni a fost de cel mult 28,6% (în decembrie 2021), deși legislația permite ca până la 65% din active să ajungă pe burse (50% pe burse europene și 15% pe burse din afara Uniunii).
În schimb, investiția directă pe bursă oferă avantajul de a putea alege ponderea investițiilor în titluri de stat și acțiuni listate pe burse, inclusiv în ETF-uri. Această libertate vine însă la pachet cu necesitatea unei discipline mai stricte, pentru a reduce riscul anumitor tipuri de investiții.
Ce comisioane plătești
Potrivit datelor centralizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, fondurile de pensii private facultative percep în prezent comisioane lunare între 0,091% și 0,915% din valoarea activului net.
De asemenea, în cazul în care decizi să te transferi la un fond de pensii Pilon 3 administrat de altă companie, există un comision de 5% din valoarea activului net, în cazul în care transferul are loc la mai puțin de doi ani de la data aderării. Asta este mai degrabă o metodă de descurajare a schimbării frecvente a administratorului fondului de pensii.
Până în urmă cu câțiva ani, fondurile de pensii Pilon 3 percepeau și comisioane cuprinse între 3% și 5% din valoarea contribuțiilor lunare, însă acestea au fost eliminate de Autoritatea de Supraveghere Financiară la sfârșitul anului 2022.
În cazul investițiilor la bursă, taxele și comisioanele pe tranzacții variază puternic de la un broker la altul și de la o bursă la alta. Există atât brokeri care nu percep comisioane pe tranzacții, cât și brokeri care percep taxe procentuale în cazul investițiilor pe Bursa de Valori București și taxe minime de câțiva euro în cazul tranzacțiilor pe bursele internaționale.
Care sunt randamentele în ultimii 10 ani
Datele furnizate de FCI arată că, în perioada 2015-2024, randamentul mediu cumulat al fondurilor de pensii Pilon 3 a fost de 99%, ceea ce reprezintă practic o dublare a valorii unității de fond.
În același interval de timp, randamentul cumulat al indicelui bursier BET-TR de pe Bursa de Valori București a fost de aproape 184%, adică cu aproape 86% mai mare comparativ cu randamentul investiției în Pilonul 3.
Aici există însă o mențiune importantă: indicele bursier BET-TR ia în calcul atât evoluția celor mai tranzacționate 20 de companii listate, cât și dividendele oferite de acestea. Numeroase companii din indicele BET sunt companii de stat din domeniul energiei, care obțin profituri semnificative și care în ultimii ani au fost „forțate” de statul român să distribuie 90% din profit sub formă de dividende.
În schimb, indicele Stoxx 600, care reflectă evoluția celor mai importante 600 de companii din 17 țări europene, a înregistrat un randament cumulat de 72%. Pentru o comparație mai realistă trebuie însă să luăm în calcul și devalorizarea leului din ultimul deceniu, de la 4,48 lei în 1 ianuarie 2015 la 4,97 în 31 decembrie 2024, ceea ce înseamnă că moneda unică europeană s-a apreciat cu aproximativ 10% în ultimul deceniu.
Nu în ultimul rând, indicele S&P 500, care reflectă evoluția celor mai importante 500 de companii americane, a avut un randament cumulat de 142,6%. Și aici vorbim însă despre o apreciere a dolarului cu circa 23%, de la 3,69 lei pentru un dolar în 1 ianuarie 2015 la 4,78 lei în 1 ianuarie 2025.
De asemenea, în perioada 2015-2024, inflația cumulată în România a fost de 45,1%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Pe baza datelor statistice despre diversele tipuri de investiții disponibile pentru persoanele fizice, Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al brokerului Investimental, consideră că investițiile directe în acțiuni sau ETF-uri sunt mai eficiente pe termen lung comparativ cu investițiile într-un fond de pensii privat Pilon 3.
În concluzie, pe parcursul ultimului deceniu, investiția într-un fond de pensii Pilon 3 a adus un randament de două ori mai mare comparativ cu rata inflației și ușor ridicat comparativ cu investiția directă pe bursele europene. Pe de altă parte, investițiile directe pe Bursa de Valori București și bursa americană au oferit randamente superioare comparativ cu Pilonul 3.
Cum și când retragi bani
O altă diferență semnificativă este legată de momentul în care poți accesa sumele investite. Teoretic, în cazul Pilonului 3 ai acces la bani sub forma unei pensii lunare, doar după ce împlinești 60 de ani și ai plătit cel puțin 90 de contribuții lunare.
În practică, dacă nu îndeplinești una dintre condiții, primești banii înapoi sub forma unei plăți unice sau în rate, pe o durată de cel mult cinci ani. În plus, ai acces la bani și în cazul în care beneficiezi de pensie de invaliditate, pe baza Legii privind sistemul unitar de pensii publice.
În cazul investițiilor pe bursă, poți să retragi oricând bani parțial sau integral, fără să îndeplinești nicio altă condiție.
În acest context, o investiție în Pilonul 3 ți se potrivește mai bine dacă vrei să-ți îngreunezi accesul la bani înainte de pensionare, pentru a nu risca să cheltui sumele respective pe bunuri sau servicii de care nu ai neapărată nevoie.
Articol editat de Ioana Moldoveanu
