La nivel mondial, valurile de căldură ucigătoare devin mai lungi, mai fierbinți și mai dese. Căldura devine ucigașul tăcut și invizibil cu care ne vom confrunta de acum încolo și care ne va schimba întreaga existență.
Goodell explică de ce este dificil să înțelegem la scară largă că temperaturile extreme pot deveni o cauză a deceselor: credem, pe de-o parte că, trăind într-o lume tehnologizată, am îmblânzit forțele naturii și, pe de altă parte, este greu să înțelegem aceste schimbări, din cauza rapidității cu care se produc.
Orașele noastre sunt făcute din beton și asfalt care absorb căldura. În timp ce aparatele de aer condiționat ne răcoresc pe noi, simultan, încălzesc temperatura din oraș. Adevărul este că trăim în insule de căldură urbană – Panorama a scris aici despre cum putem îmblânzi valurile de căldură extremă în orașele și casele în care trăim – iar centrele orașelor devin adevărate cuptoare în timpul verilor toride.
Până se va inventa un „aspirator” de dioxid de carbon care să poată ajuta la reglarea temperaturilor și dacă procesul invers va avea loc într-un interval rezonabil de timp, valurile de căldură vor rămâne cu noi și vor fi din ce în ce mai puternice. Așa se transformă căldura într-un „ucigaș tăcut”.
Chiar dacă trecem destul de repede la energia verde, jumătate din populația lumii va fi expusă la o combinație de căldură și umiditate care va pune în pericol viața oamenilor, până în 2100.
Temperaturile din anumite părți ale lumii ar putea crește atât de mult, încât doar ieșind afară pentru câteva ore, avertizează un alt studiu citat de Goodell, „va duce la moarte chiar și pentru cei mai puternici oameni”. Deocamdată, încep să fie înregistrate decese ale unor persoane care făceau hiking în ciuda căldurii foarte mari, iar Goodell are un întreg capitol în carte despre un astfel de caz tragic.
Pană acum, cei mai vulnerabili în fața valurilor de căldură au fost persoanele în vârstă, care locuiesc singure și nu au locuințe dotate cu aer condiționat. La fel, nici cei aflați în risc de sărăcie nu sunt feriți de pericole – nu toată lumea își permite achiziționarea unui aparat de aer condiționat și plata facturii la energie pe timp de vară.
Goodell dă numeroase exemple din Statele Unite, de persoane decuplate de la rețeaua de energie, pentru că se aflau în imposibilitatea materială de a plăti factura la curent. Ulterior, au fost găsite decedate în casă, din cauza căldurii.
Dar, pe măsură ce valurile de căldură se vor intensifica și vor deveni mai dese, și decesele vor fi mai „democratice” – căldura nu va mai face diferențe între cei mai bogați și cei mai săraci, între cei mai sănătoși sau cei mai bolnavi.
Căldura ne aduce și fenomene meteo extreme
Sigur că schimbările climatice nu înseamnă numai căldură excesivă, ci și vreme extremă – de la furtuni violente, incendii și fenomene meteo neobișnuite. Iar în fața acestora, întregul ecosistem este vulnerabil. Animalele se mută în zonele mai reci, la fel fac și peștii sau animalele marine care se mută în ape mai puțin calde. Plantele migrează și ele, la fel și insectele.
Țânțarii ne-ar putea acompania pe tot parcursul anului, iar noi boli vor apărea din această cauză. De ce este important să ne uităm tocmai la țânțari? Jeff Goodell explică faptul că, anual, peste un milion de oameni mor din cauza înțepăturilor de țânțar. Aceștia devin, de departe, mai periculoși decât marele alb sau cobra. Așa că, bolile pe care le aduc cu ei pot avea consecințe fatale, precum malaria, dar și unele care pot genera complicații, precum virusul Zika sau West Nile.
Din aceeași categorie de insecte care își pot muta liniștite habitatul, neavând niciun fel de bariere naturale care să le împiedice, sunt și căpușele, responsabile de boala Lyme. Autorul explică cum, din cauza încălzirii globale, căpușele care se găseau mai cu seamă în statul Connecticut, situat în nord-estul Statelor Unite, au urcat până spre granița cu Canada.