Fuga de caniculă, ediția 2024 | Cum ne afectează valurile de căldură concediile din timpul verii

Valuri de caniculă, incendii de vegetație, inundații și episoade tot mai dese de turbulențe. Sunt fenomene puse pe seama schimbărilor climatice, care îi fac pe mulți să-și regândească planurile de vacanță. Dacă e să ne uităm pe date și pe predicții privind clima și vremea extremă, acesta e doar începutul.

În vara lui 2023, zeci de mii de persoane au fost evacuate de pe insula elenă Rodos, din cauza incendiilor de vegetație. Pe urmă, tot în Grecia, dar în zona Volos-Skiathos, alți turiști s-au trezit în mijlocul inundațiilor și a fost nevoie să fie evacuați. Tot 2023 a fost anul în care mai multe zone din Italia și Spania au fost afectate de inundații puternice. Cele trei țări sunt vizitate de milioane de turiști în perioada verii, mulți dintre ei români.

Și chiar și când nu iau în calcul riscurile de incendii de vegetație sau de inundații, perioadele tot mai lungi și mai intense de caniculă îi fac pe mulți turiști, inclusiv de la noi, să-și schimbe planurile de concedii de vară.

Așadar, ce ne rămâne de făcut? Unde mai fugim de căldura toropitoare, în condițiile în care nici măcar briza mării și umbra unui șezlong nu mai sunt suficiente în miezul zilei?

În căutarea unui petic de umbră

De la an la an, statisticile legate de efectele pe care le produc schimbările climatice sunt tot mai îngrijorătoare. 2023 a fost cel mai cald an din istorie, din 1850 încoace, de când se fac măsurători. 2024 pare că-l va depăși.

Iar asta înseamnă că lunile de vară, asociate cu perioada concediilor, încep să arate altfel.

„Cel mai mare grad de ocupare pe litoralul românesc, până la 100%, e între 15 iulie și început de septembrie. Cam așa e în toată Europa. August e luna tradițională de concedii și, dacă vorbim de familiile cu copii, ele depind foarte mult de programul școlar, abia se încheie Bacalaureatul în această perioadă”, afirmă, pentru Panorama, Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism).

Pentru 2024, 7 din 10 români susțin că vor merge în vacanță fie în luna iulie, fie în august, potrivit unui studiu MKOR. Cercetarea indică și că aceștia „sunt mai degrabă conservatori când își aleg destinația de vacanță”: 61% revizitează destinații familiare, în vreme ce Gen. Z și Gen. X tind să fie mai exploratori și să aleagă noi locuri de vizitat.

Dacă turiștii români preferă, deocamdată, să urmeze calendarul clasic, la nivel european se nasc noi tendințe. Ceea ce, pentru companiile din turism, înseamnă încasări pe perioade mai lungi din an.

„Vedem că există un trend de a se extinde sezonul estival. Mulți turiști se îndreaptă spre destinațiile foarte calde mai degrabă spre final de septembrie, chiar jumătatea lui octombrie, când în Grecia, în Turcia, se poate sta relaxat la plajă, fără nicio problemă, pentru că e cald încă. Marea este caldă și ea”, declară, pentru Panorama, Raluca Hatmanu, consultant în turism.

Datele ANAT arată că destinațiile străine preferate de români pe perioada verii rămân Grecia, Turcia și Bulgaria, pentru că „sunt aproape”. În Grecia, spre exemplu, au mers anul trecut 1,3 milioane de români.

Și dacă europenii se uită tot mai mult și la termometre, pentru români, prețul rămâne deocamdată cel mai important când își aleg unde merg în vacanță:

„Cod roșu” de caniculă și un cer tot mai agitat

Pentru cine obișnuiește să călătorească cu avionul spre o destinație de vacanță, experții au câteva motive de îngrijorare. Cercetătorii de la Universitatea Reading din Marea Britanie arătau, anul trecut, că, pe măsură ce globul se încălzește tot mai tare, turbulențele vor deveni tot mai severe. Vedem deja tot mai multe știri despre astfel de incidente în aer.

O zonă aparte inclusă în cercetare e cea de deasupra Atlanticului de Nord, o rută aeriană extrem de aglomerată, unde durata unor astfel de evenimente a crescut cu 55% între 1979 și 2020. Explicația e simplă: curenții de aer se modifică din cauza emisiilor de dioxid de carbon.

Multe dintre aceste zone care pot provoca neplăceri în timpul zborului cu avionul nici măcar nu sunt detectate de radare. „Frecvența turbulențelor va crește și mai mult, odată cu creșterea temperaturilor și a intensității instabilităților atmosferice”, afirmă Roxana Bojariu, șefa șefa Secției de Climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie.

Experta susține că încălzirea globală aduce provocări noi pentru sudul Europei, care afectează turismul în destinații precum Grecia, Turcia, Italia, Spania și Portugalia. Printre ele se numără „valuri de căldură mai intense, cu incendii de vegetație asociate, probleme cu asigurarea resurselor de apă, inclusiv pentru sectorul turistic, furtuni de vară mult intensificate, comparativ cu mai multe decenii în urmă”, spune ea.

În cazul Greciei, spre exemplu, care anul trecut a fost devastată de incendii de vegetație, vara lui 2024 a început la fel de rău. Pompierii au fost puși deja în alertă, iar iunie a venit cu un număr dublu de incendii față de aceeași lună din 2023.

Alertele de călătorie care vizează Grecia au devenit rutină pentru ministerele de Externe din țările din care provin majoritatea turiștilor care vizitează statul elen.

„Pe lângă creșterile de temperatură, zona mediteraneană, de exemplu, are o tendință crescută de aridizare, în timp ce nordul continentului va avea cantități medii de precipitații sporite. În condițiile încălzirii globale, aceste evoluții se vor amplifica, cu atât mai mult cu cât va crește cantitatea de gaze cu efect de seră în atmosferă”, explică Roxana Bojariu pentru Panorama.

Citește și:

Cum îmblânzim valurile de căldură extremă în orașele și casele în care trăim

Ce ne rămâne de făcut până să ne facem bagajul?

Litoralul românesc rămâne, deocamdată, destinația preferată pentru milioane de români. Ieftin nu prea e, dar e vorba de proximitate. „Ar fi un avantaj pentru litoralul românesc că se mărește sezonul. Totuși, noi avem temperaturi cu vreo 10 grade mai mici decât cele din sud, de la Mediterană”, crede Traian Bădulescu.

Ar fi de așteptat, așadar, ca atracția pentru sudul Europei să scadă în lunile de vară calendaristice, iar de această „nișă de oportunitate ar putea beneficia Europa de Nord și Centrală, inclusiv România, care ar putea atrage mai mulți turiști”, e de părere și șefa Secției de Climatologie din ANM.

Ce facem, însă, dacă vrem să vedem locuri noi pe perioada verii și nu vrem să stăm doar la plajă?

„În ceea ce privește orașele, cel puțin vara, aș da Roma pentru un Stockholm, unde e mult mai plăcut în iunie-iulie, sunt 20 și ceva de grade. Când temperatura e foarte ridicată, te împiedică, evident, să te bucuri de destinația respectivă, nu mai ai niciun chef să vizitezi, să explorezi. Cel mult alegi ceva muzee, unde ai aer condiționat, ca să ai senzația că totuși faci ceva. City break-ul înseamnă, pur și simplu, să iei orașul la pas și nu poți face asta dacă simți că te topești pe străzi”, afirmă Raluca Hatmanu.

Și nu e de ignorat deloc impactul economic direct. Pentru țările mediteraneene, care se confruntă cu temperaturi extreme, dar care încă sunt destinații de vacanță la mare căutare, efectele economice pot fi dezastruoase.

O treime din Produsul Intern Brut al Greciei e contribuția sectorului turistic, împreună cu toate activitățile conexe acestui domeniu, care a ajuns să numere peste 800.000 de angajați. Cu alte cuvinte, unu din trei euro produși de statul elen provine din acest domeniu. Orice schimbare a comportamentului de vacanță, cauzată de schimbările climatice, poata da peste cap calculele multor țări cu economii dependente de turiști.