VIDEO | Povești de viață financiară: cât de greu te împrietenești cu cardul dacă ai peste 65 de ani?
Susținut de
Dacă în unele state plata cu cardul reprezintă normalitatea, România mai are însă cale lungă de străbătut și rămâne în continuare o țară unde cash-ul este rege.
Totuși, pentru peste două treimi din populație, universul plăților cu cardul nu este atât de străin. Iar printre cei care sunt familiarizați cu acest instrument sunt și seniorii.
Cash vs card, în calculele seniorilor
Ea face parte din categoria celor care au dat cash-ul pe card și au înțeles rapid avantajele digitalizării bancare.
Trecerea la card nu a fost una ușoară. Mai întâi au auzit la cei din jurul lor că e mai ușor să folosești cardul și avantajele Internetului sau au trecut prin procesul de mutare a salariului de la casierie pe card încă de pe vremea când lucrau, apoi s-au convins că e mai simplu cu cardul.
„A fost un pic de frică la început (când am folosit cardul, n.red.), însă apoi nu au fost probleme”, dă asigurări Maria Elena Marinescu, fost medic de familie, în prezent, pensionară. Ne povestește că a învățat să utilizeze cardul încă de pe vremea când lucra, așa că, nu a avut nicio problemă de adaptare acum când este la pensie.
Pentru Mihai Badea (81 de ani), împrietenirea cu cardul a venit după ce s-a pensionat: „Intrasem în pensie de un an și am vorbit cu colegii că e mai bine să îmi intre pensia pe card decât să vină mereu poștașul”. De ajutat, știe că se poate baza pe fiica lui și pe nepoată dacă întâmpină probleme cu tehnologia.
Nu toate lucrurile sunt însă atât roz. Deși pentru unii facturile pe hârtie, de pildă, sunt istorie de multă vreme, alții însă preferă să le mai primească în cutia poștală.
Explicația poate fi citită și într-o altă cheie: plimbarea până la Poștă pentru plata facturilor înseamnă pentru ei și „doza” de sport, dar vine și dintr-o teamă de fraude și de faptul că, de la un punct încolo, lucrurile devin prea complicate pentru ei.
Descoperiți în videoul de mai jos povești despre cum au învățat mai mulți vârstnici să se descurce cu banii în mediul digital:
Acest articol face parte dintr-o campanie a Asociației 50 de minute, Baking pentru Bunici, susținută de CEC Bank.
Descoperiți mai jos alte două povești video din serie:
Pentru că bunicii sunt supereroii noștri și pot orice, inclusiv să învețe banking, a fost lansat primul program intergenerațional de educație financiară din România. Campania „Banking pentru bunici”, un proiect Asociația 50 de Minute, susținut de CEC Bank, îi îndeamnă pe tineri să-i ghideze pe vârstnicii din viețile lor prin noile tehnologii, să-i ajute să descopere online banking-ul și felurile în care își pot ușura, astfel, crâmpeie din viața de zi cu zi.
„Bunicii tăi au inventat calculatoare. Tu inventează un mod să-i înveți banking” e unul din apelurile programului. Sau: „Te-au învățat cum e cu banii. Tu învață-i cum e cu cardurile”.
Astfel, elevii de liceu și studenții din anul I și II sunt invitați să facă un video de maximum un minut, în care explică pe limba bunicilor teme de educație financiară și pot să înscrie videoul în concurs. Click oriunde pe acest chenar pentru detalii.
Banking pentru bunici e un proiect al Asociației 50 de Minute, susținut de CEC Bank.
Detalii despre concurs și înscrieri, aici.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
- Analfabetismul financiar românesc, prin ochii unei experte din Banca Mondială. De la darul de nuntă, la citirea unui contract
- Educație de inflație | Rețetele de economisire, luate la bani mărunți. Cât ar trebui să punem deoparte din salariu?
- Educație de inflație | Cum ne punem banii la adăpost? Două exerciții care îți vor arăta unde ți se duce salariul
