Cartofi, gaze sau ulei? Topul marilor scumpiri din casele românilor, în 10 ani

Inflația din România va ajunge la două cifre pentru prima oară în ultimii 19 ani, spune Banca Națională a României, iar asta se traduce simplu în orice buzunar: scumpiri în lanț și prețuri mai mari. În fiecare an, prețurile la alimentele de bază, utilități sau îmbrăcăminte cresc sau scad, în funcție de inflație, dar și de condițiile pieței.

Am comparat evoluția de la an la an (raportat la luna decembrie a fiecărui an) a prețurilor la 9 alimente comune, la bere și vin, la îmbrăcăminte și încălțăminte, dar și la gaz, energie electrică și combustibili, în ultimii 10 ani (2012-2021), conform datelor Institutului Național de Statistică.

În niciun an nu au fost mai agresive scumpirile, în acest ultim deceniu, decât anul 2021, când de altfel și inflația a atins cea mai ridicată cotă. Banca Națională a României a arătat că la sfârșitul lui 2021, „rata inflației a crescut peste așteptări” și a ajuns la 8,19%. Din ce s-a umflat atât inflația? 80% din creștere a provenit din majorarea prețurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibili, spune banca centrală în minuta Consiliului de Administrație reunit în februarie. Prețurile alimentelor procesate au reprezentat doar circa 7% din inflație.

Anul trecut, în România gazele s-au scumpit cel mai mult, cu peste 50%. Prețurile la ulei sau cartofi au crescut în 2021 cu peste 27%, respectiv aproape 25%. Mai mult decât scumpirea combustibililor (22%) sau a curentului electric (aproape 15%).

Cu scumpiri sau ieftiniri de la an la an, evoluția cumulată a prețurilor în acești ultimi 10 ani a dus totul pe plus. Când tragi linie, totul s-a scumpit considerabil față de acum 10 ani. Cu excepția zahărului, care per total în ultimii 10 ani s-a ieftinit cu aproape 17%. Cartofii sunt campionii scumpirilor, cu un preț aproape dublu față de acum 10 ani. Au bătut chiar și scumpirile gazului și energiei electrice. Prețul ouălor și untului a fluctuat masiv în acești ani, iar scumpirea acestor alimente în ultimii 10 ani rivalizează cu cea a combustibililor.

Aceste creșteri accelerate de prețuri sunt puse de Banca Națională pe seama unui efect de contagiune. Creșterea prețurilor la producția industrială în Europa și în România a fost provocată de creșterea prețurilor la energie, transport, materii prime. Cu un anumit decalaj de timp, efectul se vede asupra prețului tuturor bunurilor și serviciilor.

Ce ne așteaptă în 2022 și 2023

Pe termen scurt, situația se va înrăutăți, a avertizat BNR: inflația va crește peste așteptările de până acum, iar asta se va corela cu o dinamică negativă a salariului mediu net, din lunile recente. De altfel, războiul declanșat de Rusia în Ucraina va duce la scumpiri și mai mari ale alimentelor.

Banca centrală se așteaptă ca inflația să crească accentuat și în trimestrul al doilea din acest an, urmând să atingă vârful la începutul verii: estimarea este că va depăși 11% în luna iunie. Până acum, prognoza BNR estima că va fi de 8,6%. Nu va dura însă tot anul. Inflația va începe să scadă, iar ținta estimată de BNR pentru decembrie 2022 este de 9,6%.

Partea bună? Scăderea inflației va fi mai accelerată decât se previziona, dar abia din 2023. Inflația prețurilor va reintra în normal spre sfârșitul anului viitor, când BNR estimează că România va avea o inflație de 3,2%.

Această creștere accelerată a inflației și în 2022 este pusă de BNR pe seama unor „șocuri adverse pe partea ofertei, îndeosebi externe”. Pe termen scurt, ne așteaptă scumpiri și mai mari la gaze și energie electrică, mai ales după ce în aprilie 2022 statul este așteptat să suspende schemele de compensare a facturilor pentru consumatorii casnici. BNR prevede că după acest moment, furnizorii vor profita să mai mărească un pic tarifele, o dată cu încheierea unor noi contracte de furnizare.

În România, inflația a ajuns în 2021 la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani. Desigur, nu se compară cu nivelul inflației din anii ’90 și nici măcar cu cel din anii 2000.